Știri
Știri din categoria Justiție
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra, o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere.
Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice.
Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru:
În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos.
Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.
Recomandate
Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
Tribunalul București decide marți dacă Călin Georgescu rămâne în arest preventiv , o hotărâre care poate influența ritmul anchetei și nivelul de risc procesual invocat de procurori în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia era așteptată inițial luni, însă judecătorul de caz a amânat pronunțarea pentru o zi. Același magistrat respinsese inițial solicitarea procurorilor de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar, însă hotărârea a fost contestată, iar Curtea de Apel București a decis ulterior arestarea preventivă pentru 30 de zile, notează News.ro . De ce contează decizia: riscul de sustragere și măsurile pe avere Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, ambii cercetați într-un dosar de înșelăciune. În motivare, instanța a reținut existența unor „suspiciuni rezonabile” privind implicarea lui Georgescu în constituirea unui grup infracțional organizat și în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a invocat și indicii potrivit cărora acesta ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi țara. Unul dintre magistrații completului a formulat însă opinie separată, apreciind că arestul preventiv este excesiv și că intenția de a achiziționa o proprietate în străinătate nu dovedește, în sine, o tentativă de fugă. În paralel, DIICOT a instituit măsuri asigurătorii: la începutul lunii octombrie a anunțat sechestru pe mai multe conturi bancare ale lui Georgescu, după ce dispusese deja sechestru asupra vilei acestuia din Mogoșoaia. Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane euro Potrivit anchetei, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi operat în România și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor beneficii financiare ilegale. Anchetatorii susțin că ar fi convins o persoană că poate obține un credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) prin intermediul unei instituții bancare, cu condiția achitării unei garanții. Victima ar fi transferat peste un milion de euro, iar ulterior, sub pretextul majorării finanțării la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei), i s-ar fi cerut și o garanție suplimentară de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Prejudiciul total reclamat depășește 1,1 milioane de euro. Alte cauze penale pe rol Conform aceleiași surse, Călin Georgescu este judecat și în alte două cauze penale: într-una, a fost trimis în judecată alături de fostul mercenar Horațiu Potra și alți inculpați, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată. Într-un alt dosar, este acuzat de promovarea în public a ideologiei legionare și a unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război. Hotărârea Tribunalului București va stabili dacă Georgescu rămâne în arest preventiv sau trece la o măsură preventivă mai puțin severă până la finalizarea anchetei. [...]
Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]
Curtea de Apel București a motivat arestarea preventivă printr-un risc „actual” de sustragere și probe privind implicarea în mecanismul financiar , potrivit Mediafax . În motivare apar discuții despre stabilirea în Italia și azil politic, documente cu aparență diplomatică și un transfer de 118.000 de lei către persoana vătămată, efectuat de socrul lui Călin Georgescu. Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese inițial control judiciar. Hotărârea este definitivă. De ce a contat „riscul de fugă” în decizia de arestare Majoritatea completului a reținut că nu este vorba doar de suspiciuni privind o presupusă schemă financiară, ci și de un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei. Judecătorii invocă existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României. În motivare sunt menționate discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia, descris ca fiind „securizat”, cu anexă „pentru servitori” și care să intre „sub incidența legii italiene”. În același context apar referiri la copii și la „oamenii mei”. „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.” Curtea leagă discuțiile despre locuința din Italia de conversații din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. Majoritatea a apreciat că, luate împreună cu alte probe (contacte în Italia, documente găsite la percheziții), aceste elemente susțin caracterul „actual” al riscului de sustragere și de influențare a procesului. Ce indică instanța despre presupusa implicare în mecanismul financiar Dosarul vizează o finanțare de șase milioane de euro pe care Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate. Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său ar fi transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție, însă finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral. Un punct important din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena (prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank). Instanța notează că Georgescu a susținut la termenul din 29 septembrie 2026 că nu îl cunoaște pe Arena, însă majoritatea arată că în dosar există conversații WhatsApp, capturi de ecran și e-mailuri din martie 2022 din care ar rezulta apeluri telefonice în conferință și corespondență directă, inclusiv un e-mail trimis de Arena către Leu și Georgescu. În motivare sunt redate și mesaje atribuite lui Georgescu, în perioada iunie–octombrie 2023, după ce banii depuși ca garanție nu ar fi fost recuperați, din care ar rezulta că ar fi continuat să intermedieze discuții și soluții. Transferul de 118.000 de lei și documentele găsite la percheziții Instanța menționează un transfer bancar din 6 octombrie 2023: după ce Răzvan-Liviu Leu i-ar fi trimis lui Georgescu datele contului, Vasile Moldoveanu, identificat drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu 118.000 de lei, cu mențiunea „Împrumut”. Leu a declarat că suma ar fi reprezentat un „ajutor” oferit de Georgescu, iar Curtea precizează că, în această etapă, nu stabilește natura sau scopul transferului, ci arată că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare. La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Georgescu echipamente de bruiaj, precum și documente cu aparență diplomatică („Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”), cu valabilitate indicată 15 mai 2025 – 14 mai 2030. Motivarea consemnează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document. Apărarea a susținut că documentul ar fi fost primit de la o cunoștință din Italia, iar majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare. Opinia separată: aceleași probe, concluzie diferită Unul dintre cei trei judecători, Cristina Grecu, a formulat opinie separată și a considerat că probele nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar. În opinia separată se arată, între altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, o intenție concretă de fugă, și se invocă faptul că anchetatorii ar fi știut încă din mai 2025 despre discuțiile privind Italia. Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar arestarea preventivă este o măsură procesuală, nu o constatare definitivă a vinovăției. [...]
Audierea Cristelei Georgescu la DIICOT adaugă presiune pe ancheta privind un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) , în condițiile în care familia fostului candidat prezidențial contestă public modul de desfășurare a perchezițiilor și invocă posibile încălcări de drepturi, potrivit Adevărul . Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, a fost audiată marți, 6 octombrie, în calitate de martor, în dosarul în care acesta se află în arest preventiv. La ieșirea din sediul DIICOT, ea a susținut că familia ar fi victima unei „persecuții politice” și a reclamat intervenții pe care le consideră „brutale” în timpul perchezițiilor. „Vreau să știți că suntem o familie obișnuită și am fost supuși unor intervenții brutale, inacceptabile.” În fața sediului DIICOT, mai mulți susținători ai lui Călin Georgescu au scandat „Cristela Georgescu este Prima Doamnă”, mai notează publicația. Miza dosarului: circuitul banilor și perchezițiile informatice Potrivit relatării, Cristela Georgescu a spus că a fost invitată ca martor și că s-a făcut „o procedură normală de percheziție electronică”. Ea a anunțat că va reveni la DIICOT, întrucât procedurile „nu s-ar fi încheiat”, menționând că percheziția „nu s-a terminat” și că ar putea continua „probabil mâine și chiar poimâine”. În paralel, procurorii continuă verificările privind circuitul financiar din dosar și analizează datele și dispozitivele ridicate, pentru a stabili traseul banilor și modul în care ar fi fost pusă la cale afacerea, conform informațiilor din articol. Acuzații publice: scurgeri de informații și încălcarea vieții private Cristela Georgescu a acuzat că informații pe care le consideră confidențiale ar fi apărut în presă înainte de a ajunge la judecător, ceea ce, în opinia ei, ar fi generat „interpretări false”. Ea a mai susținut că nu i-ar fi fost respectat dreptul la viață privată și că prezumția de nevinovăție ar fi fost încălcată. Totodată, a afirmat că acuzațiile din dosar ar fi „nefondate și neadevărate” și că, „până la ora actuală”, nu ar fi intrat în posesia dosarului pentru a-l studia integral. Ea a lăsat să se înțeleagă că ar putea apela la CEDO pentru presupuse încălcări ale libertăților și drepturilor fundamentale. Context: arest preventiv și prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro Călin Georgescu se află în arest preventiv după ce, pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a decis arestarea sa pentru 30 de zile. Măsura a fost dispusă într-un dosar în care procurorii îl acuză de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost prejudiciat în urma unei afaceri ce ar fi presupus obținerea unei linii de credit de șase milioane de euro, cu o garanție de un milion de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi urmat să fie folosiți pentru campania electorală a lui Călin Georgescu, potrivit acuzațiilor din dosar. Ulterior, ar mai fi fost ceruți încă 100.000 de euro, pe fondul promisiunii că valoarea creditului va fi majorată la 15 milioane de euro, însă creditul nu s-ar fi materializat, iar banii nu ar fi fost restituiți, conform articolului. În încercarea de a recupera prejudiciul reclamat, procurorii au instituit sechestru pe vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, mai arată Adevărul. [...]
