Știri
Știri din categoria Justiție
Ședința CCR pe pensiile magistraților riscă o nouă amânare, după ce judecătorul constituțional Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, ceea ce poate bloca pronunțarea în cauza deja întârziată de două luni, potrivit HotNews.ro.
Miza este una procedurală, dar cu efect direct asupra calendarului decizional: regulamentul Curții Constituționale prevede că, dacă nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, pronunțarea se amână pentru o dată ulterioară. În acest context, absența lui Gheorghe Stan de la ședința programată miercuri, 11 februarie, ar urma să ducă la o nouă amânare a deciziei privind reforma pensiilor magistraților.
Publicația notează că, potrivit unor surse din CCR, Gheorghe Stan și-a luat concediu paternal, iar ulterior aceleași surse au precizat că este vorba despre zece zile lucrătoare, începând de luni, 9 februarie. HotNews arată că judecătorul nu a putut fi contactat și că redacția a încercat să obțină un punct de vedere și de la președinta Curții, Simina Tănăsescu, precum și de la CCR, urmând ca un eventual răspuns oficial să fie publicat.
Blocajul decizional se suprapune peste o serie de amânări anterioare în același dosar. Legea privind reforma pensiilor magistraților a ajuns la CCR după ce a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Curtea a amânat pronunțarea de patru ori: prima dată la 10 decembrie 2025, apoi la 28 decembrie, când patru judecători au părăsit ședința, și la 29 decembrie, când aceștia nu s-au mai prezentat, iar pe 16 ianuarie CCR a anunțat o nouă amânare, invocând depunerea unor documente noi ce necesitau analiză.
În plan practic, absența unui judecător care a participat la dezbateri transformă ședința de miercuri într-un moment cu rezultat previzibil din punct de vedere procedural: fără prezența completă a celor implicați în dezbatere, Curtea nu poate pronunța soluția, iar cauza se împinge din nou în timp.
Consecința imediată este prelungirea incertitudinii asupra reformei care vizează reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare, în condițiile în care decizia CCR este esențială pentru clarificarea constituționalității legii contestate.
Recomandate
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
Un nou protest în Piața Victoriei testează presiunea publică asupra Justiției și a instituțiilor , după o succesiune de decizii care, potrivit organizatorilor, alimentează percepția de acțiune „selectivă” a statului. Manifestația este anunțată pentru vineri seară, între 19:00 și 23:00, în București, relatează Euronews . Evenimentul este organizat de grupurile civice Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa România și Asociația MEA. În mesajele de mobilizare publicate pe rețelele sociale, acestea susțin că „statul de drept este pus sub presiune” și cer participare pentru apărarea funcționării democrației și a „parcursului european” al României. Ce decizii invocă organizatorii Protestul vine după trei decizii anunțate joi, pe care organizatorii le leagă de întrebări privind independența instituțiilor: Tribunalul Ilfov a suspendat efectele hotărârilor Biroului Politic Național al PNL privind sancționarea parlamentarilor care ar vota pentru învestirea Guvernului Adrian Veștea. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, s-a aflat în conflict de interese. Direcția Națională Anticorupție l-a pus sub acuzare pe primarul general al Capitalei și prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, într-un dosar privind presupuse foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală primite în timpul campaniei din 2025. De ce contează Dincolo de miza civică, protestul indică o escaladare a tensiunii publice în jurul deciziilor din Justiție și a efectelor lor politice, într-un moment în care sunt vizate nume cu funcții executive și de partid. Organizatorii cer o reacție publică a societății civile, argumentând că succesiunea acestor hotărâri și anchete „ridică semne de întrebare” privind independența instituțiilor. [...]
O fraudă prin impersonarea ANAF a dus la transferul a 31.950 de lei din contul unei firme , după ce un bărbat din Roman a fost convins telefonic să mute banii într-un alt cont, potrivit Mediafax . Cazul scoate în evidență riscul operațional pentru companii atunci când deciziile de plată sunt luate sub presiune, pe baza unor apeluri care invocă instituții publice. Poliția municipiului Roman a fost sesizată vineri de un bărbat de 33 de ani, care a reclamat că a fost victima unei infracțiuni. În urma verificărilor, anchetatorii au stabilit că acesta a fost sunat de o persoană necunoscută care s-a prezentat drept angajat al ANAF, conform IPJ Neamț . Cum a fost justificat transferul Potrivit polițiștilor, apelantul i-a spus bărbatului că trebuie „recuperată” suma de 4.120 de lei, reprezentând TVA restant, de la firma pe care o administrează. Sub acest pretext, victima a fost convinsă să transfere 31.950 de lei din contul societății într-un alt cont bancar. Autoritățile au cerut blocarea sumei și au deschis un dosar penal pentru înșelăciune. Recomandările poliției pentru evitarea fraudelor Polițiștii avertizează că nu trebuie făcute transferuri de bani în urma unor apeluri telefonice, chiar dacă interlocutorul susține că reprezintă o instituție publică sau o bancă. De asemenea, ei precizează că ANAF și alte instituții publice nu solicită transferuri bancare pentru recuperarea unor sume sau pentru rambursări de TVA. În plus, autoritățile recomandă: să nu fie comunicate date bancare, parole, coduri de autentificare sau coduri primite prin SMS unor persoane necunoscute; dacă există suspiciuni de fraudă, convorbirea să fie întreruptă imediat, iar banca și poliția să fie contactate de urgență. [...]
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Suspendarea provizorie decisă de Tribunalul București pune sub semnul întrebării baza procedurală a conducerii PNL alese la Congres , într-un litigiu care poate ajunge rapid la Curtea de Apel București , potrivit HotNews . Instanța a suspendat provizoriu „executarea și efectele” hotărârii prin care Consiliul Național Extraordinar al PNL a convocat Congresul Extraordinar pentru alegerea noii conduceri. Măsura nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, iar suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului de anulare a convocării congresului, aflat tot pe rolul Tribunalului București. Deocamdată, nu a fost stabilit primul termen de judecată în acel dosar. În motivarea pe scurt redată de HotNews, Tribunalul București a decis: „Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă.” Ce hotărâre a fost suspendată și de ce contează Hotărârea suspendată este cea din 19 iunie, prin care Consiliul Național al PNL a convocat un congres extraordinar pentru duminică, 21 iunie. La acel congres, Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, împreună cu o nouă echipă de conducere, din care au fost eliminați cei asociați „taberei Veștea”, conform aceleiași surse. Din perspectiva efectelor, decizia instanței lovește în actul de convocare (procedura), nu într-o hotărâre de fond privind validitatea alegerilor interne. Totuși, suspendarea creează un risc juridic pentru stabilitatea deciziilor luate ulterior, în funcție de ce va decide instanța în procesul de anulare. Următorul termen relevant: 8 iulie Tot miercuri, Tribunalul București a amânat pentru 8 iulie procesul privind o a doua ordonanță, în care contestatarii cer suspendarea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv cea privind realegerea lui Ilie Bolojan și a noii echipe de conducere. HotNews notează că, dacă prima ordonanță (cea admisă acum) rămâne definitivă, a doua ar putea rămâne „practic fără obiect”. Eventualul apel împotriva deciziei de suspendare provizorie va fi judecat de Curtea de Apel București. Cine a deschis acțiunea în instanță Acțiunea a fost introdusă de 18 membri PNL care contestă conducerea, listați de HotNews: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Context: litigii paralele la Tribunalul Ilfov Înaintea dosarelor de la Tribunalul București, contestatarii au deschis patru procese la Tribunalul Ilfov, inclusiv două ordonanțe președințiale (procedură de urgență pentru măsuri provizorii) și două acțiuni prin care cer daune morale, potrivit HotNews. Publicația mai arată că una dintre ordonanțele de la Ilfov s-a judecat „în timp record”, pe 18 iunie, iar o altă ordonanță care viza suspendarea deciziei de convocare a Congresului, înregistrată pe 26 iunie, are termen la 3 iulie. În paralel, procesele pe fond nu au primit încă termene nici la Tribunalul București, nici la Ilfov. [...]
Un judecător federal a refuzat să oprească procesul împotriva Meta , ceea ce menține presiunea juridică asupra companiei în dosarul deschis de procurorii generali din 29 de state americane privind modul în care Facebook și Instagram ar fi fost concepute pentru a crea dependență la copii și adolescenți, potrivit Mediafax . Decizia a fost luată de judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers , de la Tribunalul Districtual din Oakland, California. Instanța a considerat că acțiunea poate continua pe capetele de acuzare legate de practici comerciale înșelătoare și neloiale, dar și pe presupuse încălcări ale legislației federale privind protecția vieții private a copiilor în mediul online. Miza: acuzații de încălcare a COPPA și practici înșelătoare Judecătoarea a concluzionat că Meta nu și-ar fi respectat obligațiile prevăzute de Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) – lege federală care impune, în anumite situații, informarea părinților și obținerea consimțământului acestora pentru prelucrarea datelor copiilor online. Instanța a mai reținut că există suficiente elemente pentru ca litigiul să meargă mai departe și să fie analizat pe fond, inclusiv pe tema declarațiilor publice ale companiei despre felul în care au fost proiectate platformele. Poziția Meta: contestă acuzațiile și respinge ideea de „dependență” ca diagnostic Meta a transmis că nu este de acord cu acuzațiile procurorilor. „Nu suntem deloc de acord cu aceste acuzații și suntem încrezători că probele vor demonstra angajamentul nostru de lungă durată pentru sprijinirea tinerilor” Compania susține și că termenul „dependență de rețelele sociale” nu este recunoscut ca diagnostic psihiatric și afirmă că Facebook și Instagram sunt destinate publicului larg, nu exclusiv copiilor sub 13 ani. Ce urmează: primul proces, programat pe 18 august Conform documentelor depuse la dosar, primul proces ar urma să înceapă la 18 august și vizează acțiunile formulate de statele California, Colorado, Kentucky și New Jersey. În paralel, aceeași judecătoare coordonează un litigiu separat în care peste 2.600 de persoane, districte școlare și autorități locale acuză Meta și alte companii de tehnologie că platformele lor creează dependență în rândul copiilor; între companiile vizate sunt menționate Google, YouTube, Snapchat și TikTok. [...]
