Justiție02 mar. 2026
Candidații pentru Parchetul General, DNA și DIICOT își află soarta – digitalizare, reorganizare și dispută pe acordurile de recunoaștere
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT , după aproape 30 de ore de interviuri susținute de 18 procurori pentru opt funcții de conducere, informează HotNews.ro . Numele celor trei procurori propuși vor fi trimise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz consultativ, iar decizia finală va aparține președintelui Nicușor Dan. Interviurile, desfășurate pe parcursul a patru zile, au scos la iveală diferențe clare de viziune, dar și teme comune: digitalizarea urmăririi penale, utilizarea inteligenței artificiale, reorganizarea schemelor de personal și o comunicare publică mai eficientă. Candidații pentru Parchetul General Pentru funcția de procuror general au candidat Cristina Chiriac și Bogdan Pîrlog, iar pentru poziția de adjunct – actualul șef DNA, Marius Voineag. Cristina Chiriac a pledat pentru mobilizarea procurorilor și pentru prioritizarea combaterii evaziunii fiscale, spălării banilor și violenței domestice. A susținut implicarea societății civile pentru creșterea încrederii în justiție, însă a ezitat când a fost întrebată care ar fi prima decizie concretă în mandat. Bogdan Pîrlog a avut un discurs critic, vorbind despre o „criză profundă” în sistem și pierderea sprijinului public. A propus comasarea parchetelor, reducerea funcțiilor de conducere și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor, insistând pe nevoia unui sistem integrat între urmărire penală și instanțe. Marius Voineag a promis transferul „bunelor practici” de la DNA la Parchetul General și extinderea acordurilor de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea costurilor și accelerarea dosarelor. A admis, totodată, că instituția trebuie să comunice mai clar și mai frecvent cu publicul. Șefia DNA: experiență versus critică Pentru conducerea DNA au intrat în cursă Viorel Cerbu, Tatiana Toader și Vlad Grigorescu. Viorel Cerbu mizează pe experiența acumulată în instituție și pe ideea că DNA trebuie să fie un „partener social”, nu o instituție percepută exclusiv ca forță coercitivă. Tatiana Toader consideră că actuala strategie de comunicare este adecvată și că lupta anticorupție depinde de un efort mai larg al statului, nu doar de eficiența DNA. Vlad Grigorescu a contestat indicatorii de performanță ai actualei conduceri, criticând folosirea extinsă a acordurilor de recunoaștere și pledând pentru modernizarea tehnologică a urmăririi penale. DIICOT: digitalizare și lupta cu drogurile Pentru șefia DIICOT au candidat Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horațiu Miron. Alina Albu a propus un proiect-pilot bazat pe analiză de date și inteligență artificială, argumentând că infracționalitatea s-a mutat masiv în mediul online. Ioana Albani a atras atenția că traficul de droguri reprezintă aproape 80% din dosarele DIICOT și a cerut intervenții legislative, semnalând și nereguli în gestionarea denunțurilor. Antonia Diaconu a indicat lipsa fondurilor operative ca obstacol major, subliniind costurile ridicate ale operațiunilor antidrog. Codrin-Horațiu Miron a avut un mesaj optimist, afirmând că lupta cu criminalitatea organizată poate fi câștigată prin efort susținut. În centrul dezbaterilor s-au aflat eficiența managerială, reorganizarea instituțională și recâștigarea încrederii publice. Decizia anunțată astăzi de ministrul Justiției va deschide ultima etapă procedurală înainte ca președintele să stabilească noii șefi ai marilor parchete. [...]