Știri
Știri din categoria Justiție
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității. Potrivit Euronews, aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar.
Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT. Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective.
Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase.
Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului.
„Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților.
Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea.
Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic.
„Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași.
Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii.
În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție.
Recomandate
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro . Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan. Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă. Candidații pentru Parchetul General Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag. Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat. Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe. Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul. Șefia DNA: experiență versus critică Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Viorel Cerbu mizează pe experiența acumulată în instituție și pe ideea că DNA trebuie să fie un „partener social”, nu o instituție percepută exclusiv ca forță coercitivă. Tatiana Toader consideră că actuala strategie de comunicare este adecvată și că lupta anticorupție depinde de un efort mai larg al statului, nu doar de eficiența DNA. Vlad Grigorescu a contestat indicatorii de performanță ai actualei conduceri, criticând folosirea extinsă a acordurilor de recunoaștere și pledând pentru modernizarea tehnologică a urmăririi penale. DIICOT: digitalizare și lupta cu drogurile Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron. Alina Albu a propus un proiect-pilot bazat pe analiză de date și inteligență artificială, argumentând că infracționalitatea s-a mutat masiv în mediul online. Ioana Albani a atras atenția că traficul de droguri reprezintă aproape 80% din dosarele DIICOT și a cerut intervenții legislative, semnalând și nereguli în gestionarea denunțurilor. Antonia Diaconu a indicat lipsa fondurilor operative ca obstacol major, subliniind costurile ridicate ale operațiunilor antidrog. Codrin-Horațiu Miron a avut un mesaj optimist, afirmând că lupta cu criminalitatea organizată poate fi câștigată prin efort susținut. În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete. [...]
DIICOT investighează o înscenare electorală din 2025 în care a fost folosit un actor , potrivit G4Media.ro , care publică detalii despre persoanele audiate și despre legături comerciale ale unora dintre cei vizați. Publicația scrie că persoana care l-a interpretat pe Nicușor Dan în fotografiile apărute în campania pentru alegerile prezidențiale din 2025 se numește Răzvan Florin Bratu și este actor în București. Contactat de G4Media.ro, acesta a spus că nu crede că are voie să facă declarații „având în vedere că este o investigație în curs” și a confirmat că a fost audiat la DIICOT. Contextul dosarului este legat de fotografiile publicate pe Facebook de Elena Lasconi cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, imagini prezentate ca surprinzând o întâlnire între Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta, care ar fi avut loc în decembrie 2024, după anularea alegerilor din acel an. Cei vizați au negat autenticitatea pozelor și au depus plângeri penale. G4Media.ro susține că, în fotografii, celelalte două personaje au fost interpretate de Cristian Alexandru Năstăsoiu (Victor Ponta) și Marian Cojocaru (Florian Coldea), iar Bratu a afirmat că a fost vorba despre un job ocazional și că nu îi cunoaște pe ceilalți doi. Publicația amintește că a relatat anterior, pe baza unor informații judiciare, despre „mașinăria” din spatele operațiunii și că un aspect rămas de lămurit ar fi finanțatorul proiectului. În dosarul de la DIICOT ar mai fi fost audiați Andrei-Gabriel Bicuți (administrator al SC Training Private Group SRL) și tatăl acestuia, Gheorghe Liviu Bicuți, despre care se afirmă că ar fi organizat realizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. G4Media.ro notează că Gheorghe Liviu Bicuți nu a răspuns apelului și mesajului publicației. Un dosar în care este inculpat Matei Andrei Ajoghin se află „în pronunțare”, după ce acesta ar fi fost trimis în judecată pentru instigare la furt calificat, într-un caz descris de G4Media.ro ca vânzarea, pentru 1.100 de lei, a unui Range Rover care nu îi aparținea. Separat, reiese din Portalul instanțelor de judecată că Judecătoria Ploiești i-a anulat lui Gheorghe Liviu Bicuți cartea de identitate, instanța menționând că anterior existase o urmărire penală pentru fals material în înscrisuri oficiale, clasată în decembrie 2024 ca urmare a intervenirii prescripției. [...]
Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu , astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii. „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată. Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă. În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro , citată în articol. [...]
DIICOT a descoperit o „fabrică de bani” într-o localitate din județul Suceava , în urma a șase percheziții făcute marți în județele Suceava și Ilfov, potrivit AGERPRES . Acțiunea a fost derulată de procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Conform unui comunicat al DIICOT, perchezițiile au avut loc într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulație de valori străine falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate, precum și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Din datele strânse până acum, DIICOT susține că, în octombrie 2025, patru suspecți (trei cetățeni români și un cetățean italian) ar fi constituit în județul Suceava o grupare specializată în falsificare de monedă. Ancheta arată că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, suspecții ar fi procurat din străinătate „sute de kilograme” de hârtie specială, iar liderul grupului ar fi cumpărat aparatură pentru organizarea unei tipografii clandestine într-o zonă rurală din județ. Procurorii mai afirmă că suspectul italian ar fi cunoscut la nivel internațional pentru preocupări legate de falsificarea banilor și ar fi avut rolul de a-i instrui pe ceilalți membri, dar și de a facilita procurarea de materiale și punerea în circulație a bancnotelor false în România sau în alte state. DIICOT indică și faptul că persoanele vizate ar fi încercat să creeze legături infracționale în Bulgaria, unde s-ar fi deplasat de mai multe ori. În acest context, DIICOT arată că luni, în baza cooperării polițienești româno-bulgare, un bărbat din Italia, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați la Sofia în timp ce dețineau și transportau bancnote contrafăcute de 100 de euro, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Tot atunci ar fi fost găsit și un kilogram de cocaină. Procurorii precizează că „fabrica de bani” a fost identificată într-un imobil aflat în construcție, de unde au fost ridicate imprimante, componente electronice, hârtie specială și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro, iar persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. [...]
Șefii Vămii Constanța Sud au fost reținuți de DNA pentru luare de mită , potrivit Mediafax , într-un dosar care descrie un mecanism de plăți ilegale legat direct de urgentarea formalităților vamale pentru containere importate prin Portul Constanța. Cei doi vizați sunt Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Conform aceleiași surse, Gudu a fost reținut la 5 martie 2026, la ora 23:35, iar Parfene la 6 martie 2026, de la ora 01:50. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) susțin că ambii au fost prinși în flagrant și sunt acuzați de luare de mită. Miza anchetei, așa cum reiese din actele dosarului, este modul în care corupția poate influența timpii și condițiile de procesare a containerelor la vamă, cu efect direct asupra fluxurilor de import. Din documentele citate reiese că un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale aferente containerelor importate . În termeni practici, acuzația descrie o „taxă” neoficială pentru prioritate la verificări și la procesarea documentelor, într-un punct logistic critic pentru comerțul extern. Denunțul a fost înregistrat la DNA în noiembrie 2025 și a vizat suspiciuni de luare și dare de mită. Ulterior, anchetatorii au extins urmărirea penală pentru fapte de corupție, după apariția unor indicii că sume de bani ar fi fost plătite pentru ca operațiunile vamale să se desfășoare „cu ușurință și cu prioritate”, adică fără întârzieri. Potrivit declarațiilor din dosar, banii ar fi fost ceruți „pentru fiecare container importat”, astfel încât procedurile să fie accelerate. Acest tip de practică, dacă se confirmă, distorsionează funcționarea formalităților vamale: creează un canal de „prioritizare” pe criterii ilegale și mută riscul de întârziere de la zona operațională la zona de „negociere” cu funcționari. În declarația martorului, mecanismul este descris ca o condiționare a ritmului de lucru al vămii de plata unor sume. Martorul afirmă că, după numirea șefului vămii în octombrie 2025, i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container, iar refuzul ar fi atras întârzieri semnificative la formalități. „Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. În ceea ce privește sumele, procurorii susțin că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe tranșe prin intermediul unui intermediar. În baza unei înțelegeri prealabile, ar fi fost primite 1.750 de euro și ulterior 2.800 de euro pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Un alt episod investigat vizează remiterea a 1.350 de euro proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care ar fi primit banii ar fi știut proveniența lor și ar fi cerut ca suma să nu fie dată în dolari, detaliu pe care anchetatorii îl folosesc pentru a contura contextul tranzacției. Dosarul include și interceptări ambientale care surprind discuții despre bani și despre containerele importate, inclusiv o referire la o sumă „numai pe ianuarie”, ceea ce sugerează, în logica acuzării, o raportare periodică a plăților în funcție de volumul de marfă procesat. Într-un alt moment, anchetatorii descriu un schimb surprins de camere, în care gesturile ar coincide cu remiterea unei sume de bani, într-un context în care apare și pretextul „ia o banană”. Ancheta a fost documentată și cu ajutorul unui colaborator autorizat al DNA , care ar fi participat la întâlniri monitorizate și ar fi intermediat discuții despre importuri și numărul de containere, pentru verificarea sumelor pretinse. Dosarul se află pe rolul Secției a II-a a Direcției Naționale Anticorupție, iar cercetările sunt în desfășurare. [...]
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională legea pensiilor magistraților , iar documentul a apărut în Monitorul Oficial, potrivit Digi24 . Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, după comunicarea oficială a deciziei CCR . În motivare, judecătorii constituționali arată că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, cu respectarea Constituției. CCR subliniază că nu are competența de a stabili cuantumul concret al pensiilor și nici procentul aplicat bazei de calcul, dar reiterează că statutul magistraților impune ca pensia de serviciu să fie „cât mai apropiată” de ultimul salariu. Curtea precizează că nu poate analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici impactul bugetar al acesteia. De asemenea, arată că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de modificarea pensiilor de serviciu din alte domenii, această decizie revenind exclusiv Parlamentului sau Guvernului. CCR a respins și solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanța europeană nu oferă avize consultative în cadrul procesului legislativ intern și nu se pronunță asupra constituționalității unei norme naționale înainte de promulgare. Documentul include opinii concurente și o opinie separată a judecătorilor care au contestat soluția majoritară. Odată publicată motivarea, legea poate fi promulgată, în conformitate cu articolul 77 din Constituție, doar după primirea oficială a deciziei CCR la Administrația Prezidențială. [...]
