Știri
Știri din categoria Justiție
CSM a trimis Comisiei Europene o hotărâre care include o „listă neagră” cu publicații și ONG-uri critice, potrivit G4Media. Demersul ridică o problemă de funcționare instituțională și de reglementare informală a spațiului public: o autoritate-cheie a sistemului judiciar ajunge să inventarieze și să transmită către Bruxelles actori considerați „dușmani ai justiției”, într-un context în care aceștia au publicat investigații sau poziții critice.
Hotărârea, adoptată săptămâna trecută de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost transmisă marți Comisiei Europene, conform anunțului instituției. În document este inclusă o listă de materiale și entități prezentate ca fiind ostile justiției.
În enumerarea descrisă de publicație apar atât instituții media, cât și organizații civice și alte persoane publice. Sunt menționate:
G4Media notează că materialele vizate au avut ca temă, între altele, „corupția din sistemul de justiție”, „eliberarea pe bandă rulantă a corupților”, „modul în care judecătorii își măresc singuri veniturile prin sentințe” și „conduita profesională a Liei Savonea”, indicată drept șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție și membru CSM.
Publicația arată că a respins acuzațiile formulate de Secția pentru Judecători și a denunțat „tentativa de intimidare” și „derapajul autoritarist” al instituției.
Totodată, articolul susține că Secția pentru Judecători a CSM a numărat articolele publicate de G4Media pe teme legate de justiție și că ar fi „pentru prima oară când o instituție publică are o astfel de conduită față de o instituție media”.
Săptămâna trecută, „zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni” au semnat o poziție publică publicată de ActiveWatch, care critică Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a CSM. Documentul este descris ca „incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept” și ca o „tentativă de cenzură și intimidare”, potrivit articolului.
În lipsa textului integral al hotărârii în informațiile furnizate, nu rezultă din sursă ce consecințe administrative sau procedurale produce lista și nici care este temeiul exact invocat pentru includerea actorilor menționați.
Recomandate
Secția pentru judecători a CSM își asumă public o poziție de confruntare cu presa, politicieni și ONG-uri , susținând că o „campanie” de denigrare ar fi urmărit schimbări impuse în justiție și ar fi afectat încrederea publică, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și funcționare instituțională: CSM invocă presiuni asupra „regulilor” și asupra numirilor în funcții-cheie, într-un document de 76 de pagini . Consiliul vorbește despre un „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și afirmă că acțiunile publice critice nu ar fi avut ca scop îmbunătățirea actului de justiție, ci promovarea unor schimbări care ar subordona sistemul judiciar. În același timp, documentul include o listă de persoane și organizații acuzate că „decredibilizează justiția”. „Lista” invocată de CSM și acuzația de campanie coordonată În documentul citat, Secția pentru judecători indică politicieni (menționând în special USR și PNL), jurnaliști, redacții și ONG-uri ca parte a unei presupuse campanii. Sunt menționate nume precum Dominic Fritz, Oana Gheorghiu, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Ionel Stoica și Ruben Lațcău, iar premierul interimar Ilie Bolojan apare de 10 ori. CSM invocă și „atitudinea rău-voitoare a unei părți a presei”, indicând publicații precum G4Media, Recorder și PressHub. În cazul G4Media, Consiliul susține că ar fi publicat, în ultimul an, 405 articole „negative” despre justiție. Savonea: achitările și percepția publică despre „subterfugii” În ședința CSM, Lia Savonea , președinta Consiliului, a legat neîncrederea publică de felul în care sunt prezentate dosarele penale finalizate cu achitare, susținând că publicul nu este familiarizat cu garanțiile procesuale dintr-un stat de drept. „Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.” Savonea a vorbit și despre tema pensiilor magistraților, pe care a descris-o drept un exemplu de „manipulare” ce ar fi dus la „stigmatizarea” magistraților, susținând că publicul a reținut ideea că aceștia sunt „o categorie privilegiată”. Reacții: Tomac invocă libertatea de exprimare, Forumul Judecătorilor contestă documentul Poziția CSM a generat reacții din zona politică și a societății civile. Eugen Tomac, premier desemnat să formeze un nou guvern, a declarat la RFI România că un stat de drept „nu se teme de întrebările presei” și a pus în balanță independența justiției cu nevoia de control public și libertate de exprimare. Asociația Forumul Judecătorilor din România a criticat raportul, afirmând că acesta „distruge orice șansă a unui dialog” cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului și că ar induce îndoieli asupra credibilității justiției. Organizația contestă și ideea unei susțineri „cvasiunanime” la nivelul instanțelor, susținând că cei 3.580 de judecători invocați nu ar fi votat un astfel de material și că documentul nu le-ar fi fost comunicat în prealabil. În același comunicat, asociația mai arată că adunările generale din această săptămână ar fi vizat, de fapt, reacții legate de erori privind salarizarea magistraților, aflate într-un proiect publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. De ce contează Prin acest document și prin discursul conducerii, CSM își fixează o linie instituțională care tratează criticile publice drept presiuni asupra independenței justiției și le leagă de încercări de a schimba reguli și persoane în poziții-cheie. În practică, asta poate tensiona relația dintre justiție, executiv, presă și societatea civilă, într-un moment în care sunt deja dispute publice pe teme precum pensiile și salarizarea magistraților. [...]
Includerea vicepremierului Oana Gheorghiu pe „ lista neagră” a CSM ridică miza disputei despre pensiile speciale ale magistraților , pentru că mută conflictul din zona dezbaterii publice în cea a unei reacții instituționale care acuză „decredibilizarea justiției”, potrivit HotNews . Oana Gheorghiu a reacționat printr-o postare pe Facebook, asumând ironic acuzația, dacă aceasta decurge din poziția sa că pensiile speciale sunt un privilegiu care ar trebui eliminat. Ea a scris că România „nu își mai permite” pensionări la 48–50 de ani „din magistratură ori alt domeniu”. Miza: critică publică vs. reacție instituțională Vicepremierul susține că magistrații ar trebui plătiți „foarte bine” pentru a fi feriți de tentații politice sau financiare, dar că regulile de pensionare trebuie să fie echitabile față de restul societății. În același mesaj, ea a argumentat că pensionarea timpurie, cu pensii „de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie”, nu ține de independența justiției, ci de un privilegiu. „Pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenței judiciare. Este un privilegiu. Și privilegiile nu fac justiția mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.” Gheorghiu a mai spus că este „regretabil” că CSM a elaborat un raport de 70 de pagini cu acuzații de „decredibilizare a justiției” și a amintit că au existat magistrați care au afirmat că nu au fost consultați, în contextul demersului prezentat de Consiliu. „Nicio instituție dintr-o democrație nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea.” Ce conține „lista neagră” și cum își justifică CSM demersul Judecătorii din CSM indică drept autori ai unei campanii de denigrare „politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”, fiind menționat și premierul, fără nume, printr-o formulare care invocă „autoritatea şi influența prim-ministrului”. Pe lista enumerată de CSM apar, între alții: Dominic Fritz, Ana Birchall, Cristian Ghinea, Laurențiu Ștefănescu și alți membri USR, fostul jurnalist Ionel Stoica, precum și Oana Gheorghiu, Ruben Lațcău, Diana Mardarovici și Cătălin Teniță. În hotărâre sunt indicate și postări de pe rețelele sociale. CSM reclamă și „atitudinea rău voitoare a unei părţi a presei”, dând ca exemplu G4Media, despre care afirmă că ar fi publicat 405 articole „negative” despre justiție în ultimul an; sunt menționate și Recorder (documentarul „Justiție Capturată”) și PressHub. Contextul imediat Disputa vine după raportul CSM despre „decredibilizarea justiției ”, descris în materialul HotNews , și pe fondul criticilor interne din magistratură privind consultarea, relatate de aceeași publicație aici . În lipsa altor detalii în articol despre pașii următori, rămâne de urmărit dacă includerea pe această listă va avea consecințe formale sau va rămâne un instrument de presiune publică într-o dezbatere deja tensionată despre pensiile speciale și statutul magistraților. [...]
Disputa din CSM pe tema prescripției riscă să mute responsabilitatea dinspre instanțe spre „sistem” și să blocheze orice asumare internă , într-un moment în care dosarele închise pe prescripție rămân un subiect cu impact direct asupra încrederii publice în justiție, potrivit HotNews . Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat pe Facebook un mesaj de răspuns la afirmațiile făcute de Lia Savonea , șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința de marți a CSM. Savonea a susținut că, în cazul persoanelor care au scăpat de pedepse prin prescripție, vinovați sunt politicienii și organele de urmărire penală, nu judecătorii. În același context, Savonea a calificat drept „manipulări” discuțiile despre „capturarea justiției” (temă asociată documentarului Recorder „Justiție capturată ”), afirmând că scopul ar fi fost „slăbirea puterii judecătorești” și a „independenței reale a judecătorilor”. „Metoda coperta” și reluarea proceselor de la zero În replica sa, Claudiu Sandu invocă practici pe care le leagă de efecte operaționale în dosare, sugerând că acestea au contribuit la întârzieri și la reluări de proceduri. El afirmă: „Sunt convins că metoda «coperta» sau înlocuirea câte unui membru din complet, care a avut drept efect reluarea de la 0 a cercetării judecătorești (deși CEDO nu cere astfel de măsuri radicale), ani de zile de amânări inutile în dosare cu miză, detașări succesive sau revocarea unor delegări sau detașări sunt tot o expresie a independenței absolute a judecătorului.” Unde plasează Sandu responsabilitatea pentru prescripție Sandu spune că este de acord că politicienii poartă „o mare vină”, inclusiv pentru că ar fi putut interveni legislativ. În schimb, respinge ideea că procurorii ar fi responsabili, indicând rolul deciziilor Curții Constituționale în evoluția regimului prescripției. În mesajul său, el susține că două hotărâri ale CCR au schimbat interpretarea și aplicarea prescripției, iar ulterior unii magistrați au apelat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), despre care afirmă că a arătat că deciziile unei curți constituționale pot fi lăsate fără efect în anumite condiții, prin aplicarea directă a legislației europene. Acuzații privind sancționarea magistraților și rolul Inspecției Judiciare Procurorul formulează acuzații la adresa celor pe care îi descrie drept apărători ai independenței justiției, susținând că, în practică, ar fi fost pedepsiți magistrați care au pronunțat condamnări în dosare de corupție sau care au contestat anumite direcții din sistem. „Culmea, cei care au distrus orice urmă de independență pretind astăzi că apără independența.” În final, Sandu își încheie mesajul cu ideea că „beneficiarii actului de justiție – cetățenii” sunt cei care vor valida, prin nivelul de satisfacție față de rezultate, care dintre poziții este mai aproape de adevăr. Contextul rămâne unul sensibil: discuția despre prescripție și efectele ei continuă să fie un test de responsabilitate instituțională, cu consecințe directe asupra percepției publice privind funcționarea justiției. [...]
Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri , o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax , care a consultat programul de guvernare. Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni. „Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.” Ce se schimbă pentru litigii comerciale și pentru companii În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care: secții specializate pentru mediul de afaceri , „începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel”; un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice ; simplificarea procedurilor comerciale, cu scopul declarat de a încuraja investițiile; promovarea unor instrumente alternative proceselor în instanță (mediere, arbitraj, proceduri notariale); instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști; cooperare cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea legislației aplicabile afacerilor. Reducerea „inflației de cauze” și managementul volumului de dosare Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților , cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor , pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”. Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale. Alte direcții: anticorupție, Inspecția Judiciară, digitalizare și PNRR Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale . În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor. La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță. În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană , pentru a nu periclita PNRR. [...]
O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
