Știri
Știri din categoria Justiție

Decizia Rusiei de a-l extrăda pe Vasile Rodideal poate debloca executarea unei condamnări definitive în România, după ce acesta a fost localizat și reținut în Rusia sub o identitate falsă, potrivit Digi24.
Autoritățile ruse au decis extrădarea la cererea Ministerului Justiției din România, însă procedura nu este încă încheiată: avocata Lilia Mamasheva a spus pentru agenția RIA Novosti că decizia Procuraturii Generale a Federației Ruse a fost contestată, iar instanța de fond a menținut-o. A fost depus și un apel, dar termenul de judecată nu era stabilit la momentul relatării; dacă apelul confirmă hotărârea, „se poate aștepta extrădarea”, potrivit aceleiași surse.
Rodideal, cetățean român, a fost reținut și arestat în Rusia în februarie 2025, la solicitarea Interpol. Conform informațiilor prezentate, autoritățile au constatat că acesta locuia în Rusia sub o altă identitate, „Vasili Kravțov”, iar stabilirea identității s-a făcut pe baza amprentelor digitale.
Potrivit Poliției Române, Vasile Rodideal a fost condamnat în România la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care:
În acest stadiu, calendarul extrădării depinde de soluția instanței de apel din Rusia, iar sursa citată nu indică un termen estimat pentru pronunțare.
Recomandate

Includerea vicepremierului Oana Gheorghiu pe „ lista neagră” a CSM ridică miza disputei despre pensiile speciale ale magistraților , pentru că mută conflictul din zona dezbaterii publice în cea a unei reacții instituționale care acuză „decredibilizarea justiției”, potrivit HotNews . Oana Gheorghiu a reacționat printr-o postare pe Facebook, asumând ironic acuzația, dacă aceasta decurge din poziția sa că pensiile speciale sunt un privilegiu care ar trebui eliminat. Ea a scris că România „nu își mai permite” pensionări la 48–50 de ani „din magistratură ori alt domeniu”. Miza: critică publică vs. reacție instituțională Vicepremierul susține că magistrații ar trebui plătiți „foarte bine” pentru a fi feriți de tentații politice sau financiare, dar că regulile de pensionare trebuie să fie echitabile față de restul societății. În același mesaj, ea a argumentat că pensionarea timpurie, cu pensii „de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie”, nu ține de independența justiției, ci de un privilegiu. „Pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.” Gheorghiu a mai spus că este „regretabil” că CSM a elaborat un raport de 70 de pagini cu acuzații de „decredibilizare a justiției” și a amintit că au existat magistrați care au afirmat că nu au fost consultați, în contextul demersului prezentat de Consiliu. „Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea.” Ce conține „lista neagră” și cum își justifică CSM demersul Judecătorii din CSM indică drept autori ai unei campanii de denigrare „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”, fiind menționat și premierul, fără nume, printr-o formulare care invocă „autoritatea şi influența prim-ministrului”. Pe lista enumerată de CSM apar, între alții: Dominic Fritz, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Laurențiu Ștefănescu și alți membri USR, fostul jurnalist Ionel Stoica, precum și Oana Gheorghiu, Ruben Lațcău, Diana Mardarovici și Cătălin Teniță. În hotărâre sunt indicate și postări de pe rețelele sociale. CSM reclamă și „atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei”, dând ca exemplu G4Media, despre care afirmă că ar fi publicat 405 articole „negative” despre justiție în ultimul an; sunt menționate și Recorder (documentarul „Justiție Capturată”) și PressHub. Contextul imediat Disputa vine după raportul CSM despre „decredibilizarea justiției ”, descris în materialul HotNews , și pe fondul criticilor interne din magistratură privind consultarea, relatate de aceeași publicație aici . În lipsa altor detalii în articol despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă includerea pe această listă va avea consecințe formale sau va rămâne un instrument de presiune publică într-o dezbatere deja tensionată despre pensiile speciale și statutul magistraților. [...]

Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri , o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax , care a consultat programul de guvernare. Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni. „Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.” Ce se schimbă pentru litigii comerciale și pentru companii În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care: secții specializate pentru mediul de afaceri , „începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel”; un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice ; simplificarea procedurilor comerciale, cu scopul declarat de a încuraja investițiile; promovarea unor instrumente alternative proceselor în instanță (mediere, arbitraj, proceduri notariale); instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști; cooperare cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea legislației aplicabile afacerilor. Reducerea „inflației de cauze” și managementul volumului de dosare Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților , cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor , pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”. Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale. Alte direcții: anticorupție, Inspecția Judiciară, digitalizare și PNRR Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale . În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor. La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță. În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană , pentru a nu periclita PNRR. [...]

O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]

Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]

Procurorii au impus control judiciar 60 de zile într-un dosar de evaziune fiscală în care este cercetat influencerul Makaveli (Virgil Alexandru Zidaru), iar măsura vine la pachet cu restricții și obligații care îi limitează activitatea și mobilitatea, potrivit Mediafax . După aproape o oră de audieri la Parchetul General , Makaveli și-a recunoscut fapta, iar procurorii au dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. În fața jurnaliștilor, acesta a susținut că dosarul vizează „taxe pe cadourile” primite pe TikTok și a afirmat că nu și-a declarat veniturile pentru că „nu am avut timp”. Prejudiciul: calculele autorităților vs. declarațiile suspectului În timp ce Makaveli a declarat că prejudiciul ar fi „undeva la 38.000 de euro”, autoritățile au calculat în cazul lui un prejudiciu de 531.047 lei (din care 235.348 lei obligație fiscală principală și 295.699 lei dobânzi și penalități), conform informațiilor citate de publicație. În același dosar, Makaveli este una dintre persoanele cercetate pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală, într-o cauză cu un prejudiciu total estimat la aproximativ 3.324.147 lei , potrivit articolului. Ce presupune controlul judiciar: restricții și supraveghere electronică Pe durata controlului judiciar, Makaveli are o serie de obligații, între care: să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat; să anunțe schimbarea locuinței; să se prezinte la poliția desemnată pentru supraveghere, conform programului stabilit; să nu părăsească România fără încuviințare; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice, direct sau indirect, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Contextul audierilor Makaveli a fost dus vineri la Parchetul General pentru audieri, după ce a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. Potrivit articolului, primele audieri au avut loc joi, iar în cursul aceleiași zile i s-ar fi făcut rău și ar fi fost dus sub escortă la Spitalul Floreasca , fiind readus ulterior la audieri. Publicația notează și că, potrivit G4 Media, Makaveli ar fi fost consilier al Dianei Șoșoacă și ar fi făcut parte din campania lui Călin Georgescu de promovare pe TikTok în perioada alegerilor prezidențiale din 2024. [...]

Influencerul Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile și va purta brățară electronică , după ce procurorii au decis să nu ceară arestarea preventivă în dosarul de evaziune fiscală, potrivit Agerpres . Măsura include și interdicția de a părăsi teritoriul României. Conform unor surse judiciare citate de publicație, procurorii au renunțat la trimiterea în instanță cu propunere de arestare după ce influencerul și-ar fi recunoscut fapta. Ce înseamnă controlul judiciar în acest caz Pe durata controlului judiciar, Makaveli are mai multe obligații, între care: să se prezinte la Poliție conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească teritoriul României; să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu suspecții din cauză; să comunice lunar informații relevante despre mijloacele sale de existență. Miza financiară a dosarului: prejudiciu și venituri nedeclarate Prejudiciul imputat lui Makaveli este de 531.047 lei , din care 235.348 lei reprezintă obligația fiscală principală, iar 295.699 lei sunt obligații fiscale accesorii (dobânzi și penalități). În dosar sunt vizate patru persoane – Makaveli și trei cunoscuți ai acestuia – pentru evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la evaziune fiscală. Activitatea infracțională ar fi constat în ascunderea repetată și nedeclararea veniturilor obținute din activitatea de creator de conținut pe platforme de socializare, în total 3.324.147 lei , ceea ce ar fi produs un prejudiciu de 574.000 lei bugetului general consolidat al statului. Makaveli a fost ridicat joi dimineața de polițiști și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române, fiind reținut în aceeași zi pentru 24 de ore. [...]