Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia definitivă a Înaltei Curți readuce în domeniul public aproape 33 de hectare de faleză la Tuzla, un verdict cu miză de reglementare pentru administrarea terenurilor de pe litoral, unde Ministerul Mediului susține că există și alte cazuri similare, potrivit G4Media.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins, la 15 septembrie, ca nefondat recursul formulat de Comuna Tuzla și Consiliul Local Tuzla împotriva unei decizii din aprilie 2025 a Curții de Apel Constanța. Hotărârea este definitivă.
În urma soluției, suprafața de 329.697 de metri pătrați (aproape 33 de hectare), reprezentând faleză, rămâne în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române. Litigiul a fost deschis în 2015 de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL).
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat decizia pe Facebook și a susținut că dosarul de la Tuzla indică o problemă mai largă pe litoral. Potrivit acesteia, unele administrații locale ar fi introdus în patrimoniul propriu, prin hotărâri ale consiliilor locale, terenuri care ar aparține domeniului public al statului, iar ulterior unele suprafețe ar fi fost vândute, concesionate sau folosite pentru construcții.
„Este momentul ca toate aceste situații să fie clarificate, iar patrimoniul public al Statului Român să fie protejat și administrat cu respectarea legii”, a transmis ministrul.
Dosarul a avut soluții diferite pe parcurs: Tribunalul Constanța respinsese inițial acțiunea, însă Curtea de Apel Constanța a schimbat soluția în aprilie 2025 și a dispus ca terenul să rămână în proprietatea statului. Autoritățile locale au atacat decizia la instanța supremă, dar ÎCCJ a respins recursul, închizând litigiul după 11 ani.
Buzoianu i-a felicitat pe juriștii ABADL pentru demersurile din instanță și a criticat, în termeni generali, modul în care unele resurse publice ar fi fost tratate de autorități locale ca proprietăți private.
Recomandate
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Operatorii de pe litoral care au avut construcții ilegale au deschis procese împotriva Ministerului Mediului , iar instanțele din Constanța au fixat termenele pentru cererile de suspendare după sezonul estival , potrivit Mediafax . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că măsurile și controalele din mandatul său au redus vizibil numărul operatorilor care încalcă legea, dar au generat litigii în instanță. Miza: aplicarea controalelor și blocajul temporar în instanță Buzoianu afirmă că, după „seria constantă de controale”, au fost „mult mai puțini operatori economici” care au încălcat legislația, iar pentru cei depistați ministerul a urmărit „măsuri pentru a desființa totul”, referindu-se la construcțiile ilegale. În acest context, ministra spune că operatorii vizați au contestat actele de control și au cerut suspendarea proceselor-verbale. Ea susține că instanțele din Constanța au stabilit termenele de analiză a suspendărilor după încheierea sezonului estival, fără să facă „niciun fel de comentariu” asupra deciziei, ci doar consemnând situația. Ce risc juridic invocă ministerul: rezilierea contractelor de închiriere Ministra a indicat că, în contractele de închiriere, ar exista prevederi care permit rezilierea dacă operatorii au construcții ilegale și nu le desființează în urma controalelor. În viziunea sa, operatorii care încalcă „vădit” legislația nu ar trebui „protejați” și ar trebui să piardă dreptul de a mai opera pe plajă în sezonul următor. Efecte invocate în teren: mai mult spațiu și „sistematizare” Buzoianu respinge ideea că verificările ar fi „distrus” turismul de pe litoral, susținând că această teorie nu este confirmată de realitate. Ea a dat ca exemplu informații apărute ulterior în comunicate ale operatorilor, potrivit cărora capacitățile ar fi fost „la 100% ocupate”. Totodată, ministra spune că plajele „arată acum mult mai bine”, cu „mai mult echilibru” și „mai mult spațiu”, iar „operatorii de bună credință” și-ar fi crescut standardele și ar fi adăugat servicii care nu existau în anii anteriori. [...]
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Apple cere Curții Supreme să anuleze sancțiunea pentru nerespectarea ordinului în disputa cu Epic , într-un demers care poate redesena limitele în care instanțele pot impune „disprețul” (contempt) atunci când o interdicție nu este formulată fără echivoc, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare și de aplicare a hotărârilor judecătorești: Apple susține că nu poate fi sancționată pentru încălcarea unui ordin care nu i-a oferit „notificare clară” că anumite conduite sunt interzise, în timp ce Epic argumentează că planul de conformare al companiei a încălcat „spiritul” interdicției. Contextul: injoncțiunea privind „anti-steering” și comisionul de până la 27% Litigiul dintre Epic Games și Apple a pornit în 2020. Deși Apple a câștigat pe majoritatea capetelor de acuzare, a pierdut pe un punct esențial: instanța a decis că regulile Apple de tip „anti-steering” (care împiedicau dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii către plăți în afara App Store) au încălcat legislația din California privind concurența neloială. Ca urmare, instanța a emis o injoncțiune permanentă care obliga Apple să permită dezvoltatorilor să includă în aplicații și metadate butoane, linkuri externe sau alte îndemnuri care să trimită utilizatorii către opțiuni de plată terțe, precum și să comunice cu clienții prin date de contact obținute voluntar la înregistrarea contului în aplicație (ordinul instanței este disponibil aici ). Apple și-a modificat regulile pentru a permite aceste linkuri, dar a impus un comision de până la 27% pentru achizițiile realizate prin ele. Epic a contestat planul de conformare, iar instanța a fost de acord cu Epic și a constatat Apple în „dispreț” pentru încălcarea injoncțiunii. Argumentul Apple la Curtea Supremă: „tăcerea nu e suficientă” pentru dispreț Apple a depus acum memoriul principal pe fond (opening merits brief) la Curtea Supremă a SUA, prin care cere anularea constatării de dispreț. Compania afirmă că, atunci când a depus notificarea de conformare la 16 ianuarie 2024, instanța de fond nu a ridicat imediat obiecții. Apple mai arată că Epic ar fi recunoscut că injoncțiunea „nu interzicea explicit” perceperea unui comision pentru achizițiile făcute în afara App Store, însă a susținut că noile reguli și comisionul ar încălca „spiritul” ordinului, argument acceptat de instanța de fond. În memoriu, Apple își bazează poziția pe standardul potrivit căruia disprețul civil nu poate fi impus decât dacă ordinul oferă o notificare clară că respectiva conduită este interzisă, invocând jurisprudență anterioară. În esență, compania susține că nu poți fi sancționat pentru încălcarea unui ordin care nu spune fără dubiu că acel comportament este interzis. Apple critică și standardul mai larg aplicat de Curtea de Apel din Circuitul 9, pe care îl descrie drept o excepție ce ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei injoncțiuni, nu a termenilor ei expliciți. În opinia Apple, asta ar deschide calea unor decizii „după fapt” despre ce era interzis, deși ordinul nu o preciza. Calendarul procesului și ce urmează După depunerea memoriului Apple, Epic are termen până la 13 noiembrie să depună răspunsul, iar replica Apple este scadentă la 14 decembrie. Cazul ar putea fi judecat de Curtea Supremă chiar din ianuarie 2027, notează publicația. Separat, CEO-ul Epic, Tim Sweeney , a reacționat public pe X la depunerea memoriului, într-o postare din 14 septembrie 2026, disponibilă aici . [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]
