Știri
Știri din categoria Justiție
Audierile DNA în dosarul de corupție din Armata Română se extind, iar ancheta intră într-o etapă cu potențial impact de reglementare și control intern în sistemul militar, pe măsură ce procurorii cheamă la declarații persoane care ar fi urmat să beneficieze de presupusa schemă, potrivit Digi24.
Fiica unui general, descrisă de anchetatori drept una dintre tinerele care „ar fi urmat să beneficieze” de mecanismul investigat, este așteptată miercuri la Direcția Națională Anticorupție pentru audieri. În același timp, au fost citați și martori din dosar.
Faptul că audierile vizează nu doar persoane din zona de decizie, ci și potențiali beneficiari ai schemei indică o lărgire a verificărilor asupra modului în care ar fi funcționat mecanismul și asupra traseului deciziilor administrative. În astfel de dosare, miza nu este doar penală, ci și una de guvernanță: cum sunt verificate, aprobate și auditate intern procedurile care pot genera favorizări.
Digi24 prezintă cazul ca un „dosar de corupție de la vârful Armatei Române”, în care audierile continuă la DNA. Publicația amintește, în context, de investigația mai amplă privind „dosarul de corupție” (material anterior Digi24, cu detalii despre anchetă): Digi24.
În acest stadiu, informațiile publice din materialul citat nu includ concluzii ale procurorilor sau o decizie a instanței; este vorba despre audieri și despre descrierea suspiciunilor așa cum apar în relatarea Digi24.
Recomandate
Punerea sub urmărire penală a șefului Statului Major al Apărării deschide un risc de blocaj instituțional și de credibilitate pentru MApN , după ce DNA Militar l-a informat pe generalul Gheorghiță Vlad că are calitatea de suspect într-un dosar de corupție, potrivit Adevărul . Generalul Gheorghiță Vlad a fost audiat marți, 2 iunie 2026, la Direcția Națională Anticorupție – Secția pentru infracțiuni de corupție săvârșite de militari, iar procurorii i-au adus la cunoștință acuzația de „complicitate la uzurparea funcției”, în condițiile în care un funcționar public ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. La ieșirea de la audieri, după aproximativ două ore, Vlad a refuzat să facă declarații despre dosar. Ce investighează DNA: cerere către Ministerul Educației și 20 de locuri la buget Potrivit comunicatului DNA citat de publicație, faptele ar fi avut loc în iulie 2025. Ancheta vizează modul în care șeful Statului Major al Apărării ar fi „înlesnit” emiterea și semnarea unei solicitări către Ministerul Educației și Cercetării pentru suplimentarea locurilor bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport . DNA susține că solicitarea ar fi fost semnată de general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție, deși demersul ar fi fost, conform procurorilor, „atributul exclusiv” al Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN. În urma demersului, ar fi fost aprobate 20 de locuri suplimentare la buget, ocupate de candidați care inițial fuseseră admiși pe locuri cu taxă. Procurorii mai arată că, la finalizarea studiilor, „un număr de 3 candidați” ar urma să fie încadrați pe posturi de ofițer în Ministerul Apărării Naționale. Reacția Statului Major și limitele informațiilor publice Statul Major al Apărării a confirmat, într-un punct de vedere transmis presei, că DNA desfășoară „activități specifice de verificare”, fără detalii suplimentare, invocând nevoia de a nu influența ancheta. „În acest moment, Direcția Națională Anticorupție desfășoară activități specifice de verificare. Pentru a nu influența acțiunile aflate în desfășurare, Statul Major al Apărării nu poate face comentarii suplimentare. Instituția cooperează pe deplin cu autoritățile abilitate și va comunica informațiile care pot fi făcute publice, în condițiile legii.” DNA a subliniat, de asemenea, că urmărirea penală este o etapă a procesului penal și nu afectează prezumția de nevinovăție, iar ancheta este în curs. De ce contează: presiune pe conducerea militară și pe procesele interne Cazul are potențial să afecteze funcționarea și autoritatea conducerii militare, în contextul în care vizează chiar vârful ierarhiei Statului Major al Apărării și un presupus demers administrativ făcut „cu depășirea atribuțiilor legale”, conform procurorilor. În paralel, informațiile din articol indică faptul că ancheta se află într-o etapă incipientă, iar detaliile complete despre întinderea dosarului și eventualele măsuri ulterioare nu sunt, deocamdată, publice. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , la DNA extinde ancheta privind legalitatea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , dosar în care procurorii verifică dacă deciziile luate în pandemie au produs prejudicii statului, potrivit Euronews . Nazare a fost chemat să dea explicații în ancheta care vizează baza legală în care România a cumpărat peste 52 de milioane de doze de vaccin, deși „ar fi avut în stoc suficient material” pentru imunizarea a milioane de români. Procurorii susțin că există suspiciuni privind legalitatea achizițiilor făcute în perioada pandemiei. Ce verifică DNA în dosar Miza investigației este dacă semnarea contractelor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 a fost făcută cu respectarea cadrului legal și dacă deciziile au generat un prejudiciu pentru stat. În acest context, anchetatorii vorbesc despre posibile fapte de abuz în serviciu în legătură cu aceste contracte. Potrivit referatului DNA citat de publicație, dosarul a fost deschis după o sesizare din oficiu înregistrată la 15 septembrie 2021. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021 procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.” Cine este vizat de anchetă În dosar, procurorii DNA îi acuză pe: fostul premier Florin Cîțu; foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, că ar fi dispus achiziționarea unui număr excesiv de vaccinuri anti-COVID „fără o justificare legală”. Euronews mai notează că România ar fi cumpărat peste 52 de milioane de doze, deși necesarul estimat ar fi fost „mult mai mic”. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre concluzii ale anchetei sau despre eventuale trimiteri în judecată. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca martor la DNA poate influența direcția anchetei privind decizii cu impact bugetar major din perioada achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , într-un dosar în care procurorii verifică fundamentarea legală și oportunitatea contractelor semnate în guvernarea Cîțu, potrivit Adevărul . Nazare este audiat în calitate de martor în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, anchetă care vizează modul în care au fost luate deciziile privind cumpărarea dozelor în perioada pandemiei, când au fost încheiate contractele aflate acum în atenția Direcției Naționale Anticorupție. În același dosar sunt vizați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzați că ar fi aprobat achiziția unui număr „inexplicabil de mare” de doze, fără o fundamentare legală corespunzătoare. De ce contează audierea: rolul Finanțelor și miza bugetară Prezența lui Alexandru Nazare la audieri este legată de faptul că, în perioada 2020–2021, când s-au luat o parte dintre deciziile analizate acum, el a deținut funcția de ministru al Finanțelor. Potrivit declarațiilor sale publice, în primăvara anului 2021 ar fi refuzat să avizeze mai multe memorandumuri pentru achiziția unor noi tranșe de vaccinuri, inclusiv un contract pentru anii 2022 și 2023, invocând lipsa unor justificări privind stocurile, ritmul vaccinării și impactul bugetar. Conform propriilor explicații, refuzul ar fi dus la asumarea deciziilor direct de către premierul de atunci și, ulterior, la plecarea sa din Guvern în iulie 2021. Ce susțin procurorii în referatul DNA Referatul DNA indică faptul că, în primele luni ale anului 2021, deși dozele contractate anterior ar fi fost suficiente pentru acoperirea întregii populații eligibile, ar fi fost asumate noi angajamente de livrare prin mecanismul de achiziție comună al Uniunii Europene . Procurorii susțin că deciziile nu s-ar fi bazat pe analize de oportunitate și că nu ar fi fost luat în calcul riscul ca o parte din doze să expire în depozite sau să fie donate ori revândute în pierdere către alte state. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021, procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen”, se arată în dosarul întocmit de DNA. [...]
Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Darius Vâlcov schimbă imediat regimul de executare a pedepsei , după ce Tribunalul Vrancea i-a admis contestația și a întors hotărârea anterioară de respingere, potrivit Antena 3 . Tribunalul Vrancea a decis miercuri eliberarea condiționată a fostului ministru al Finanțelor, aflat în detenție la Penitenciarul Focșani . Hotărârea este definitivă, deci nu mai poate fi contestată. Instanța a admis contestația formulată de Vâlcov împotriva sentinței din 9 aprilie 2026 a Judecătoriei Focșani, care îi respinsese cererea de liberare condiționată. Judecătorii i-au atras atenția că liberarea condiționată poate fi revocată dacă, după punerea în libertate, va comite o nouă infracțiune, situație în care ar urma să execute restul de pedeapsă. Contextul condamnării și al reducerii pedepsei Darius Vâlcov a fost condamnat definitiv în mai 2023, în „Dosarul Tablourilor”, la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul a vizat perioada în care era primar al municipiului Slatina, procurorii susținând că ar fi cerut unui om de afaceri un procent din valoarea unor lucrări publice, în schimbul sprijinului pentru câștigarea unor contracte. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit bani, lingouri de aur și numeroase tablouri, despre care procurorii au susținut că ar fi fost cumpărate prin intermediari. Înainte de condamnarea definitivă, Vâlcov a plecat în Italia, iar ulterior a fost extrădat în România în august 2023 și încarcerat. În noiembrie 2025, pedeapsa i-a fost redusă de la 6 ani la 5 ani de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație și a constatat că fapta de trafic de influență s-a prescris; condamnarea pentru spălare de bani a rămas valabilă. Alte dosare Conform aceleiași surse, Vâlcov a mai fost vizat și în alte dosare de corupție: Curtea de Apel Craiova l-a achitat într-un dosar în 2021, iar în 2023 aceeași instanță a anulat o condamnare de 6 ani și 6 luni pentru luare de mită, după ce faptele s-au prescris. [...]
Un bărbat recidivist a fost trimis în judecată pentru fals informatic, după ce ar fi folosit identități false pe WhatsApp ca să obțină invitații și bilete gratuite la evenimente , potrivit Antena 3 . Procurorii spun că acesta s-ar fi folosit inclusiv de numele lui Nicușor Dan , pe atunci primar al Capitalei, prezentându-se drept șef de cabinet pentru a convinge organizatori de concerte și festivaluri să îi ofere acces gratuit. Dosarul a fost înaintat instanței competente pe 2 iunie 2026, după ce Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, aflat sub control judiciar. Acuzația este de fals informatic în formă continuată, cu 194 de acte materiale. Cum ar fi funcționat schema și de ce contează pentru organizatori Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2022 – iulie 2025, bărbatul ar fi administrat patru conturi de WhatsApp în care ar fi introdus fără drept fotografii și inițiale ale altor persoane, pentru a crea impresia că respectivele conturi le aparțineau. Ulterior, ar fi purtat conversații sub identități false, încercând să obțină beneficii de la organizatori. Anchetatorii susțin că, în mod repetat, s-a prezentat drept V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, și ar fi purtat 189 de conversații cu organizatori de evenimente, urmărind obținerea de: invitații și bilete gratuite la concerte și festivaluri; colaborări cu artiști. În alte episoade, ar fi pretins că este alte persoane, inclusiv „reprezentant” al unor instituții precum ANAF și ANPC, continuând discuțiile cu mai multe persoane. Stadiul dosarului Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Sectorului 1 București, împreună cu întregul dosar. Parchetul precizează că trimiterea în judecată înseamnă finalizarea anchetei, însă inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. În material se mai arată că Nicușor Dan a depus plângere împotriva bărbatului acuzat de această schemă. [...]
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal , după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media . Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului). Ce cere Trump și pe ce își bazează acuzațiile Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein. În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului. Cine este chemat în judecată și care este poziția WSJ Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe: Rupert Murdoch; Dow Jones; News Corp; CEO-ul Robert Thomson; doi reporteri ai WSJ, Khadeeja Safdar și Joseph Palazzolo. Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”. Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță. De ce contează respingerea inițială: „intenția răuvoitoare” Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals. Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței. Context: litigii repetate cu presa Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță. În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate. [...]
