Știri
Știri din categoria Justiție
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT, după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro. Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan.
Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă.
Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag.
Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat.
Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe.
Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul.
Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu.
Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron.
În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete.
Recomandate
Au început interviurile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , iar primii evaluați, luni, 23 februarie 2026, au fost candidații pentru conducerea Ministerului Public. Potrivit HotNews.ro , pentru funcția de procuror general candidează Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, și procurorul militar Bogdan Pîrlog, iar pentru postul de adjunct s-a înscris actualul șef al DNA, Marius Voineag . Ce propun candidații la Parchetul General Cristina Chiriac a pledat pentru un Minister Public „modern” și mai vizibil în spațiul public, afirmând că procurorul general trebuie să fie „principala voce” a instituției și să ofere răspunsuri clare societății. Ea a indicat deficitul de personal drept una dintre principalele probleme și a vorbit despre nevoia de creștere a capacității investigative, digitalizare și consolidarea încrederii publice. Întrebată care ar fi prima decizie managerială, a răspuns că ar trebui să stabilească mai întâi un plan de priorități. Bogdan Pîrlog a vorbit despre „o profundă criză la nivel de sistem” și despre pierderea încrederii publice în justiție. El a criticat promovările bazate pe interviu la instanța supremă și a susținut necesitatea regândirii organigramei, apreciind că există unități „profund ineficiente” și prea multe funcții de conducere. Întrebat despre sancțiunea disciplinară primită anul trecut, Pîrlog a afirmat că legea ar trebui să stabilească reguli clare și unitare privind condițiile de acces la funcțiile de vârf. Marius Voineag, singur candidat pentru funcția de adjunct Actualul șef al DNA, Marius Voineag, candidează fără contracandidat pentru postul de adjunct al procurorului general. El a anunțat că obiectivul central este transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General, cu accent pe: creșterea capacității investigative; extinderea programelor de formare profesională; promovarea acordurilor de recunoaștere a vinovăției; integrarea unor soluții de inteligență artificială; îmbunătățirea comunicării publice. Întrebat despre cel mai mare eșec la conducerea DNA , Voineag a indicat comunicarea, apreciind că explicațiile publice ar fi putut fi mai clare pentru a consolida încrederea în instituție. Calendarul selecției Interviurile pentru DNA sunt programate marți, 24 februarie, iar cele pentru DIICOT miercuri și joi, 25-26 februarie. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, după care ministrul Justiției va trimite propunerile motivate către CSM pentru aviz consultativ. Decizia finală aparține președintelui Nicușor Dan. Miza acestor audieri este stabilirea noii conduceri a marilor parchete într-un moment în care candidații invocă atât presiunea publică asupra sistemului judiciar, cât și nevoia de reformă internă și recâștigare a încrederii societății. [...]
Șase procurori candidează pentru conducerea DNA, iar interviurile au început la Ministerul Justiției , în cadrul procedurii de desemnare a noului procuror-șef și a celor doi adjuncți, potrivit HotNews.ro . Pentru funcția de procuror-șef al DNA concurează Tatiana Toader, actual adjunct al instituției, Vlad Grigorescu, procuror la DIICOT, și Ioan-Viorel Cerbu, procuror DNA delegat adjunct. Pentru cele două posturi de adjuncți s-au înscris Marinela Mincă, Mihai Prună și Marius Ionel Ștefan. Primul audiat a fost Ioan-Viorel Cerbu, care a declarat că „nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar poate fi ținută sub control”. El a spus că își propune să transforme DNA dintr-o „instituție de forță” într-un „partener social” și să consolideze încrederea judecătorilor în activitatea procurorilor. Cerbu a subliniat și nevoia unei comunicări mai eficiente cu presa și publicul. La rândul său, Vlad Grigorescu a invocat idei din Machiavelli și a susținut că instituția traversează un moment de stagnare și uzură profesională. El a vorbit despre „o discrepanță tot mai mare între efortul depus și rezultatele obținute” și despre scăderea numărului de rechizitorii. Dacă va fi numit, Grigorescu a anunțat că va convoca adunarea generală a procurorilor și va demara proceduri pentru ocuparea funcțiilor vacante, criticând delegările repetate în poziții de conducere. Comisia de evaluare este formată din ministrul Justiției Radu Marinescu, reprezentanți ai CSM, ai Ministerului Justiției, ai INM, precum și un psiholog și un cadru universitar. Rezultatele selecției vor fi publicate pe 2 martie, iar propunerile vor fi transmise Secției pentru procurori a CSM, apoi președintelui Nicușor Dan, care va lua decizia finală. Mandatul actualului procuror-șef DNA expiră la 31 martie, iar conducerea instituției urmează să fie stabilită în urma acestei proceduri. [...]
Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a declarat constituțională legea pensiilor magistraților , iar documentul a apărut în Monitorul Oficial, potrivit Digi24 . Actul normativ urmează să fie transmis președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, după comunicarea oficială a deciziei CCR . În motivare, judecătorii constituționali arată că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile, criteriile și modul de calcul al drepturilor de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile, cu respectarea Constituției. CCR subliniază că nu are competența de a stabili cuantumul concret al pensiilor și nici procentul aplicat bazei de calcul, dar reiterează că statutul magistraților impune ca pensia de serviciu să fie „cât mai apropiată” de ultimul salariu. Curtea precizează că nu poate analiza oportunitatea unei inițiative legislative și nici impactul bugetar al acesteia. De asemenea, arată că nu poate condiționa reforma pensiilor magistraților de modificarea pensiilor de serviciu din alte domenii, această decizie revenind exclusiv Parlamentului sau Guvernului. CCR a respins și solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că instanța europeană nu oferă avize consultative în cadrul procesului legislativ intern și nu se pronunță asupra constituționalității unei norme naționale înainte de promulgare. Documentul include opinii concurente și o opinie separată a judecătorilor care au contestat soluția majoritară. Odată publicată motivarea, legea poate fi promulgată, în conformitate cu articolul 77 din Constituție, doar după primirea oficială a deciziei CCR la Administrația Prezidențială. [...]
Înalta Curte de Casație și Justiție va sesiza instituțiile europene după ce Curtea Constituțională a declarat constituționale modificările privind pensiile speciale ale magistraților, a transmis președinta instanței supreme, Lia Savonea, potrivit Digi24.ro . În reacția oferită publicației, șefa ÎCCJ a precizat că instanța „a parcurs toate demersurile legale disponibile în plan intern pentru apărarea independenței magistraților” și a avertizat că „slăbirea standardelor de protecție constituțională este profund îngrijorătoare”. Potrivit acesteia, instituția va acționa prin toate mijloacele legale și instituționale pentru a apăra independența justiției, inclusiv prin sesizarea forurilor europene competente. Declarațiile vin după ce Curtea Constituțională a României a stabilit că legea care prevede tăierea pensiilor speciale și majorarea vârstei de pensionare a magistraților este în acord cu Legea fundamentală. Decizia CCR a generat reacții divergente în spațiul public și instituțional. La polul opus, președintele Nicușor Dan a descris hotărârea Curții drept „un gest de echitate așteptat de societate”. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul va continua demersurile pentru recuperarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în contextul reformelor asumate. Contextul este unul sensibil, întrucât modificările privind pensiile magistraților au fost parte a angajamentelor asumate de România în relația cu instituțiile europene. Rămâne de văzut care va fi parcursul sesizării anunțate de ÎCCJ și dacă aceasta va produce efecte la nivel european. [...]
CCR a declarat constituțional proiectul de lege privind pensiile magistraților , iar actul normativ urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Decizia vine după cinci amânări și are miză și în plan financiar, proiectul fiind prezentat ca un jalon important din PNRR. Proiectul modifică atât condițiile de pensionare, cât și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați, prin creșterea vârstei de pensionare și schimbarea plafonului maxim raportat la veniturile din activitate. Principalele schimbări menționate în proiect sunt: stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la 31 decembrie 2026; condiție de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; eșalonarea în etape până la atingerea vârstei standard, iar după ultima etapă atingerea vârstei de 65 de ani; introducerea treptată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură. În privința cuantumului, proiectul stabilește o pensie de 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale din ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare. Totodată, cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, anterioară pensionării. După avizul de constituționalitate al Curții Constituționale, următorul pas este promulgarea de către președinte, conform informațiilor din articol. În practică, intrarea în vigoare ar urma să influențeze atât calendarul de pensionare în sistem, cât și cheltuielile bugetare asociate pensiilor de serviciu ale magistraților, în condițiile noilor reguli de calcul și plafonare. [...]
Statul român pierde definitiv aproape 2 milioane de euro din falimentul Blue Air , după ce a ratat termenul de înscriere la masa credală a amenzii aplicate de ANPC, potrivit unei analize publicate de Fanatik . Tribunalul București a respins contestația ANAF și a menținut decăderea statului din dreptul de a recupera suma de 10.094.200 lei, reprezentând amendă contravențională și accesorii. Amenda a fost aplicată în octombrie 2022, după suspendarea zborurilor Blue Air, iar compania a contestat-o în instanță. Procesul s-a încheiat în iulie 2023, când Judecătoria Sectorului 1 a respins contestația. Ulterior, documentele au fost plimbate între instituții – de la ANPC la Administrația Sectorului 1 a Finanțelor Publice și apoi la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – un circuit care a durat peste un an și jumătate. Între timp, Blue Air intrase în insolvență în martie 2023, iar legea permitea înscrierea la masa credală chiar și a creanțelor aflate în litigiu. ANAF a declarat alte datorii – 84,9 milioane lei creanță garantată și 327,7 milioane lei creanță bugetară – dar nu a inclus amenda ANPC în termenul legal. Instanța a reținut că, potrivit Legii 85/2014 , creditorul care nu depune declarația de creanță la timp este decăzut din drepturi. Reorganizarea ANAF din 2024, prin care Blue Air a trecut din administrarea marilor contribuabili la o administrație sectorială, a complicat suplimentar procedura. Când documentele au ajuns la organul fiscal competent, termenul era deja depășit. În iulie 2025, compania a intrat în faliment, iar în această etapă se urmărește doar distribuirea activelor către creditori, în ordinea prevăzută de lege. Active de peste 32 milioane de euro au fost valorificate până acum, în timp ce datoriile totale sunt estimate la aproximativ 250 milioane de euro. Dacă hotărârea Tribunalului București rămâne definitivă, statul român nu va mai putea recupera amenda de circa 2 milioane de euro. [...]
