Știri
Știri din categoria Justiție
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei. Potrivit Adevărul, Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan, în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților.
Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului.
În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare.
În caz de întârziere, instanța a stabilit:
După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026.
În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv.
Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
Decizia definitivă a Înaltei Curți readuce în domeniul public aproape 33 de hectare de faleză la Tuzla , un verdict cu miză de reglementare pentru administrarea terenurilor de pe litoral, unde Ministerul Mediului susține că există și alte cazuri similare, potrivit G4Media . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, la 15 septembrie, ca nefondat recursul formulat de Comuna Tuzla și Consiliul Local Tuzla împotriva unei decizii din aprilie 2025 a Curții de Apel Constanța . Hotărârea este definitivă. În urma soluției, suprafața de 329.697 de metri pătrați (aproape 33 de hectare), reprezentând faleză, rămâne în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Litigiul a fost deschis în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL). De ce contează: precedent pentru inventarierea și folosirea terenurilor de pe litoral Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat decizia pe Facebook și a susținut că dosarul de la Tuzla indică o problemă mai largă pe litoral. Potrivit acesteia, unele administrații locale ar fi introdus în patrimoniul propriu, prin hotărâri ale consiliilor locale, terenuri care ar aparține domeniului public al statului, iar ulterior unele suprafețe ar fi fost vândute, concesionate sau folosite pentru construcții. „Este momentul ca toate aceste situații să fie clarificate, iar patrimoniul public al Statului Român să fie protejat și administrat cu respectarea legii”, a transmis ministrul. Cronologia procesului: 11 ani până la soluția finală Dosarul a avut soluții diferite pe parcurs: Tribunalul Constanța respinsese inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Constanța a schimbat soluția în aprilie 2025 și a dispus ca terenul să rămână în proprietatea statului. Autoritățile locale au atacat decizia la instanța supremă, dar ÎCCJ a respins recursul, închizând litigiul după 11 ani. Buzoianu i-a felicitat pe juriștii ABADL pentru demersurile din instanță și a criticat, în termeni generali, modul în care unele resurse publice ar fi fost tratate de autorități locale ca proprietăți private. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce DNA a pus-o sub urmărire penală, adâncește presiunea instituțională asupra Executivului și mută cazul din zona strict judiciară în cea de funcționare și credibilitate a aparatului guvernamental, potrivit HotNews . Trăilă a anunțat miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook , că și-a depus demisia și s-a declarat „total nevinovată”. Ea susține că dosarul instrumentat de DNA ar avea rolul de a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan, vorbind despre „un scandal mediatic artificial”. Cu o zi înainte, marți, DNA Iași a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos din Vaslui, acuzat de procurorii anticorupție că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui . Contextul dosarului a fost detaliat anterior de HotNews în materialul despre dosarul afaceristului Fănel Bogos din Vaslui . Ce acuzație formulează DNA și ce miză financiară apare în dosar Potrivit DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Ea a fost audiată marți la DNA Iași, iar procurorii nu i-au impus nicio măsură preventivă. Conform comunicatului procurorilor, la începutul lunii noiembrie 2025, Trăilă, „în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României”, ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. DNA indică drept scop obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea acestuia, inclusiv: aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei); diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății. Legătura cu premierul și efectul imediat în Guvern După punerea sub acuzare a Cristinei Trăilă, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că va lua miercuri o decizie privind menținerea sau nu a acesteia în funcție. Premierul nu a exclus posibilitatea de a fi audiat la rândul său în dosar, însă, potrivit informațiilor din material, Bolojan „nu are nicio calitate în dosar”. În același dosar este menționată o întâlnire din 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria, între premier și omul de afaceri Fănel Bogos, intermediată de Mihai Barbu. HotNews a relatat separat despre acest episod în articolul: a intermediat întâlnirea dintre omul de afaceri Bogos și premierul Ilie Bolojan . După punerea sub acuzare, Mihai Barbu a declarat la Antena 3 CNN că a vrut să i-l prezinte premierului pe Bogos, dar susține că scopul întâlnirii nu a fost să-l „salveze” pe afacerist de problemele sale. [...]
Curtea de Apel București a blocat, pentru moment, suspendarea decretului prezidențial prin care Siegfried-Vasile Mureșan a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru, menținând astfel efectele actului până la soluționarea pe fond a cererii de anulare, potrivit Mediafax . Decizia vizează cererea Asociației Italienilor din România – RO.AS.IT. de suspendare a executării Decretului 770/2026. Hotărârea a fost pronunțată marți, 29 septembrie, în dosarul 6038/2/2026, aflat pe rolul Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal. Ce a decis instanța și ce înseamnă procedural Curtea de Apel a admis excepția inadmisibilității invocată de Administrația Prezidențială și, în consecință, a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării decretului în contradictoriu cu instituția prezidențială. În același timp, instanța a respins ca neîntemeiate excepțiile lipsei de interes și lipsei calității procesuale active, ridicate de Administrația Prezidențială, potrivit informațiilor publicate pe Portalul Instanțelor de Judecată. Separat, în ceea ce privește Regia Autonomă Monitorul Oficial , judecătorul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar cererea de suspendare formulată împotriva acesteia a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive. Hotărârea Curții de Apel București nr. 1511/2026 poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie depusă la Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. Context: ce se judecă, de fapt, în dosar Dosarul are ca obiect anularea Decretului 770/2026, însă soluția pronunțată marți privește strict suspendarea executării actului administrativ, nu anularea lui. Acțiunea a fost deschisă de RO.AS.IT., iar pârâte în dosar sunt Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Decretul contestat a fost emis de președintele Nicușor Dan la 21 septembrie și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, desemnându-l pe Siegfried-Vasile Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 22 septembrie. Cererea de recuzare, respinsă înainte de soluția pe suspendare Înainte de pronunțarea asupra suspendării, instanța a soluționat o cerere de recuzare formulată de Administrația Prezidențială. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, cererea a fost respinsă marți, la ora 12:00, ca neîntemeiată, iar instanța a constatat că Administrația Prezidențială este scutită de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii de recuzare. Cererea fusese formulată la termenul din 28 septembrie, iar pronunțarea asupra suspendării fusese amânată pentru 29 septembrie. [...]
