Știri
Știri din categoria Justiție
Apple cere Curții Supreme să anuleze sancțiunea pentru nerespectarea ordinului în disputa cu Epic, într-un demers care poate redesena limitele în care instanțele pot impune „disprețul” (contempt) atunci când o interdicție nu este formulată fără echivoc, potrivit 9to5Mac.
Miza este una de reglementare și de aplicare a hotărârilor judecătorești: Apple susține că nu poate fi sancționată pentru încălcarea unui ordin care nu i-a oferit „notificare clară” că anumite conduite sunt interzise, în timp ce Epic argumentează că planul de conformare al companiei a încălcat „spiritul” interdicției.
Litigiul dintre Epic Games și Apple a pornit în 2020. Deși Apple a câștigat pe majoritatea capetelor de acuzare, a pierdut pe un punct esențial: instanța a decis că regulile Apple de tip „anti-steering” (care împiedicau dezvoltatorii să direcționeze utilizatorii către plăți în afara App Store) au încălcat legislația din California privind concurența neloială.
Ca urmare, instanța a emis o injoncțiune permanentă care obliga Apple să permită dezvoltatorilor să includă în aplicații și metadate butoane, linkuri externe sau alte îndemnuri care să trimită utilizatorii către opțiuni de plată terțe, precum și să comunice cu clienții prin date de contact obținute voluntar la înregistrarea contului în aplicație (ordinul instanței este disponibil aici).
Apple și-a modificat regulile pentru a permite aceste linkuri, dar a impus un comision de până la 27% pentru achizițiile realizate prin ele. Epic a contestat planul de conformare, iar instanța a fost de acord cu Epic și a constatat Apple în „dispreț” pentru încălcarea injoncțiunii.
Apple a depus acum memoriul principal pe fond (opening merits brief) la Curtea Supremă a SUA, prin care cere anularea constatării de dispreț. Compania afirmă că, atunci când a depus notificarea de conformare la 16 ianuarie 2024, instanța de fond nu a ridicat imediat obiecții.
Apple mai arată că Epic ar fi recunoscut că injoncțiunea „nu interzicea explicit” perceperea unui comision pentru achizițiile făcute în afara App Store, însă a susținut că noile reguli și comisionul ar încălca „spiritul” ordinului, argument acceptat de instanța de fond.
În memoriu, Apple își bazează poziția pe standardul potrivit căruia disprețul civil nu poate fi impus decât dacă ordinul oferă o notificare clară că respectiva conduită este interzisă, invocând jurisprudență anterioară. În esență, compania susține că nu poți fi sancționat pentru încălcarea unui ordin care nu spune fără dubiu că acel comportament este interzis.
Apple critică și standardul mai larg aplicat de Curtea de Apel din Circuitul 9, pe care îl descrie drept o excepție ce ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei injoncțiuni, nu a termenilor ei expliciți. În opinia Apple, asta ar deschide calea unor decizii „după fapt” despre ce era interzis, deși ordinul nu o preciza.
După depunerea memoriului Apple, Epic are termen până la 13 noiembrie să depună răspunsul, iar replica Apple este scadentă la 14 decembrie. Cazul ar putea fi judecat de Curtea Supremă chiar din ianuarie 2027, notează publicația.
Separat, CEO-ul Epic, Tim Sweeney, a reacționat public pe X la depunerea memoriului, într-o postare din 14 septembrie 2026, disponibilă aici.
Recomandate
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
Înalta Curte a înlocuit arestul la domiciliu cu control judiciar pentru Horațiu Potra , o decizie care schimbă regimul de supraveghere și restricțiile aplicate inculpatului într-un dosar cu acuzații grave privind ordinea constituțională, potrivit HotNews . Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis contestația formulată de Potra împotriva măsurii arestului la domiciliu și a stabilit că acesta poate fi judecat sub control judiciar, conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce se schimbă, procedural Până la această decizie, Potra se afla în arest la domiciliu, măsură dispusă după ce instanța supremă a decis, la jumătatea lunii iunie, eliberarea sa din arest preventiv. Atunci, ÎCCJ a impus și obligația purtării unei brățări electronice de supraveghere. Pe 17 iunie, ÎCCJ dispusese încetarea arestului preventiv și trecerea la arest la domiciliu, tot cu obligația brățării electronice. Context: aducerea în țară și trimiterea în judecată Potra a părăsit România în timpul cercetărilor și a fost prins în Dubai în septembrie 2025. Ulterior, a fost de acord să fie adus în țară, ceea ce a accelerat procedurile, în condițiile în care nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. El a fost adus în România la 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său. După revenirea în țară, Potra a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept; instigare publică. În același dosar sunt trimiși în judecată alți 20 de mercenari din gruparea sa, iar în cauză este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Ce susțin procurorii Potrivit procurorilor, Potra și grupul său ar fi urmărit să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, cu scopul de a crea haos. Planul ar fi fost stabilit de Călin Georgescu și apropiații săi la o întâlnire organizată la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. [...]
Un inspector superior ANAF din Timișoara este cercetat penal sub control judiciar după ce ar fi acceptat să primească 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) de la un om de afaceri, în schimbul promisiunii că îl ajută să obțină o rambursare de TVA de 21 milioane de lei, potrivit Agerpres . Miza economică a cazului este legată de mecanismul rambursărilor de TVA, unde o intervenție nelegală ar putea influența fluxuri de numerar semnificative pentru companii și ar expune bugetul public la plăți nejustificate. Ce se știe din informațiile publicate Din datele disponibile în materialul Agerpres, inspectorul ar fi acceptat suma de 1,5 milioane de euro pentru a-și folosi influența în sprijinul afaceristului, în contextul unei rambursări de TVA de 21 milioane de lei. În dosar, acesta este cercetat penal și a fost plasat sub control judiciar. Agerpres nu publică integral articolul (acces restricționat), astfel că detalii precum perioada faptelor, identitatea persoanelor sau instituția de urmărire penală nu pot fi verificate din textul disponibil în acest moment. [...]
O asociație de protecție a naturii a fost obligată de instanță să respecte cerințe stricte de bunăstare animală după ce 17 oi au murit, majoritatea de foame , potrivit agrarheute . Cazul, judecat de Curtea Administrativă Superioară din landul Saxonia Inferioară (Germania), fixează o linie fermă: „îngrijirea peisagistică” nu scutește de obligațiile legale atunci când sunt ținute animale domestice. Într-o arie protejată din Saxonia Inferioară, controlorii au găsit o turmă de 42 de oi cameruneze (Kamerunschafe), ținute de asociație pentru întreținerea peisajului, în stare de neglijare severă. 17 animale erau deja moarte, „cele mai multe pur și simplu înfometate”, iar la fața locului au fost constatate garduri deteriorate și lipsa completă a adăposturilor. Autoritatea a impus rapid măsuri obligatorii, inclusiv asigurarea de hrană și apă, repararea gardurilor, amenajarea de adăposturi și vizite veterinare regulate. Instanța: oile nu sunt „animale sălbatice”, iar obligațiile rămân în vigoare Președintele asociației a contestat obligațiile susținând că oile cameruneze ar fi „animale sălbatice”, care s-ar putea hrăni singure pe pășuni „bogate”, astfel încât normele privind protecția animalelor de fermă nu s-ar aplica. Curtea Administrativă Superioară a respins argumentul: oile cameruneze sunt oi domestice, iar oile sunt animale de producție agricolă. Instanța a respins și încercarea de a pune la îndoială cauza deceselor, calificând afirmația că ar fi putut exista alte motive drept „absurdă și pur speculativă”, în contextul animalelor găsite moarte de foame. „Dacă e prea mult, nu ții animale”: mesajul de reglementare pentru organizații Asociația a mai invocat că nu poate susține un asemenea efort de îngrijire. Nici acest argument nu a fost acceptat de judecători: cine deține animale poartă responsabilitatea pentru ele, iar dacă nivelul de îngrijire necesar este prea mare, atunci animalele nu trebuie ținute. Decizia este menționată în material cu referire la dosarul „Az. 11 ME 340/25”. [...]
Demisia Cristinei Trăilă din funcția de secretar general adjunct al Guvernului, la o zi după ce DNA a pus-o sub urmărire penală, adâncește presiunea instituțională asupra Executivului și mută cazul din zona strict judiciară în cea de funcționare și credibilitate a aparatului guvernamental, potrivit HotNews . Trăilă a anunțat miercuri, într-un mesaj publicat pe Facebook , că și-a depus demisia și s-a declarat „total nevinovată”. Ea susține că dosarul instrumentat de DNA ar avea rolul de a afecta imaginea premierului Ilie Bolojan, vorbind despre „un scandal mediatic artificial”. Cu o zi înainte, marți, DNA Iași a pus-o sub urmărire penală în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos din Vaslui, acuzat de procurorii anticorupție că „a apelat la rețele de influență” pentru a schimba conducerea DSVSA Vaslui . Contextul dosarului a fost detaliat anterior de HotNews în materialul despre dosarul afaceristului Fănel Bogos din Vaslui . Ce acuzație formulează DNA și ce miză financiară apare în dosar Potrivit DNA, Cristina Trăilă este cercetată pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”. Ea a fost audiată marți la DNA Iași, iar procurorii nu i-au impus nicio măsură preventivă. Conform comunicatului procurorilor, la începutul lunii noiembrie 2025, Trăilă, „în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României”, ar fi sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de exercitare a influenței asupra președintelui ANSVSA, în scopul înlocuirii directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de inculpatul B.F. DNA indică drept scop obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea acestuia, inclusiv: aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei); diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele societății. Legătura cu premierul și efectul imediat în Guvern După punerea sub acuzare a Cristinei Trăilă, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că va lua miercuri o decizie privind menținerea sau nu a acesteia în funcție. Premierul nu a exclus posibilitatea de a fi audiat la rândul său în dosar, însă, potrivit informațiilor din material, Bolojan „nu are nicio calitate în dosar”. În același dosar este menționată o întâlnire din 23 septembrie 2025, la Palatul Victoria, între premier și omul de afaceri Fănel Bogos, intermediată de Mihai Barbu. HotNews a relatat separat despre acest episod în articolul: a intermediat întâlnirea dintre omul de afaceri Bogos și premierul Ilie Bolojan . După punerea sub acuzare, Mihai Barbu a declarat la Antena 3 CNN că a vrut să i-l prezinte premierului pe Bogos, dar susține că scopul întâlnirii nu a fost să-l „salveze” pe afacerist de problemele sale. [...]
Operatorii de pe litoral care au avut construcții ilegale au deschis procese împotriva Ministerului Mediului , iar instanțele din Constanța au fixat termenele pentru cererile de suspendare după sezonul estival , potrivit Mediafax . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , spune că măsurile și controalele din mandatul său au redus vizibil numărul operatorilor care încalcă legea, dar au generat litigii în instanță. Miza: aplicarea controalelor și blocajul temporar în instanță Buzoianu afirmă că, după „seria constantă de controale”, au fost „mult mai puțini operatori economici” care au încălcat legislația, iar pentru cei depistați ministerul a urmărit „măsuri pentru a desființa totul”, referindu-se la construcțiile ilegale. În acest context, ministra spune că operatorii vizați au contestat actele de control și au cerut suspendarea proceselor-verbale. Ea susține că instanțele din Constanța au stabilit termenele de analiză a suspendărilor după încheierea sezonului estival, fără să facă „niciun fel de comentariu” asupra deciziei, ci doar consemnând situația. Ce risc juridic invocă ministerul: rezilierea contractelor de închiriere Ministra a indicat că, în contractele de închiriere, ar exista prevederi care permit rezilierea dacă operatorii au construcții ilegale și nu le desființează în urma controalelor. În viziunea sa, operatorii care încalcă „vădit” legislația nu ar trebui „protejați” și ar trebui să piardă dreptul de a mai opera pe plajă în sezonul următor. Efecte invocate în teren: mai mult spațiu și „sistematizare” Buzoianu respinge ideea că verificările ar fi „distrus” turismul de pe litoral, susținând că această teorie nu este confirmată de realitate. Ea a dat ca exemplu informații apărute ulterior în comunicate ale operatorilor, potrivit cărora capacitățile ar fi fost „la 100% ocupate”. Totodată, ministra spune că plajele „arată acum mult mai bine”, cu „mai mult echilibru” și „mai mult spațiu”, iar „operatorii de bună credință” și-ar fi crescut standardele și ar fi adăugat servicii care nu existau în anii anteriori. [...]
