Știri
Știri din categoria Justiție

Audierea lui Ilie Bolojan ca martor la DNA Iași ridică miza de reglementare a dosarului Bogos, care vizează presupuse intervenții pentru schimbări la vârful ANSVSA și obținerea de despăgubiri, potrivit news.ro. Premierul demis a ajuns vineri dimineață la sediul DNA Iași, unde urmează să fie audiat ca martor în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos.
Bolojan nu a făcut declarații la sosire și nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor. Anterior, la DNA au ajuns și avocații lui Bogos și ai Cristinei Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, urmărită penal în același dosar. La sediul DNA Iași, Bolojan a fost așteptat și de un grup de contestatari.
Potrivit informațiilor prezentate, ancheta are ca element central presupuse demersuri de influențare a conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și a structurilor din subordine, în contextul intereselor financiare ale unei companii.
În dosar, Fănel Bogos este acuzat de instigare la șantaj și cumpărare de influență. În plus, în acest dosar au mai fost audiați la DNA șefii Consiliilor Județene Vaslui și Botoșani.
news.ro amintește că Ilie Bolojan a relatat într-o emisiune la Digi24 detalii despre întâlnirea de la Guvern cu liderul PNL Vaslui, Mihai Barbu, și cu omul de afaceri Fănel Bogos. Bolojan a spus că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră și că Bogos i-a prezentat probleme pe care le-ar avea cu autoritățile statului, iar el a avut „un ușor trac”, întrucât ar fi fost informat inițial că discuția vizează exclusiv probleme politice.
Și președintele Nicușor Dan s-a pronunțat pe acest subiect:
„Este normală interacţiunea între oameni politici şi oameni de afaceri. Acum, ce înseamnă interacţiune? Ce se discută acolo, bineînţeles că nu trebuie ca o limită de principialitate să fie depăşită. Şi eu n-am văzut ca domnul Bolojan să fi depăşit această limită de principialitate. Ăsta e răspunsul meu.”
Potrivit procurorilor anticorupție citați de news.ro, în perioada martie–august 2025, Bogos ar fi promis și ar fi dat 200.000 de lei unei persoane, în schimbul unor intervenții pe lângă „oameni influenți” pentru a determina conducerea ANSVSA să îl înlocuiască pe șeful DSVSA Vaslui și pentru a promova ilegal interesele financiare ale societății sale, inclusiv pentru obținerea unor despăgubiri totale de aproximativ trei milioane de euro.
DNA mai arată că primirea banilor ar fi fost disimulată printr-un contract de consultanță cu o societate controlată de un inculpat (P.U.S.), iar în același context acesta ar fi pretins și primit de la Bogos 15.000 de lei lunar, fiind angajat fictiv, promițând în schimb sprijin pentru formularea unor plângeri cu acuzații fictive la DIICOT și DNA împotriva directorului DSVSA Vaslui, cu scopul destituirii acestuia.
În perioada iunie–septembrie 2025, Bogos ar fi promis 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) altor doi inculpați pentru intervenții pe lângă persoane din conducerea ANSVSA, iar la 10 iunie 2025 ar fi remis 200.000 de euro (aprox. 1 milion lei) printr-un contract de consultanță/management. Începând din septembrie 2025 până în prezent, Bogos ar fi promis aproximativ 250.000 de euro (aprox. 1,25 milioane lei) unui alt inculpat (A.M.), care ar fi pretins influență asupra unor înalți funcționari și lideri politici.
Procurorii mai susțin că persoanele implicate ar fi exercitat constrângeri asupra directorului executiv al DSVSA Vaslui pentru a-l determina să anuleze măsuri privind nereguli constatate în ferme și să aprobe dosare de despăgubire.
Audiată cu două săptămâni înainte, Cristina Trăilă a declarat că dosarul nu ar avea legătură cu Ilie Bolojan și că nu i-a menționat numele în declarațiile date procurorilor:
„Acest dosar nu are nicio legătură cu premierul Ilie Bolojan şi nici nu au fost aspecte despre acesta în declaraţia mea. Nu este niciun element penal în ceea ce îl priveşte pe Ilie Bolojan.”
Trăilă a mai afirmat că acuzația privind „traficul de influență” nu ar fi la adresa sa, ci ar viza pe fostul lider al PNL Vaslui Mihai Barbu, susținând că ea ar fi „complice”.
Ce urmează: din informațiile disponibile în material, Ilie Bolojan urmează să fie audiat ca martor la DNA Iași, iar ancheta continuă în dosarul care vizează presupuse intervenții și plăți pentru influențarea deciziilor din zona ANSVSA și a structurilor conexe.
Recomandate

CCR a limitat folosirea „conflictului constituțional” ca instrument de blocare a plăților stabilite de instanțe , într-o dispută cu miză bugetară majoră privind restanțele salariale ale magistraților, potrivit Digi24 . Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Ilie Bolojan, în numele Guvernului, în conflictul juridic invocat cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) . De ce contează: un semnal de reglementare pentru executarea hotărârilor judecătorești În esență, majoritatea judecătorilor CCR arată că Executivul nu poate transforma procedura conflictului juridic de natură constituțională într-o cale de a contesta o hotărâre judecătorească și de a evita executarea unor obligații stabilite prin titluri executorii, mai ales când problema pornește de la nerespectarea propriului calendar de plată stabilit prin acte normative ale Guvernului. În motivare este invocat și principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” (nimeni nu își poate invoca propria culpă în apărare), în contextul în care conflictul reclamat ar avea ca punct de plecare tocmai nerespectarea de către Guvern a regulilor pe care tot el le-a instituit. Argumentul majorității: CCR nu poate „reforma” hotărâri ale instanțelor CCR reține că sesizarea Guvernului exprimă, în realitate, nemulțumirea unei părți dintr-un litigiu aflat pe rol față de modul în care instanțele au soluționat cauza. Criticile invocate – de la calificarea urgenței, la interpretarea normelor de executare și penalitățile stabilite – țin de competența instanțelor și trebuie analizate prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin mecanismul conflictului constituțional. Curtea mai arată că atribuțiile sale sunt stabilite limitativ de Constituție și de Legea nr. 47/1992 și că nu are competența de a face un control de legalitate sau de constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești în cadrul acestei proceduri. Contextul deciziei include și litigiul în care Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersuri bugetare pentru alocarea integrală a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară „dacă este cazul”, stabilind și penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Pentru istoricul deciziei de inadmisibilitate, Digi24 trimite și la materialul anterior: Digi24 . Documentul CCR este disponibil aici: CCR . Ce a susținut Guvernul: risc bugetar și depășirea atribuțiilor de către instanțe În sesizarea către CCR, Ilie Bolojan a argumentat că ÎCCJ și-ar fi depășit atribuțiile prin intervenția în zona procedurii bugetare – elaborarea bugetului, rectificările și alocările fiind, în viziunea Guvernului, atribuții ale Executivului și Parlamentului. Guvernul a invocat și consecințe financiare ale unei obligații de suplimentare bugetară de aproximativ 4,8 miliarde de lei, inclusiv posibile efecte precum majorarea deficitului, reducerea altor cheltuieli sau creșterea taxelor. În plus, Executivul a susținut că penalitatea de 1% pe zi de întârziere ar putea ajunge la circa 48 de milioane de lei pe zi, ceea ce ar crea un mecanism financiar „artificial”, în afara procedurii bugetare. În același timp, Guvernul a arătat că, după moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, funcționa ca Executiv interimar, cu atribuții limitate. Divergențe în CCR: de la „prematur” la „sesizarea trebuia admisă” Motivarea include și opinii separate/concurente, care conturează o dezbatere instituțională mai largă despre limitele intervenției instanțelor în politica bugetară: Asztalos Csaba-Ferenc a fost de acord cu inadmisibilitatea, dar pe alte temeiuri: CCR nu ar fi trebuit atrasă într-un litigiu concret aflat pe rol, iar sesizarea ar fi fost prematură. Simina Tănăsescu și Dacian-Cosmin Dragoș au susținut, în opinie separată, că sesizarea trebuia admisă, argumentând că ÎCCJ ar fi depășit limitele atribuțiilor sale prin intervenția în procedura bugetară. Laura-Iuliana Scântei a susținut, de asemenea, admiterea sesizării, invocând inclusiv riscul de blocaj instituțional și presiunea pe Parlament în cazul unei rectificări impuse sub sancțiunea penalităților. Ce urmează Decizia CCR, în forma motivată, trasează o limită procedurală: nemulțumirile Guvernului față de o hotărâre judecătorească trebuie tranșate pe căile de atac din sistemul judiciar, nu prin conflict constituțional. În paralel, litigiul de fond rămâne legat de executarea obligațiilor bugetare stabilite prin titluri executorii și de modul în care statul își respectă propriile reguli de eșalonare a plăților. [...]

Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget , susține Ilie Bolojan , care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar. Miza: cine decide politica bugetară și cum se execută hotărârile În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor. Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat. Reacția ÎCCJ: CEDO nu tranșează litigiul inițiat de instanța supremă Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției. În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern. Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte. [...]

Trimiterea în judecată în dosarul „Elicopterul” mută disputa despre TVA și formalități vamale într-o fază cu risc financiar direct , după ce Parchetul Militar a decis să trimită în instanță 17 inculpați, inclusiv pe șeful DSU, Raed Arafat , potrivit Digi24 . Miza dosarului este o presupusă pagubă la bugetul de stat legată de TVA datorat în vamă pentru un elicopter adus în România ca despăgubire. Dosarul vizează înlocuirea unui elicopter al ISU prăbușit în 2016 în Republica Moldova, iar trimiterea în judecată reiese din datele publicate pe portalul instanțelor . Arafat a spus vineri, pentru Digi24, că nu a fost informat oficial despre trimiterea cauzei în instanță. Ce prejudiciu indică procurorii și de unde vine suma Parchetul Militar susține că aeronava obținută în 2017 de Inspectoratul General de Aviație , sub formă de despăgubire, ar fi fost introdusă în România și exploatată ulterior fără îndeplinirea formalităților vamale. Consecința invocată: o pagubă la bugetul de stat „de natura TVA datorat în vamă”. Potrivit comunicatului citat în material, cuantumul pagubei este de 4.435.269 de lei , iar cu dobânzi și penalități suma ajunge la 8 milioane de lei . Poziția lui Raed Arafat și măsurile asigurătorii Într-un mesaj publicat pe Facebook, Raed Arafat respinge acuzațiile și afirmă că nu a comis fapte penale. „Resping categoric acuzațiile care mi se aduc și îmi mențin poziția exprimată încă de la începutul acestei anchete. Nu am săvârșit nicio faptă penală și consider că acuzațiile formulate împotriva mea sunt lipsite de fundament factual și juridic”. În același dosar, procurorii au instituit sechestru pe averea șefului DSU, conform informațiilor prezentate. Contextul administrativ invocat de Arafat În varianta prezentată anterior de Arafat, acesta a spus că în 2017 a cerut un punct de vedere de la Vamă și că i s-ar fi comunicat că nu trebuie plătit TVA pentru elicopterul adus în țară sub formă de donație. Tot el a atras atenția asupra riscului ca interpretări administrative mai vechi să fie contestate ulterior, la distanță de ani. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile privind regimul vamal și stabilirea eventualului prejudiciu. Din informațiile disponibile în material nu rezultă un termen de judecată sau un calendar procedural detaliat. [...]

CCR obligă procurorii și instanțele să verifice la termen măsurile asigurătorii , după ce a decis că intervalele din Codul de procedură penală nu pot fi tratate ca simple recomandări, ci ca obligații cu efecte directe asupra dreptului de proprietate și a garanțiilor de proces echitabil, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a admis o excepție de neconstituționalitate și a stabilit că dispozițiile art. 250^2 (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale doar în măsura în care se interpretează că termenele de verificare a măsurilor asigurătorii sunt imperative. Ce prevede articolul din Cod și care sunt termenele Textul legal analizat stabilește că, pe parcursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța verifică periodic dacă mai există temeiurile care au justificat luarea ori menținerea măsurii asigurătorii, „dar nu mai târziu de”: 6 luni în cursul urmăririi penale; un an în cursul judecății. În urma verificării, organul judiciar poate dispune menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii ori ridicarea acesteia. De ce contează: risc de „înghețare” pe termen nedefinit a bunurilor CCR arată că interpretarea acestor termene ca fiind de recomandare creează premisele menținerii „sine die” a măsurilor asigurătorii și, implicit, menținerii lor pentru perioade disproporționate față de scopul urmărit prin indisponibilizarea bunurilor. Curtea leagă acest risc de scopul măsurilor asigurătorii din procesul penal: garantarea executării pedepsei amenzii sau asigurarea posibilității dispunerii confiscării speciale ori a confiscării extinse. În această logică, prelungirea fără limite clare poate duce la încălcarea dreptului de proprietate privată . Dimensiunea procedurală: efecte și asupra dreptului la un proces echitabil CCR mai reține că verificarea măsurilor asigurătorii are și o dimensiune procedurală, iar calificarea termenelor ca simple recomandări contravine și dreptului la un proces echitabil . În motivare, Curtea invocă reguli de principiu conturate în jurisprudența CCR, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special exigența de proporționalitate și necesitatea ca astfel de măsuri să fie temporare și revizuite înainte de soluționarea cauzelor. Ce se întâmplă dacă termenele nu sunt respectate În privința sancțiunii pentru nerespectarea termenelor maxime, CCR constată că lipsa unei soluții legislative exprese indică intenția legiuitorului ca, în această ipoteză, să se aplice regulile generale din art. 268 din Codul de procedură penală , privind consecințele nerespectării termenelor. De când curg termenele: CCR indică o direcție, dar nu tranșează definitiv Curtea menționează că, având în vedere că contestația formulată în temeiul art. 250^2 (2) teza finală nu are caracter suspensiv de executare, termenele „ar urma” să curgă de la data pronunțării încheierilor prin care sunt dispuse măsurile asigurătorii. Totuși, CCR precizează că stabilirea exactă a momentului de la care curg termenele ține de interpretarea și aplicarea legii, nu de constituționalitate. [...]

CCR a confirmat că suspendarea ordinelor de mediu produce efecte doar după rămânerea definitivă a hotărârii , consolidând astfel cadrul procedural aplicabil intervențiilor asupra faunei sălbatice, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că legea de completare a art. 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia a fost anunțată printr-un comunicat transmis miercuri, 18 noiembrie, și este definitivă și general obligatorie. Motivarea completă urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, Partea I. Ce efect practic validează CCR CCR arată că reglementarea unei proceduri speciale privind suspendarea executării unui act administrativ nu încalcă prevederile Constituției privind principiul legalității, separația și echilibrul puterilor în stat, dreptul la un proces echitabil și controlul judecătoresc al actelor administrative. Judecătorii constituționali au reținut, între altele, că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor este de competența exclusivă a legiuitorului (în baza articolelor 126 și 129 din Constituție) și că o hotărâre de suspendare a executării unui act administrativ are caracter temporar și provizoriu. Curtea a mai constatat că momentul de la care produce efecte hotărârea pronunțată în primă instanță — respectiv de la data rămânerii definitive — intră în marja de apreciere a legiuitorului. „Legiuitorul nu a exclus de la exercițiul drepturilor procesuale nicio categorie și niciun grup social, ci, dimpotrivă, a consacrat posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a formula cereri de suspendare a actelor administrative în formele și în modalitățile instituite de lege”, a transmis CCR. Ce a reclamat Nicușor Dan în sesizarea la CCR Nicușor Dan a contestat prevederea potrivit căreia hotărârile judecătorești de suspendare a ordinelor ministrului Mediului produc efecte numai după ce rămân definitive. Președintele a susținut că modificarea poate lipsi de eficiență controlul judecătoresc asupra actelor administrative care permit intervenții asupra faunei sălbatice, în condițiile în care suspendarea ar deveni aplicabilă abia după executarea ordinului. În sesizare, acesta a argumentat că, în cazul unui ordin care autorizează uciderea unor animale, efectul util al suspendării poate fi pierdut din cauza caracterului ireversibil al măsurii. Președintele a invocat și riscul încălcării Directivei Habitate, arătând că derogările de la regimul de protecție strictă pentru anumite specii (inclusiv ursul brun) ar trebui să poată fi supuse unui control judecătoresc efectiv înainte de producerea unor efecte ireversibile. Totodată, a reclamat încălcarea dreptului de acces la justiție, a principiului proporționalității și a dreptului la un mediu sănătos. Ce urmează Decizia CCR fiind definitivă și general obligatorie, cadrul legal contestat rămâne în vigoare, iar argumentele detaliate ale Curții vor fi cunoscute după publicarea motivării în Monitorul Oficial. [...]

Tribunalul Timiș a trimis la CJUE întrebări care pot redesena regulile de încetare automată a mandatelor aleșilor locali , într-un dosar ce vizează mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit G4Media . Judecătorul a cerut ca trimiterea preliminară să fie analizată în procedură accelerată, iar procesul intern a fost suspendat până la decizia instanței europene. Miza depășește cazul punctual: întrebările adresate Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ating compatibilitatea cu dreptul UE a unor sancțiuni naționale care duc la încetarea de drept a mandatului, inclusiv în situații în care fapta a fost deja sancționată sub o reglementare veche sau a fost ulterior scoasă din categoria conflictului de interese. Ce a decis Tribunalul Timiș Instanța a admis cererea de sesizare a CJUE formulată de reclamant și a trimis patru întrebări preliminare, în baza articolului 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Totodată, a solicitat examinarea trimiterii potrivit procedurii accelerate, conform Regulamentului de procedură al CJUE. În același timp, Tribunalul Timiș a constatat suspendarea de drept a judecării cauzei până la pronunțarea hotărârii preliminare de către CJUE. Potrivit minutei, se poate formula recurs pe durata suspendării doar cu privire la măsura suspendării. Întrebările-cheie: eligibilitate, neretroactivitate și proporționalitate Cele patru întrebări, sintetizate în articol, vizează: dacă dreptul UE protejează doar alegerea unui cetățean UE într-o funcție locală într-un alt stat membru sau și exercitarea efectivă a mandatului; dacă o prevedere națională nouă poate adăuga o sancțiune suplimentară într-un caz de conflict de interese deja constatat și sancționat sub vechea reglementare; dacă încetarea automată a mandatului mai poate fi aplicată când noua lege exclude de la sancțiune fapta pentru care exista o sancțiune pe legea veche; dacă dreptul UE se opune încetării automate a mandatului fără ca vreo autoritate sau instanță să poată analiza gravitatea faptei, mai ales după schimbarea reglementării. În minuta citată de publicație, instanța invocă, între altele, principiile securității juridice, protecției încrederii legitime și neretroactivității, precum și principiul proporționalității, cu trimitere la o hotărâre CJUE din 4 mai 2023 (cauza C-40/21). Ce urmează în dosar Pe fond, cauza privind anularea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului a fost suspendată până la decizia CJUE. Dacă instanța europeană acceptă procedura accelerată, calendarul ar putea fi mai scurt decât în mod obișnuit, însă articolul nu indică un termen estimat. [...]