Știri
Știri din categoria Justiție
Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget, susține Ilie Bolojan, care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar.
În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor.
Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat.
Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției.
În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern.
Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat până pe 7 octombrie o decizie cu miză bugetară de aproape 5 miliarde de lei în disputa dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit HotNews . Dosarul vizează o sesizare depusă de premierul Ilie Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională. Amânarea prelungește incertitudinea asupra unei obligații financiare care, în funcție de deznodământ, poate însemna plăți masive din buget și penalități zilnice, într-un litigiu în care instanța supremă a dat deja Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță. Ce a cerut Guvernul la CCR și de ce contează Sesizarea a fost depusă pe 2 iulie, după ce Înalta Curte a acționat în instanță Guvernul în legătură cu neplata restanțelor salariale apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Bolojan a susținut că instanța „nu are competența și nici legitimitatea” să stabilească modul de distribuire a banilor publici și a invocat riscul perturbării echilibrului bugetar, calificând demersul ca o ingerință în activitatea executivului. Ce a decis Curtea de Apel București în primă instanță Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu sancțiuni în caz de întârziere: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, conform sursei. Sumele invocate și presiunea penalităților În sesizarea prezentată, premierul a indicat că Înalta Curte a cerut obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități aferente. Tot el a arătat că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi, pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi (aprox. 9 milioane de euro, adică aprox. 45 milioane lei), „în afara amenzilor”. În plus, premierul a menționat existența unor sume „în zona de Parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei. Separat, articolul notează că statul ar trebui să plătească magistraților 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru 7 octombrie. Până atunci, rămâne deschisă disputa privind limitele dintre puterea judecătorească și executiv în decizii cu impact direct asupra bugetului public, precum și riscul ca eventualele întârzieri să genereze costuri suplimentare prin penalități. [...]
CCR decide pe 30 septembrie dacă Guvernul poate bloca prin „conflict juridic” executarea unei hotărâri cu impact bugetar de circa 5 miliarde lei . Potrivit Adevărul , Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe asupra sesizării depuse pe 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan , în disputa dintre Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea vizează un posibil conflict juridic de natură constituțională, după ce Guvernul a acuzat că instanța „s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”. În argumentația prezentată public, Bolojan a invocat Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, susținând că elaborarea bugetului, rectificările și alocările din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Executivului și Parlamentului. Miza: restanțe salariale și presiune directă pe buget În centrul conflictului se află plata drepturilor salariale restante ale magistraților, cu o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. La finalul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare, iar hotărârea prevede un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă pentru punerea în executare. În caz de întârziere, instanța a stabilit: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare. Ce s-a întâmplat în instanță și care sunt următoarele termene După ce Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ în luna mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Înalta Curte a amânat de șase ori pronunțarea, iar următorul termen este 8 octombrie 2026. Context bugetar: creștere de alocare pentru ÎCCJ în proiectul de buget pe 2026 În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Conform informațiilor din articol, fondurile ar fi urmat să acopere plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv. Restanțele sunt legate de majorarea retroactivă cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 pentru perioada începând din 2018. Guvernul a amânat plata unei părți din bani, iar ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separației puterilor în stat. [...]
ÎCCJ susține că decizia CEDO nu tranșează litigiul cu Guvernul , pentru că dosarele au obiecte juridice diferite, potrivit Mediafax . Mesajul instanței supreme vizează direct modul în care trebuie înțeleasă hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în dezbaterea despre plata restanțelor salariale: ca reper de principiu, nu ca „validare” sau „invalidare” automată a pretențiilor din procesul intern. Înalta Curte arată că hotărârea CEDO trebuie citită „în integralitatea sa” și nu poate fi folosită pentru concluzii rapide despre procesul pe care instanța supremă l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor . În comunicatul citat, ÎCCJ spune că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, inclusiv obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare. Ce separă cauza CEDO de procesul ÎCCJ cu Guvernul Diferența centrală, potrivit ÎCCJ, ține de întrebarea juridică pusă în fiecare dosar: În cauza analizată de CEDO , discuția a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile persoanelor vizate. În litigiul ÎCCJ cu Guvernul și Ministerul Finanțelor , instanța supremă spune că nu contestă, „în principiu”, dreptul statului de a amâna sau eșalona plățile, ci urmărește să lămurească dacă autoritățile respectă propriile reguli și asigură resursele bugetare necesare pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit. În această logică, ÎCCJ insistă că una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării obligațiilor, și alta este obligația autorităților de a respecta chiar regulile instituite. De ce contează: efectul asupra interpretării publice și a obligațiilor bugetare Poziția ÎCCJ are un impact de reglementare și de practică administrativă: mută discuția de la „are voie statul să eșaloneze?” la „respectă statul propriul mecanism de eșalonare și finanțează plățile la termenele stabilite?”. În consecință, chiar dacă CEDO a respins plângeri privind eșalonarea unor restanțe salariale, instanța supremă susține că acest lucru nu închide automat disputa internă despre respectarea cadrului normativ și a calendarului de plată. Context: ce a decis CEDO în dosarele privind restanțele salariale CEDO a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate, conform informațiilor prezentate. Hotărârea vine pe fondul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care ÎCCJ este parte într-un litigiu separat cu Guvernul. [...]
Guvernul Bolojan nu va aloca acum bani pentru restanțele salariale ale magistraților, invocând imposibilitatea unei rectificări bugetare cât timp este demis , potrivit HotNews . Miza financiară a litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei (circa 1 miliard de euro), iar decizia instanței este definitivă și executorie, cu termene și penalități prevăzute explicit. Ioana Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a spus că Executivul „interimar” nu poate face rectificare bugetară și, prin urmare, nu poate aloca suma necesară. Ea a susținut că Guvernul a încercat să evite situația „prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR”. Termen de 10 zile și sancțiuni pentru întârziere Conform informațiilor citate de HotNews de la reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Guvernul are la dispoziție 10 zile, începând „de astăzi”, pentru a începe procedurile de alocare a banilor. Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a precizat că obligația vizează demararea „procedurii de conformare voluntară”, adică inițierea demersurilor pentru stingerea datoriilor. Hotărârea Curții de Apel București , menținută integral de instanța supremă, prevede și sancțiuni în cazul neexecutării în termen: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere; amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Ce a decis ÎCCJ și de ce contează bugetar Înalta Curte a respins recursul formulat de Guvern și de Ministerul Finanțelor și a menținut decizia din 5 mai a Curții de Apel București, care obligă Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă și executorie. În comunicarea instanței, ÎCCJ acuză „caracterul nelegal” al conduitei autorităților executive pentru neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată „certe”, stabilite prin titluri executorii și recunoscute inclusiv prin acte normative de eșalonare. Instanța mai afirmă că statul nu poate recunoaște datoria prin propriile acte și, simultan, să refuze resursele pentru executarea ei. Ce urmează: presiunea se mută pe viitorul guvern Potrivit HotNews, viitorul guvern condus de Luca Niculescu, dacă va fi învestit de Parlament, ar urma să fie obligat să plătească restanțele salariale, estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Procesul a avut o miză de circa 1 miliard de euro și pronunțarea soluției a fost amânată de șapte ori, în timp ce ÎCCJ a susținut în acțiune că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani. [...]
Audierea premierului Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași aduce dosarul Bogos mai aproape de zona deciziei guvernamentale , într-o anchetă care vizează presupuse presiuni pentru schimbarea conducerii Direcției Sanitar-Veterinare din Vaslui, potrivit Biziday . Procurorii DNA vor să lămurească detalii despre întâlnirea din 23 septembrie 2025 dintre Ilie Bolojan și omul de afaceri Fănel Bogos, desfășurată în biroul premierului. Conform informațiilor din dosar, întâlnirea ar fi fost intermediată de Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui și, la acel moment, trezorier al partidului. Ce investighează DNA în dosarul Bogos Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență (trei acte materiale). DNA a arătat că, în septembrie 2024, la una dintre fermele lui Bogos a fost depistat un focar de salmoneloză, iar acesta a depus un dosar de despăgubiri de 13 milioane de lei, respins de Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui. Ulterior, susțin procurorii, Bogos ar fi făcut demersuri pentru schimbarea din funcție a directorului executiv al DSVSA. În acest context, ar fi oferit unei persoane 200 de mii de lei, sumă care ar fi fost mascată prin contracte de consultanță, pentru ca aceasta să apeleze la „cercul de apropiați” și să obțină schimbarea cerută. De asemenea, Bogos ar fi promis sume și altor persoane pentru intervenții pe lângă ANSVSA. Întâlnirea de la Palatul Victoria și pozițiile publice În ziua în care DNA a prezentat aceste elemente, Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a confirmat întâlnirea dintre premier și Bogos, precizând că acesta a venit la Palatul Victoria împreună cu Mihai Barbu. Dogioiu a spus că motivul invocat a fost legat de „chestiunile politice de organizare la nivelul filialei din județ”, iar întâlnirea ar fi durat 15 minute. „Domnul prim-ministru, evident nu are cunoştinţă de nici o sumă solicitată, vehiculată, pentru audienţe, nu există aşa ceva.” Ulterior, Ilie Bolojan a declarat că Bogos nu i-a cerut nimic concret și că s-a plâns doar că este „tratat necorespunzător” de autoritățile din județ. Premierul a explicat că a acceptat întâlnirea după ce Barbu i-ar fi spus că vrea să îi prezinte o persoană într-o chestiune politică. Ce s-a întâmplat în anchetă până acum În 6 noiembrie 2025, Bogos a fost reținut, iar Mihai Barbu a fost plasat sub control judiciar, fiind acuzat că și-ar fi folosit influența și autoritatea politică pentru a intermedia întâlniri între Bogos și înalți funcționari ai statului (detalii în materialul Biziday ). Anul acesta, pe 25 august, Cristina Trăilă – secretar general adjunct în Guvernul Bolojan și fostă deputată PNL – a fost pusă sub urmărire penală, fiind suspectată că i-ar fi ajutat pe Bogos și Barbu să facă presiuni pentru înlocuirea șefului DSVSA Vaslui. Trăilă a demisionat din funcție și a susținut că dosarul este „un scandal mediatic, artificial” (context în Biziday ). Biziday notează că informațiile sunt în curs de actualizare, pe măsură ce apar date oficiale noi. [...]
Audierea lui Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași ridică miza de reglementare a dosarului Bogos , care vizează presupuse intervenții pentru schimbări la vârful ANSVSA și obținerea de despăgubiri, potrivit news.ro . Premierul demis a ajuns vineri dimineață la sediul DNA Iași, unde urmează să fie audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos . Bolojan nu a făcut declarații la sosire și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Anterior, la DNA au ajuns și avocații lui Bogos și ai Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, urmărită penal în același dosar. La sediul DNA Iași, Bolojan a fost așteptat și de un grup de contestatari. De ce contează: dosarul atinge zona de decizie din ANSVSA și SGG Potrivit informațiilor prezentate, ancheta are ca element central presupuse demersuri de influențare a conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a structurilor din subordine, în contextul intereselor financiare ale unei companii. În dosar, Fănel Bogos este acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență. În plus, în acest dosar au mai fost audiați la DNA șefii Consiliilor Județene Vaslui și Botoșani. Contextul întâlnirii de la Guvern și pozițiile publice news.ro amintește că Ilie Bolojan a relatat într-o emisiune la Digi24 detalii despre întâlnirea de la Guvern cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, și cu omul de afaceri Fănel Bogos. Bolojan a spus că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră și că Bogos i-a prezentat probleme pe care le-ar avea cu autoritățile statului, iar el a avut „un ușor trac”, întrucât ar fi fost informat inițial că discuția vizează exclusiv probleme politice. Și președintele Nicușor Dan s-a pronunțat pe acest subiect: „Este normală interacţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu.” Ce susțin procurorii despre acuzațiile din dosar Potrivit procurorilor anticorupție citați de news.ro, în perioada martie–august 2025, Bogos ar fi promis și ar fi dat 200.000 de lei unei persoane, în schimbul unor intervenții pe lângă „oameni influenți” pentru a determina conducerea ANSVSA să îl înlocuiască pe șeful DSVSA Vaslui și pentru a promova ilegal interesele financiare ale societății sale, inclusiv pentru obținerea unor despăgubiri totale de aproximativ trei milioane de euro. DNA mai arată că primirea banilor ar fi fost disimulată printr-un contract de consultanță cu o societate controlată de un inculpat (P.U.S.), iar în același context acesta ar fi pretins și primit de la Bogos 15.000 de lei lunar, fiind angajat fictiv, promițând în schimb sprijin pentru formularea unor plângeri cu acuzații fictive la DIICOT și DNA împotriva directorului DSVSA Vaslui, cu scopul destituirii acestuia. În perioada iunie–septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) altor doi inculpați pentru intervenții pe lângă persoane din conducerea ANSVSA, iar la 10 iunie 2025 ar fi remis 200.000 de euro (aprox. 1 milion lei) printr-un contract de consultanță/management. Începând din septembrie 2025 până în prezent, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) unui alt inculpat (A.M.), care ar fi pretins influență asupra unor înalți funcționari și lideri politici. Procurorii mai susțin că persoanele implicate ar fi exercitat constrângeri asupra directorului executiv al DSVSA Vaslui pentru a-l determina să anuleze măsuri privind nereguli constatate în ferme și să aprobe dosare de despăgubire. Ce a spus Cristina Trăilă despre legătura cu premierul Audiată cu două săptămâni înainte, Cristina Trăilă a declarat că dosarul nu ar avea legătură cu Ilie Bolojan și că nu i-a menționat numele în declarațiile date procurorilor: „Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan.” Trăilă a mai afirmat că acuzația privind „traficul de influență” nu ar fi la adresa sa, ci ar viza pe fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu, susținând că ea ar fi „complice”. Ce urmează: din informațiile disponibile în material, Ilie Bolojan urmează să fie audiat ca martor la DNA Iași, iar ancheta continuă în dosarul care vizează presupuse intervenții și plăți pentru influențarea deciziilor din zona ANSVSA și a structurilor conexe. [...]
