Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea Constituțională a amânat până pe 21 octombrie decizia privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care schimbă regulile de decarbonizare în energie, potrivit Agerpres. Miza este una de reglementare: până la verdict, rămâne sub semnul întrebării dacă noile condiții pentru închiderea capacităților pe cărbune și pentru autorizarea unor noi unități sunt compatibile cu Constituția și cu obligațiile asumate de România.
Parlamentul a trimis pe 7 august președintelui, pentru promulgare, Legea de modificare și completare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a sesizat CCR, iar Curtea urma să discute cauza miercuri, însă dezbaterile au fost reprogramate pentru 21 octombrie, conform aceleiași surse.
Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități pe cărbune. În esență, modificările descrise în sesizare includ:
În argumentația transmisă Curții, președintele susține că intervențiile legislative modifică substanțial mecanismul decarbonizării și pot afecta atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului.
Sesizarea vizează, între altele, compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale din materia protecției mediului și a politicii energetice, dar și cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv limitele constituționale ale competențelor autorităților publice.
Un punct central este riscul ca retragerea capacităților existente să depindă de realizarea unei capacități alternative fără un termen maximal „suficient de determinat” și fără garanții juridice efective, ceea ce ar putea face măsura de reducere a impactului asupra mediului lipsită de caracter efectiv.
„Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată”, se susține în sesizare.
Președintele mai arată că analiza trebuie făcută și independent de dreptul UE, PNRR și obligațiile europene privind decarbonizarea, prin raportare la articolele 35 și 135 alin. (2) lit. e) din Constituție.
CCR va relua dezbaterile pe 21 octombrie. Până atunci, rămâne în așteptare un verdict care poate influența direct arhitectura legală a retragerii treptate a capacităților pe cărbune și condițiile de autorizare în sectorul energetic, inclusiv prin introducerea unor avize suplimentare în procedurile de licențiere și autorizare.
Recomandate
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
Curtea de Apel București a blocat, pentru moment, suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried-Vasile Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru, menținând astfel efectele actului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare, potrivit Mediafax . Decizia vizează cererea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. de suspendare a executării Decretului 770/2026. Hotărârea a fost pronunțată marți, 29 septembrie, în dosarul 6038/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal. Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Curtea de Apel a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării decretului în contradictoriu cu instituția prezidențială. În același timp, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, ridicate de Administrația Prezidențială, potrivit informațiilor publicate pe Portalul Instanțelor de Judecată. Separat, în ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial , judecătorul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cererea de suspendare formulată împotriva acesteia a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive. Hotărârea Curții de Apel București nr. 1511/2026 poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie depusă la Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Context: ce se judecă, de fapt, în dosar Dosarul are ca obiect anularea Decretului 770/2026, însă soluția pronunțată marți privește strict suspendarea executării actului administrativ, nu anularea lui. Acțiunea a fost deschisă de RO.AS.IT., iar pârâte în dosar sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Decretul contestat a fost emis de președintele Nicușor Dan la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, desemnându-l pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie. Cererea de recuzare, respinsă înainte de soluția pe suspendare Înainte de pronunțarea asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată, iar instanța a constatat că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare. Cererea fusese formulată la termenul din 28 septembrie, iar pronunțarea asupra suspendării fusese amânată pentru 29 septembrie. [...]
Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația formulată de PICCJ–DIICOT, potrivit Mediafax . Măsura vine după ce, săptămâna trecută, Tribunalul București dispusese control judiciar în același dosar. Decizia este definitivă, conform minutei publicate pe portalul instanțelor, unde se arată că instanța a respins contestațiile inculpaților și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, „rejudecând” pe fond după desființarea încheierii contestate. Ce schimbă decizia, procedural În dosar, procurorii DIICOT ceruseră arestarea preventivă, în timp ce Călin Georgescu contestase măsura controlului judiciar. Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT și a decis înăsprirea măsurii preventive. Potrivit informațiilor din articol, cauza vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În același context, este menționat un dosar în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro. Derularea zilei: de la audieri la Arestul Central După pronunțare, polițiștii au ajuns la locuința lui Călin Georgescu, iar acesta a fost scos încătușat și dus la Arestul Central al Poliției Capitalei. Ulterior, și Ionel Rusen a fost ridicat și dus în arest. În cursul dimineții, Georgescu a părăsit sala de judecată fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor despre acuzații, însă s-a adresat susținătorilor din fața Curții de Apel București. „Să nu vă temeți de cei care pot face rău doar trupului. Ei nu pot ataca sufletele noastre. Să aveți grijă să nu vă murdăriți sufletele din cauza fricii.” Reacții și tensiune în stradă Spre seară, în fața Arestului Central s-au adunat câteva sute de susținători ai lui Călin Georgescu, care au scandat mesaje precum „Călin Georgescu e nevinovat!” și „Arestați-ne pe toți!”, potrivit relatării de la fața locului. La un moment dat, numărul celor prezenți era estimat la aproximativ 300. În paralel, Partidul AUR a transmis un mesaj public după arestarea preventivă, afirmând că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect trebuie respectate indiferent de numele celui aflat în fața justiției”. Contextul imediat Înainte de decizia Curții de Apel, Călin Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, după perchezițiile și audierile desfășurate luni, iar noaptea de luni spre marți o petrecuse în Arestul Central al Capitalei. [...]
Parchetul European a coordonat percheziții în 19 țări UE într-un dosar de fraudă cu smartphone-uri , după ce o rețea ar fi vândut în masă telefoane second-hand drept produse noi și ar fi folosit firme „de tip cutie poștală” pentru a reduce ilegal TVA, potrivit WinFuture . Ancheta indică un prejudiciu total estimat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la nivel european și venituri fiscale sustrase de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei). Percheziții la scară UE și arestări Investigația, derulată sub numele de cod „ Troja ”, a dus la percheziții în peste 160 de locații din 19 state membre. La operațiuni au participat 1.770 de angajați din poliție, vamă și autorități fiscale. Conform informațiilor prezentate, au fost făcute șapte arestări în Austria, Spania și Germania, inclusiv ale celor doi presupuşi lideri ai grupării, descriși ca provenind din Ucraina și Republica Moldova. Cum ar fi funcționat schema: „recondiționat” vândut ca nou și TVA redus Modelul de afaceri descris de procurori ar fi avut două componente principale: „Cosmetizarea” telefoanelor folosite : dispozitive second-hand ar fi fost cumpărate la scară mare din Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, apoi curățate, reambalate și expediate ca „noi”. Distribuție către consumatori în toată Europa : telefoanele ar fi fost trimise inițial în Olanda, apoi livrate în Germania, de unde ar fi fost vândute pe platforme online către clienți din întreaga Europă, din două depozite din landul Hessa . În paralel, rețeaua ar fi folosit companii paravan în Austria, Bulgaria, Olanda, Elveția și Germania pentru a aplica regimuri de TVA mai favorabile (specifice revânzării bunurilor second-hand), în timp ce produsele ar fi fost comercializate către consumatori la prețuri de „nou”. De ce contează: risc pentru consumatori și presiune pe controalele fiscale Cazul combină o problemă de protecție a consumatorilor (produse prezentate ca noi, dar cu uzură și istoric necunoscut) cu una fiscală: autoritățile suspectează o optimizare ilegală a TVA prin structuri transfrontaliere, într-o piață în care comerțul online face dificilă verificarea lanțului real de aprovizionare. Potrivit materialului, activitățile investigate ar fi avut loc cel puțin din 2018 , iar ancheta a pornit de la indicii furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), conform informațiilor Parchetului European (EPPO). [...]
