Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea Constituțională a amânat până pe 7 octombrie o decizie cu miză bugetară de aproape 5 miliarde de lei în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit HotNews. Dosarul vizează o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională.
Amânarea prelungește incertitudinea asupra unei obligații financiare care, în funcție de deznodământ, poate însemna plăți masive din buget și penalități zilnice, într-un litigiu în care instanța supremă a dat deja Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță.
Sesizarea a fost depusă pe 2 iulie, după ce Înalta Curte a acționat în instanță Guvernul în legătură cu neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Bolojan a susținut că instanța „nu are competența și nici legitimitatea” să stabilească modul de distribuire a banilor publici și a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar, calificând demersul ca o ingerință în activitatea executivului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară.
Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu sancțiuni în caz de întârziere:
Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, conform sursei.
În sesizarea prezentată, premierul a indicat că Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente. Tot el a arătat că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi (aprox. 9 milioane de euro, adică aprox. 45 milioane lei), „în afara amenzilor”.
În plus, premierul a menționat existența unor sume „în zona de Parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei.
Separat, articolul notează că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe.
Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 7 octombrie. Până atunci, rămâne deschisă disputa privind limitele dintre puterea judecătorească și executiv în decizii cu impact direct asupra bugetului public, precum și riscul ca eventualele întârzieri să genereze costuri suplimentare prin penalități.
Recomandate
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
Curtea Constituțională a amânat până pe 21 octombrie decizia privind sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care schimbă regulile de decarbonizare în energie, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: până la verdict, rămâne sub semnul întrebării dacă noile condiții pentru închiderea capacităților pe cărbune și pentru autorizarea unor noi unități sunt compatibile cu Constituția și cu obligațiile asumate de România. Parlamentul a trimis pe 7 august președintelui, pentru promulgare, Legea de modificare și completare a ordonanței de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Șeful statului a sesizat CCR, iar Curtea urma să discute cauza miercuri, însă dezbaterile au fost reprogramate pentru 21 octombrie, conform aceleiași surse. Ce schimbă legea contestată Actul normativ intervine asupra mecanismului juridic de retragere din exploatare a capacităților energetice pe bază de lignit și huilă și asupra condițiilor în care pot fi autorizate anumite capacități pe cărbune. În esență, modificările descrise în sesizare includ: condiționarea scoaterii din exploatare a unor capacități existente de instalarea și punerea în funcțiune a unor „capacități energetice similare de producere a energiei cu emisii reduse de carbon”; instituirea unor excepții de la interdicția punerii în funcțiune a unor noi capacități pe cărbune; condiționarea, în anumite situații, a emiterii licențelor și permiselor necesare de obținerea unui aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. De ce invocă președintele neconstituționalitatea În argumentația transmisă Curții, președintele susține că intervențiile legislative modifică substanțial mecanismul decarbonizării și pot afecta atât îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cât și obiectivul constituțional al protecției mediului. Sesizarea vizează, între altele, compatibilitatea dispozițiilor criticate cu obligațiile europene și cu exigențele constituționale din materia protecției mediului și a politicii energetice, dar și cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv limitele constituționale ale competențelor autorităților publice. Un punct central este riscul ca retragerea capacităților existente să depindă de realizarea unei capacități alternative fără un termen maximal „suficient de determinat” și fără garanții juridice efective, ceea ce ar putea face măsura de reducere a impactului asupra mediului lipsită de caracter efectiv. „Aceste norme constituționale nu stabilesc un anumit model energetic și nu impun în mod direct o anumită tehnologie sau un anumit calendar de retragere a capacităților pe cărbune. Ele stabilesc însă un standard constituțional autonom de protecție a mediului, care limitează marja de apreciere a legiuitorului în alegerea și modificarea instrumentelor prin care această protecție este realizată”, se susține în sesizare. Președintele mai arată că analiza trebuie făcută și independent de dreptul UE, PNRR și obligațiile europene privind decarbonizarea, prin raportare la articolele 35 și 135 alin. (2) lit. e) din Constituție. Ce urmează CCR va relua dezbaterile pe 21 octombrie. Până atunci, rămâne în așteptare un verdict care poate influența direct arhitectura legală a retragerii treptate a capacităților pe cărbune și condițiile de autorizare în sectorul energetic, inclusiv prin introducerea unor avize suplimentare în procedurile de licențiere și autorizare. [...]
Decizia definitivă a Înaltei Curți readuce în domeniul public aproape 33 de hectare de faleză la Tuzla , un verdict cu miză de reglementare pentru administrarea terenurilor de pe litoral, unde Ministerul Mediului susține că există și alte cazuri similare, potrivit G4Media . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, la 15 septembrie, ca nefondat recursul formulat de Comuna Tuzla și Consiliul Local Tuzla împotriva unei decizii din aprilie 2025 a Curții de Apel Constanța . Hotărârea este definitivă. În urma soluției, suprafața de 329.697 de metri pătrați (aproape 33 de hectare), reprezentând faleză, rămâne în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Litigiul a fost deschis în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). De ce contează: precedent pentru inventarierea și folosirea terenurilor de pe litoral Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat decizia pe Facebook și a susținut că dosarul de la Tuzla indică o problemă mai largă pe litoral. Potrivit acesteia, unele administrații locale ar fi introdus în patrimoniul propriu, prin hotărâri ale consiliilor locale, terenuri care ar aparține domeniului public al statului, iar ulterior unele suprafețe ar fi fost vândute, concesionate sau folosite pentru construcții. „Este momentul ca toate aceste situații să fie clarificate, iar patrimoniul public al Statului Român să fie protejat și administrat cu respectarea legii”, a transmis ministrul. Cronologia procesului: 11 ani până la soluția finală Dosarul a avut soluții diferite pe parcurs: Tribunalul Constanța respinsese inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Constanța a schimbat soluția în aprilie 2025 și a dispus ca terenul să rămână în proprietatea statului. Autoritățile locale au atacat decizia la instanța supremă, dar ÎCCJ a respins recursul, închizând litigiul după 11 ani. Buzoianu i-a felicitat pe juriștii ABADL pentru demersurile din instanță și a criticat, în termeni generali, modul în care unele resurse publice ar fi fost tratate de autorități locale ca proprietăți private. [...]
DIICOT investighează o posibilă eludare a sancțiunilor UE prin exportul unui utilaj industrial de 1,75 milioane euro (aprox. 8,75 milioane lei), într-un dosar în care a fost reținut pentru 24 de ore Alexandru Munteanu , consilier local la Târgoviște și vicepreședinte al USR Dâmbovița, potrivit Agerpres . În același dosar a mai fost reținut și Evgeni Poliakov. Procurorii au deschis o anchetă penală privind încălcarea și eludarea regimului sancțiunilor internaționale instituite în Uniunea Europeană, precum și comercializarea, transferarea și exportul unor produse cu dublă utilizare (bunuri ce pot fi folosite atât civil, cât și militar). Miercuri au avut loc 12 percheziții domiciliare în București și în județele Dâmbovița, Bacău și Ilfov. Miza dosarului: exporturi către o entitate din Belarus aflată sub sancțiuni Potrivit surselor citate, ancheta vizează o rețea care ar fi încercat să trimită către o firmă din Belarus un utilaj industrial ce poate fi folosit la fabricarea de echipamente militare. Beneficiarul final ar fi fost Kuzlitmash OAO Belarus, entitate aflată sub sancțiuni UE, conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/300 , menționează sursa. DIICOT indică drept obiect al investigației un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), cu o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care ar fi existat demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene. „În cauză este vizat un utilaj industrial de tip VL40 (strung vertical), având o valoare de aproximativ 1.750.000 de euro, pentru care există date că ar fi fost realizate demersuri de transfer către destinatari intermediari din state terțe, în condițiile în care beneficiarul final ar fi fost o entitate din Belarus supusă măsurilor restrictive ale Uniunii Europene.” Cum ar fi fost ocolite controalele: intermediari și refuzuri de autorizare Conform surselor din anchetă, în perioada decembrie 2025 – septembrie 2026, Alexandru Munteanu, în calitate de administrator și director general al World Machinery Works SRL, ar fi coordonat și ar fi participat la operațiuni de comercializare și transfer al utilajului VL40 către destinatari intermediari, inclusiv societăți paravan din Germania și Kazahstan. Aceleași surse susțin că, împreună cu Evgeni Poliakov, Munteanu ar fi inițiat operațiunea de transfer și ar fi continuat demersurile de livrare, deși autoritățile competente (Ministerul Afacerilor Externe – ANCEX) respinseseră solicitări de autorizare a exporturilor, inclusiv pe fondul riscului ca produsele să ajungă la un alt utilizator final decât cel declarat. Anchetatorii afirmă, totodată, că au fost identificate date potrivit cărora, prin integrarea unor componente hardware și software și prin lucrări asupra parametrilor tehnici, utilajele ar fi dobândit caracteristici care le-ar fi permis utilizarea în scopuri militare. Reacția USR și persoanele vizate, potrivit surselor USR a transmis miercuri că Alexandru Munteanu are dublă cetățenie, română și moldovenească, iar dacă acuzațiile se vor confirma, acesta riscă excluderea din partid. Pe lângă cei doi reținuți, în dosar ar mai fi vizați, potrivit surselor: Simona Elena Palade, Vitalie Cărăuș, Dumitru Melinschi, Claudiu Lucian Țărucă, Gabriel Unguru și Mihai Doroftei. [...]
