Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia Rusiei de a-l extrăda pe Vasile Rodideal poate debloca executarea unei condamnări definitive în România, după ce acesta a fost localizat și reținut în Rusia sub o identitate falsă, potrivit Digi24.
Autoritățile ruse au decis extrădarea la cererea Ministerului Justiției din România, însă procedura nu este încă încheiată: avocata Lilia Mamasheva a spus pentru agenția RIA Novosti că decizia Procuraturii Generale a Federației Ruse a fost contestată, iar instanța de fond a menținut-o. A fost depus și un apel, dar termenul de judecată nu era stabilit la momentul relatării; dacă apelul confirmă hotărârea, „se poate aștepta extrădarea”, potrivit aceleiași surse.
Rodideal, cetățean român, a fost reținut și arestat în Rusia în februarie 2025, la solicitarea Interpol. Conform informațiilor prezentate, autoritățile au constatat că acesta locuia în Rusia sub o altă identitate, „Vasili Kravțov”, iar stabilirea identității s-a făcut pe baza amprentelor digitale.
Potrivit Poliției Române, Vasile Rodideal a fost condamnat în România la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care:
În acest stadiu, calendarul extrădării depinde de soluția instanței de apel din Rusia, iar sursa citată nu indică un termen estimat pentru pronunțare.
Recomandate
Decizia CCR blochează impunerea prin lege a unei cote de 40% sportivi români în echipe , obligând Parlamentul să reia actul normativ și să-l alinieze Constituției și dreptului UE, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea care impunea ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie români. În consecință, legea a fost declarată neconstituțională și se întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. De ce a fost respinsă „Legea Novak”: conflict cu dreptul european În comunicatul citat, CCR arată că măsura ar fi restrâns accesul sportivilor din alte state membre ale Uniunii Europene la echipele din România, ceea ce ridică probleme din perspectiva libertății de circulație în UE. Curtea invocă tratatele europene, care interzic discriminarea pe motiv de cetățenie și garantează libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. În motivare este menționată și jurisprudența Curții de Justiție a UE, inclusiv decizia din dosarul Bosman, ca reper pentru incompatibilitatea unor reguli similare cu piața europeană a muncii în sport. Efectul juridic: cade întreg actul normativ, nu doar cota CCR a decis că întregul act normativ este neconstituțional, nu doar prevederea privind cota de 40%, argumentând că restul dispozițiilor erau strâns legate de aceasta. Decizia este definitivă și obligatorie. Contextul sesizării și ce urmează În sesizarea sa, Nicușor Dan a susținut că legea este discriminatorie și afectează inclusiv dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Președintele a arătat, totodată, că sprijinirea sportivilor formați local poate fi făcută fără criterii bazate pe cetățenie, prin investiții în academii și programe de formare. Parlamentul va trebui să reia legea și să o modifice astfel încât să respecte atât Constituția, cât și regulile UE privind nediscriminarea și libera circulație. [...]
Tribunalul București a confirmat, în motivare, că încălcarea unei clauze de publicitate poate genera despăgubiri consistente , obligându-l pe Sorin Bontea să plătească 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) către Antena 1 , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Miza economică a cazului ține de modul în care instanța tratează clauzele contractuale care condiționează colaborările comerciale ale unei vedete TV, inclusiv în mediul online, de acordul scris al postului cu care are contract. De ce a fost obligat Sorin Bontea la plată Tribunalul București își motivează hotărârea prin faptul că Sorin Bontea ar fi încălcat o clauză contractuală care îi interzicea să facă publicitate unor branduri fără acordul Antena, conform Pagina de Media, citată de HotNews. Antena Group a susținut în proces că fostul jurat „Chefi la Cuțite” ar fi realizat 48 de postări online de publicitate sau promovare pentru produse fără legătură cu trustul, încălcând un contract semnat în 2017. Potrivit aceleiași surse, contractul prevedea că Antena trebuia să își dea acordul în scris dacă Bontea dorea să participe la alte emisiuni sau să facă publicitate pentru alte branduri, iar acest acord nu ar fi existat. Reclamele ar fi fost făcute în perioada 2022–2023. Apărarea lui Bontea și răspunsul instanței În instanță, Sorin Bontea a invocat că noțiunea de „materiale online” ar fi vagă și imprecisă și că postările sale nu s-ar încadra în clauza contractuală invocată de Antena, potrivit Pagina de Media. Judecătorii au respins însă argumentele, reținând că noțiunile din contract ar fi fost clare și că respectiva clauză a fost negociată între părți. În motivare, instanța arată: „Limitarea libertăţii de exprimare prin contract este legală, dacă este asumată voluntar”. Ce urmează Decizia Tribunalului București din 17 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În paralel, cazul rămâne relevant pentru piața media și de publicitate prin semnalul că încălcarea unor clauze de exclusivitate/avizare a colaborărilor comerciale poate fi sancționată cu despăgubiri mari, inclusiv pentru activitatea de promovare din online. [...]
Un tribunal din Taiwan a dat pedepse grele într-un caz de furt de secrete comerciale de la TSMC , cu efect direct asupra protecției proprietății intelectuale în lanțul de aprovizionare al industriei semiconductorilor, potrivit IT之家 . Fostul inginer TSMC Chen Li-ming a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru sustragerea de date proprietare ale companiei. Instanța specializată în proprietate intelectuală și cauze comerciale a pronunțat o hotărâre în primă instanță într-un dosar care implică patru foști și actuali angajați TSMC, dar și compania japoneză Tokyo Electron (Tokyo Weili Kechuang) și o manageră a acesteia. Cazul poate fi atacat cu apel. Pedepse pentru persoane și sancțiune pentru companie Conform informațiilor citate de presa locală, instanța a decis: Chen Li-ming (fost inginer TSMC) – 10 ani de închisoare (considerat principalul autor); Wu Bing-jun – 3 ani ; Yi Yi-ping – 2 ani ; Chen Wei-jie – 6 ani ; Lu Yi-yin (manageră Tokyo Electron) – 10 luni de închisoare , cu suspendare pe 3 ani ; Tokyo Electron – amendă de 150 milioane dolari taiwanezi . Cum ar fi fost obținute documentele Potrivit relatării, Chen Li-ming a lucrat la fabrica „12” a TSMC, în zona de randament (yield), iar după plecare s-a angajat la Tokyo Electron, în departamentul de marketing, la un furnizor de echipamente pentru semiconductori. Din a doua jumătate a anului 2023, acesta ar fi folosit relațiile construite în perioada TSMC pentru a contacta foști colegi și a le cere să îl ajute să se conecteze de la distanță la baza de date TSMC, în întâlniri la restaurant sau acasă. Ar fi fotografiat ecranul telefonului pentru a obține peste zece imagini cu documente considerate secrete comerciale, care vizau tehnologii „cheie” și „de bază”. Separat, ar fi încercat să obțină și materiale legate de „tehnologii de fabricație IC sub 14 nm și gazele, chimicalele și echipamentele-cheie” asociate, prin intermediul lui Chen Wei-jie, conform aceleiași surse. Până la momentul publicării, un purtător de cuvânt al Tokyo Electron nu comentase cazul. [...]
Prinderea la Calafat a unui condamnat pentru trafic de migranți, urmărit internațional, activează mecanismul de extrădare pe mandat european de arestare , într-un dosar în care autoritățile române au rolul de a-l reține și preda statului emitent, potrivit Mediafax . Bărbatul, în vârstă de 32 de ani și cu dublă cetățenie bulgară și sârbă, a fost depistat sâmbătă pe DN 56, în apropierea stației de taxare Calafat–Vidin, de polițiștii de frontieră din Calafat. Acesta era urmărit la nivel internațional. Pentru preluarea cazului și continuarea cercetărilor au fost solicitați polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Dolj. Mandat european de arestare emis de Serbia Pe numele bărbatului, autoritățile judiciare din Serbia au emis un mandat european de arestare, în vederea extrădării. Conform informațiilor transmise, acesta fusese condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru comiterea, pe teritoriul Serbiei, a infracțiunii de trafic de migranți. Ce urmează procedural în România Bărbatul a fost preluat și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova , care a emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Ulterior, el a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj și urmează să fie prezentat Curții de Apel Craiova, pentru emiterea mandatului de arestare. [...]
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea , anunță că ia în calcul acțiuni în instanță după un material RISE Project , invocând un risc de afectare a încrederii publice în actul de justiție, potrivit G4Media . Miza imediată este una de reglementare și funcționare instituțională: un posibil litigiu care poate pune presiune suplimentară pe relația dintre sistemul judiciar și spațiul public, inclusiv prin clarificări în instanță asupra acuzațiilor vehiculate. În reacția transmisă, Savonea respinge „ferm” orice insinuare privind „comportamente nelegale”, „interese personale” sau „orice formă de influență” în exercitarea atribuțiilor de judecător, afirmând că activitatea sa s-a desfășurat „exclusiv în cadrul legal”, cu respectarea independenței, imparțialității și integrității funcției. „Resping ferm orice insinuare privind existența unor comportamente nelegale, a unor interese personale sau a oricărei forme de influență în exercitarea atribuțiilor mele de judecător.” Ce contestă și ce efect invocă Magistrata susține că afirmațiile apărute în spațiul public ar reprezenta „o construcție artificială și denaturată” și le încadrează într-o „campanie de defăimare”. În același context, afirmă că materialul ar fi construit pe „asocieri forțate” și „speculații” despre persoane și situații care, în opinia sa, nu ar avea o legătură reală între ele. Savonea mai transmite că „nu au existat niciodată raporturi de afaceri” ale soțului său „ori de altă natură” cu persoane pe care ea le-a judecat. Ce urmează: demersuri legale anunțate Șefa Înaltei Curți spune că intenționează să folosească „toate mijloacele legale” pentru apărarea reputației profesionale și precizează că are în vedere inclusiv o acțiune în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea și susținerea afirmațiilor contestate. „Gravitatea acestor afirmații, precum și impactul direct asupra încrederii publice în actul de justiție și în integritatea funcției de judecător mă determină să utilizez toate mijloacele legale pentru apărarea reputației mele profesionale, inclusiv formularea unei acțiuni în instanță împotriva tuturor persoanelor implicate în formularea şi susținerea acestor afirmații.” Materialul G4Media menționează că reacția vine după un material publicat de RISE Project; articolul citat nu este redat în detaliu în textul sursei, astfel că natura exactă a acuzațiilor rămâne neprecizată aici. [...]
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă , un pas procedural care, dacă va fi confirmat în plen, deblochează ancheta Parchetului General din România fără să îi afecteze mandatul de eurodeputat, potrivit Adevărul . Decizia a fost luată joi, 21 aprilie, în Comisia JURI, iar raportul urmează să ajungă la votul final al plenului Parlamentului European de la Strasbourg săptămâna viitoare. Ce înseamnă decizia pentru dosarul din România Măsura vine după o solicitare a Parchetului General, care a inițiat anul trecut o acțiune penală împotriva eurodeputatei. Dacă plenul confirmă ridicarea imunității, autoritățile române vor putea continua urmărirea penală și ancheta în legătură cu faptele invocate. În același timp, ridicarea imunității nu echivalează cu pierderea mandatului în Parlamentul European, notează publicația. Acuzațiile invocate de Parchetul General Potrivit informațiilor prezentate de Antena3, autoritățile române o acuză pe Diana Șoșoacă de 11 infracțiuni, între care: lipsire de libertate (patru fapte); promovarea în public a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război (patru fapte), precum și promovarea unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea în public a ideilor antisemite; negarea sau minimalizarea Holocaustului și a efectelor acestuia; ultraj. Context și ce urmează După audierea din 24 martie, Diana Șoșoacă a afirmat că ar fi primit oferte de „azil politic” din partea a cinci state, fără să ofere detalii. Votul din plenul Parlamentului European, așteptat săptămâna viitoare, va stabili dacă procedurile judiciare din România pot continua fără protecția imunității parlamentare europene. [...]
