Știri
Știri din categoria Societate
Sindicatul „Mureșul” din Apele Române anunță proteste naționale și ia în calcul greva generală, pe fondul unui conflict de muncă care, dacă escaladează, poate afecta funcționarea unei instituții-cheie pentru administrarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Agerpres.
Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” vor picheta, timp de două ore, toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Conform comunicatului organizației, protestele sunt programate zilnic între orele 10:00 și 12:00.
Pe lângă pichetările din teritoriu, sindicaliștii au programat pentru 14 mai 2026 un miting de protest în București, în fața sediilor Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Pentru organizare, sindicatul spune că va solicita sprijinul Blocului Național Sindical (BNS), confederație din care face parte.
Liderii sindicali afirmă că iau în calcul inclusiv declanșarea unei greve generale, dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate.
Reprezentanții sindicali acuză autoritățile de „distrugerea constantă” a sistemului de gospodărire a apelor și avertizează că subfinanțarea sectorului și lipsa de respect față de angajați pot pune în pericol siguranța cetățenilor și protecția infrastructurii hidrotehnice.
„Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.”
Sindicaliștii mai susțin că au încercat anterior să semnaleze problemele prin „memorii, petiții și luări publice de poziție”, fără rezultat, iar decizia privind acțiunile de protest a fost luată într-o ședință extraordinară a biroului executiv, în contextul declanșării conflictului de muncă.
Recomandate
Micii au devenit un „brand” urban în mai puțin de un secol, iar povestea lor arată cum o improvizație din crâșmele Bucureștiului s-a transformat într-un produs de masă , cu rețete standardizate și consum sezonier puternic, mai ales de 1 Mai, potrivit Adevărul . Preparatul, astăzi asociat reflex cu grătarul și sărbătorile în aer liber, nu este prezentat ca „tradițional” în sens rural: în satele din Muntenia, Oltenia, Moldova sau Ardeal, grătarul cu mici nu era un obicei, iar mititeii sunt descriși mai degrabă ca un simbol al bucătăriei urbane, legat de hanuri și ospătării. De ce contează: de la influențe otomane la un produs local „scalabil” Textul plasează micii într-o familie mai largă de preparate balcanice inspirate de bucătăria otomană, în special de kebab și kofte (carne tocată condimentată, gătită la grătar). În Balcani există variante apropiate în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia și Albania; în Bosnia, de exemplu, sunt menționați „ćevapčići”, serviți de regulă cu ceapă și lipie. În spațiul românesc, mititeii ar fi apărut abia în secolul al XIX-lea, iar originea exactă rămâne disputată în material: import otoman, filieră balcanică sau adaptare locală. Miza, însă, nu este „paternitatea”, ci faptul că produsul a fost rapid adoptat și multiplicat, cu variații regionale de carne și condimente. „Cârnatul fără maț”: episodul care explică nașterea mititeilor bucureșteni Un fir narativ central este povestea lui Iordache Ionescu , de pe strada Covaci nr. 3, în Bucureștiul de la finalul secolului al XIX-lea. Crâșma lui era căutată inițial pentru cârnați, dar, rămas fără mațe într-un moment de vârf, ar fi modelat carnea tocată în bucăți mai scurte și ar fi pus-o pe grătar. Clienții ar fi cerut apoi „cârnatul fără maț”, iar denumirea „mititei” ar fi venit tot din partea lor (Iordache i-ar fi numit „patricienii”). Materialul reproduce și un fragment dintr-un articol al ziarului „Adevărul” din 8 februarie 1903, care descrie popularitatea „renumiților mititei” ai lui Iordache și răspândirea lor. Rețeta „ Carul cu bere ”: ce intra în compoziție acum peste 100 de ani O altă piesă importantă este o rețetă atribuită începutului de secol XX, păstrată la „Carul cu bere” (restaurant deschis în 1879 pe Calea Victoriei nr. 2). Rețeta descrie un proces laborios, cu accent pe consistență și pe „pufoșenie”, obținută inclusiv prin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie și prin folosirea unei supe concentrate din oase cu măduvă. Ingrediente și repere tehnice menționate în rețetă (pentru 1 kg de carne) includ: carne de vită de la gât, trecută de două ori prin mașină, fără îndepărtarea grăsimii; completare cu seu de vită sau, la nevoie, de oaie (100–150 g/kg) dacă amestecul e prea slab; zeamă din oase de vită cu măduvă, redusă (din 500 g oase/kg carne); condimente în gramaje: piper, cimbru, ienibahar, coriandru, chimion, anason stelat; bicarbonat de sodiu (8 g) și zeamă de lămâie, plus untdelemn; usturoi sub formă de mujdei strecurat, adăugat după perioade de maturare la rece. Rețeta insistă și pe execuția la jar iute și pe o regulă de lucru a grătaragiilor: întoarcerea fiecărui mic de doar trei ori, pentru a păstra suculența. În același material sunt menționate, ca lecturi conexe, articolele despre kebab și despre cum au devenit micii un simbol național . [...]
Aproximativ 50.000 de produse suspectate a fi contrafăcute, evaluate la 12,55 milioane lei, au fost ridicate în București , într-un dosar de criminalitate economică care vizează punerea în circulație de mărfuri cu mărci protejate, potrivit G4Media . Miza este una economică: astfel de rețele pot distorsiona concurența și pot produce pierderi comerciale prin vânzarea de produse prezentate ca „de marcă”. Perchezițiile au avut loc pe 24 aprilie 2026, când polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 au pus în aplicare 14 mandate de percheziție domiciliară și 14 mandate de aducere, într-un dosar penal deschis pentru infracțiunea de punere în circulație de produse contrafăcute, faptă prevăzută de Legea nr. 84/1998, conform unui comunicat transmis de Agerpres. Ce au găsit anchetatorii și unde Din materialul probator, anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, mai mulți cetățeni străini ar fi expus spre vânzare, într-un complex comercial din Sectorul 2, produse de îmbrăcăminte și parfumerie purtând însemnele unor mărci protejate în România, existând suspiciunea că ar fi contrafăcute. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat: aproximativ 50.000 de articole de îmbrăcăminte și produse de parfumerie; 62.000 de lei, identificați la un stand din complexul comercial. Valoarea bunurilor ridicate a fost estimată la aproximativ 12.550.000 de lei, dacă ar fi fost comercializate ca bunuri de marcă. Ce urmează în dosar Persoanele vizate au fost conduse la audieri pentru stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale. Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 , sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație de produse contrafăcute. [...]
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]
Minivacanța de la final de mai/început de iunie și regulile de compensare pentru munca în zilele libere legale sunt principalele repere pentru angajați și angajatori, potrivit Ziarul Financiar . La sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2026, românii care lucrează atât la stat, cât și la privat vor avea o minivacanță de trei zile, pe fondul sărbătorii Rusaliilor și al Zilei Copilului. Conform calendarului menționat, 31 mai (duminică) este prima zi de Rusalii, iar 1 iunie (luni) este a doua zi de Rusalii și, totodată, Ziua Copilului . Ce urmează în calendarul zilelor libere din 2026 Publicația enumeră următoarele zile libere care urmează în 2026: 1 iunie — Ziua Copilului 31 mai (duminică) — Rusalii; 1 iunie (luni) — a doua zi de Rusalii 15 august — Adormirea Maicii Domnului 30 noiembrie — Sfântul Andrei 1 decembrie — Ziua Națională a României 25 decembrie și 26 decembrie — Crăciunul Obligațiile angajatorilor și riscul de amendă Pentru companiile care au activitate în zilele de sărbătoare legală, regula este că salariații trebuie compensați. Conform legislației în vigoare, angajații au dreptul la compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. Dacă timpul liber nu poate fi acordat, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Angajatorii care nu acordă timp liber sau nu recompensează munca prestată în aceste zile riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei . [...]
Ministrul Mediului a cerut un control al Administrației Deltei Dunării după ce accesul public la plaja din Jurilovca ar fi fost blocat de un gard montat de un proprietar privat pe sute de metri , potrivit News . Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că situația vizează plaja Jurilovca din Delta Dunării, unde un proprietar privat „a pus gard, pe sute de metri”, ceea ce ar fi dus, în practică, la blocarea accesului publicului. „Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România.” Potrivit ministrului, controlul a fost solicitat „de urgență” și urmează să fie realizat de Administrația Deltei Dunării. News nu oferă, în materialul citat, detalii despre proprietar, baza legală invocată pentru montarea gardului sau un termen pentru finalizarea verificărilor. [...]
Inspecția Muncii a intensificat controalele și sancțiunile , cu efect direct în costurile de conformare pentru angajatori, după ce a derulat peste 2.000 de verificări la nivel național în perioada 20–24 aprilie, potrivit Economica . În urma acțiunilor, inspectorii de muncă au aplicat 1.335 de sancțiuni și au dispus 2.932 de măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. Muncă nedeclarată și abateri la programul de lucru Pe componenta relațiilor de muncă, controalele au vizat în principal combaterea muncii nedeclarate. Inspecția Muncii a identificat 156 de persoane aflate în această situație. Totodată, principalele abateri au fost legate de: timpul de muncă și odihna, nerespectarea măsurilor dispuse anterior. Securitate și sănătate în muncă: amenzi și opriri de echipamente În zona securității și sănătății în muncă, au fost aplicate amenzi de peste 636.000 de lei. Din cauza unor riscuri majore, șapte echipamente de muncă au fost oprite imediat din funcțiune. Printre deficiențele grave menționate se numără lipsa autorizării ISCIR (autorizația pentru echipamente sub presiune și de ridicat) și neevaluarea riscurilor de accidentare. Ce urmează Inspecția Muncii anunță că va continua acțiunile de control, cu obiectivul de a asigura un mediu de lucru „corect și sigur” la nivel național. [...]
