Știri
Știri din categoria Justiție
Audierile DNA în dosarul de corupție din Armata Română se extind, iar ancheta intră într-o etapă cu potențial impact de reglementare și control intern în sistemul militar, pe măsură ce procurorii cheamă la declarații persoane care ar fi urmat să beneficieze de presupusa schemă, potrivit Digi24.
Fiica unui general, descrisă de anchetatori drept una dintre tinerele care „ar fi urmat să beneficieze” de mecanismul investigat, este așteptată miercuri la Direcția Națională Anticorupție pentru audieri. În același timp, au fost citați și martori din dosar.
Faptul că audierile vizează nu doar persoane din zona de decizie, ci și potențiali beneficiari ai schemei indică o lărgire a verificărilor asupra modului în care ar fi funcționat mecanismul și asupra traseului deciziilor administrative. În astfel de dosare, miza nu este doar penală, ci și una de guvernanță: cum sunt verificate, aprobate și auditate intern procedurile care pot genera favorizări.
Digi24 prezintă cazul ca un „dosar de corupție de la vârful Armatei Române”, în care audierile continuă la DNA. Publicația amintește, în context, de investigația mai amplă privind „dosarul de corupție” (material anterior Digi24, cu detalii despre anchetă): Digi24.
În acest stadiu, informațiile publice din materialul citat nu includ concluzii ale procurorilor sau o decizie a instanței; este vorba despre audieri și despre descrierea suspiciunilor așa cum apar în relatarea Digi24.
Recomandate
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , este așteptat la DNA pentru audieri , într-un dosar care vizează presupuse fapte de corupție și care ar putea să-i schimbe rapid statutul procesual, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Miza imediată este una de funcționare instituțională: ancheta poate deschide un nou front de presiune asupra conducerii Primăriei Capitalei și asupra deciziilor administrative sensibile (urbanism, avize). Din informațiile citate de post, Ciucu – prim-vicepreședinte PNL și ales primar general în urma scrutinului din decembrie 2025 – ar urma să fie audiat joi la Direcția Națională Anticorupție . Publicația notează că este pentru prima dată când edilul este audiat în acest dosar. Ce vizează dosarul și ce acuzații sunt vehiculate Potrivit surselor Antena 3 CNN, Ciucu „ar fi acuzat de luare de mită”, iar acuzațiile ar avea legătură cu emiterea unor certificate de urbanism din perioada în care conducea Primăria Sectorului 6. În material se precizează că, „la prima vedere”, faptele invocate nu ar avea legătură cu activitatea sa de primar general al Capitalei. În același context, este menționat că anchetatorii ar urma să obțină documente și să îl confrunte pe Ciucu, iar „cel mai probabil” acesta ar putea pleca de la DNA cu calitatea de suspect. Informația este prezentată ca fiind bazată pe surse, nu pe o comunicare oficială. Statutul la audieri: martor, dar cu posibilă schimbare Conform informațiilor prezentate, Ciucu este citat ca martor în acest dosar, însă există posibilitatea ca, în urma audierilor, să primească o altă calitate procesuală, respectiv cea de suspect. Materialul mai arată că dosarul este instrumentat de Secția a II-a a DNA și că, „momentan”, acuzațiile sunt formulate „in rem” (adică vizează fapta, nu o persoană anume). Documente cerute de DNA și legătura cu campania electorală Antena 3 CNN mai relatează că DNA ar fi cerut și obținut documente inclusiv de la Primăria Generală și de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), întrucât ar exista și acuzații legate de campania electorală, pe lângă cele privind avizele. Audierea are loc, potrivit aceleiași surse, „în pline negocieri pentru formarea Guvernului Veștea”, ceea ce adaugă o dimensiune politică momentului, fără ca materialul să indice vreo legătură directă între negocieri și dosar. [...]
Punerea sub urmărire penală a șefului Statului Major al Apărării deschide un risc de blocaj instituțional și de credibilitate pentru MApN , după ce DNA Militar l-a informat pe generalul Gheorghiță Vlad că are calitatea de suspect într-un dosar de corupție, potrivit Adevărul . Generalul Gheorghiță Vlad a fost audiat marți, 2 iunie 2026, la Direcția Națională Anticorupție – Secția pentru infracțiuni de corupție săvârșite de militari, iar procurorii i-au adus la cunoștință acuzația de „complicitate la uzurparea funcției”, în condițiile în care un funcționar public ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. La ieșirea de la audieri, după aproximativ două ore, Vlad a refuzat să facă declarații despre dosar. Ce investighează DNA: cerere către Ministerul Educației și 20 de locuri la buget Potrivit comunicatului DNA citat de publicație, faptele ar fi avut loc în iulie 2025. Ancheta vizează modul în care șeful Statului Major al Apărării ar fi „înlesnit” emiterea și semnarea unei solicitări către Ministerul Educației și Cercetării pentru suplimentarea locurilor bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport . DNA susține că solicitarea ar fi fost semnată de general-locotenent Iulian Berdilă, locțiitor pentru operații și instrucție, deși demersul ar fi fost, conform procurorilor, „atributul exclusiv” al Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN. În urma demersului, ar fi fost aprobate 20 de locuri suplimentare la buget, ocupate de candidați care inițial fuseseră admiși pe locuri cu taxă. Procurorii mai arată că, la finalizarea studiilor, „un număr de 3 candidați” ar urma să fie încadrați pe posturi de ofițer în Ministerul Apărării Naționale. Reacția Statului Major și limitele informațiilor publice Statul Major al Apărării a confirmat, într-un punct de vedere transmis presei, că DNA desfășoară „activități specifice de verificare”, fără detalii suplimentare, invocând nevoia de a nu influența ancheta. „În acest moment, Direcția Națională Anticorupție desfășoară activități specifice de verificare. Pentru a nu influența acțiunile aflate în desfășurare, Statul Major al Apărării nu poate face comentarii suplimentare. Instituția cooperează pe deplin cu autoritățile abilitate și va comunica informațiile care pot fi făcute publice, în condițiile legii.” DNA a subliniat, de asemenea, că urmărirea penală este o etapă a procesului penal și nu afectează prezumția de nevinovăție, iar ancheta este în curs. De ce contează: presiune pe conducerea militară și pe procesele interne Cazul are potențial să afecteze funcționarea și autoritatea conducerii militare, în contextul în care vizează chiar vârful ierarhiei Statului Major al Apărării și un presupus demers administrativ făcut „cu depășirea atribuțiilor legale”, conform procurorilor. În paralel, informațiile din articol indică faptul că ancheta se află într-o etapă incipientă, iar detaliile complete despre întinderea dosarului și eventualele măsuri ulterioare nu sunt, deocamdată, publice. [...]
CSM a trimis Comisiei Europene o hotărâre care include o „listă neagră” cu publicații și ONG-uri critice , potrivit G4Media . Demersul ridică o problemă de funcționare instituțională și de reglementare informală a spațiului public: o autoritate-cheie a sistemului judiciar ajunge să inventarieze și să transmită către Bruxelles actori considerați „dușmani ai justiției”, într-un context în care aceștia au publicat investigații sau poziții critice. Hotărârea, adoptată săptămâna trecută de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost transmisă marți Comisiei Europene, conform anunțului instituției. În document este inclusă o listă de materiale și entități prezentate ca fiind ostile justiției. Cine apare pe „lista neagră”, potrivit articolului În enumerarea descrisă de publicație apar atât instituții media, cât și organizații civice și alte persoane publice. Sunt menționate: publicații: G4Media, Recorder, Presshub, Europa Liberă; organizații: Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum; influenceri și politicieni (fără a fi detaliați în textul disponibil). G4Media notează că materialele vizate au avut ca temă, între altele, „corupția din sistemul de justiție”, „eliberarea pe bandă rulantă a corupților”, „modul în care judecătorii își măresc singuri veniturile prin sentințe” și „conduita profesională a Liei Savonea”, indicată drept șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție și membru CSM. Reacții și acuzația de intimidare Publicația arată că a respins acuzațiile formulate de Secția pentru Judecători și a denunțat „tentativa de intimidare” și „derapajul autoritarist” al instituției. Totodată, articolul susține că Secția pentru Judecători a CSM a numărat articolele publicate de G4Media pe teme legate de justiție și că ar fi „pentru prima oară când o instituție publică are o astfel de conduită față de o instituție media”. Context: poziție publică semnată de ONG-uri și jurnaliști Săptămâna trecută, „zeci de organizații neguvernamentale, asociații profesionale, grupuri de inițiativă civică, jurnaliști, activiști și cetățeni” au semnat o poziție publică publicată de ActiveWatch, care critică Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a CSM. Documentul este descris ca „incompatibil cu principiile dialogului democratic și ale statului de drept” și ca o „tentativă de cenzură și intimidare”, potrivit articolului. În lipsa textului integral al hotărârii în informațiile furnizate, nu rezultă din sursă ce consecințe administrative sau procedurale produce lista și nici care este temeiul exact invocat pentru includerea actorilor menționați. [...]
Guvernul Adrian Veștea vrea să creeze secții specializate pentru mediul de afaceri , o măsură care ar putea schimba modul în care sunt judecate litigiile comerciale și ar reduce timpii de soluționare în instanțe, potrivit Mediafax , care a consultat programul de guvernare. Programul își fixează, la nivel general, obiectivul unei justiții „eficiente, accesibile, imparțiale și independente”, cu accent pe modernizarea infrastructurii, criterii de performanță, reformă legislativă, digitalizare și accelerarea recuperării prejudiciilor din infracțiuni. „Modernizarea infrastructurii şi eficientizarea activităţii, pe baza unor criterii de performanţă sporite şi reformă legislativă. Combaterea infracţionalităţii, accelerarea recuperării prejudiciilor din infracţiuni şi măsuri sporite de protejare a victimelor. Digitalizarea instituţională şi funcţională. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi separarea puterilor în stat. Dialog şi cooperare instituţională şi interprofesională.” Ce se schimbă pentru litigii comerciale și pentru companii În zona de „Justiție pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”, documentul include mai multe măsuri cu impact direct asupra companiilor și a disputelor comerciale, între care: secții specializate pentru mediul de afaceri , „începând cu cele 15 municipii în care funcționează curți de apel”; un corp de specialiști pentru completele specializate în litigii de achiziții publice ; simplificarea procedurilor comerciale, cu scopul declarat de a încuraja investițiile; promovarea unor instrumente alternative proceselor în instanță (mediere, arbitraj, proceduri notariale); instituirea cadrului legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor cu profesioniști; cooperare cu mediul de afaceri pentru îmbunătățirea legislației aplicabile afacerilor. Reducerea „inflației de cauze” și managementul volumului de dosare Programul propune și reglementarea mecanismelor legale pentru un volum „optim” de activitate al magistraților , cu obiectivul unui timp rezonabil de soluționare. În același pachet apare și ideea introducerii unor proceduri de filtrare a sesizării instanțelor , pentru a reduce numărul de cauze care „nu necesită o soluționare judiciară”. Pe resurse umane, documentul menționează reintegrarea magistraților pensionari și majorarea perioadei de revenire în sistem „de la 3 ani la 7 ani”, cu argumentul diminuării cheltuielilor statului cu plata pensiilor ocupaționale. Alte direcții: anticorupție, Inspecția Judiciară, digitalizare și PNRR Pe componenta de combatere a infracționalității, programul include creșterea eficienței împotriva traficului de persoane, traficului de droguri, evaziunii fiscale și corupției, precum și reevaluarea legislației privind incriminarea evaziunii fiscale . În zona de funcționare a sistemului, este prevăzută reevaluarea organizării și funcționării Inspecției Judiciare „pentru eficientizarea activității acesteia”, precum și reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor. La digitalizare, documentul vorbește despre generalizarea dosarului electronic, comunicare prin mijloace electronice, „domiciliu electronic”, conexiuni cu platformele altor instituții și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, plus revizuirea normelor de procedură pentru compatibilizarea cu procesele digitale, inclusiv la distanță. În relația cu finanțarea europeană, programul menționează respectarea țintelor și jaloanelor din PNRR și precizează că orice modificare a legilor justiției ar urma să fie făcută în cooperare și negociere cu Comisia Europeană , pentru a nu periclita PNRR. [...]
O eventuală decizie a CCR privind un conflict juridic constituțional nu ar anula automat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier , iar Guvernul ar urma să funcționeze cu „capacitate juridică deplină”, potrivit unei analize făcute de fostul judecător constituțional Tudorel Toader , citat de Euronews . Miza este una de reglementare: ce efecte poate produce o hotărâre a Curții asupra unui act deja emis de președinte și asupra unui executiv deja învestit. Toader susține că, chiar dacă CCR ar constata existența unui conflict juridic de natură constituțională, asta nu înseamnă „automat” anularea desemnării premierului. În logica sa, Curtea se pronunță asupra existenței conflictului și asupra modului de evitare a unor situații similare, nu asupra „blocării” imediate a funcționării Guvernului. Ce poate decide CCR și cu ce majoritate Întrebat despre posibilitatea unor interpretări diferite în cadrul Curții în legătură cu desemnarea lui Adrian Veștea, Toader a indicat că acestea ar deveni vizibile dacă decizia nu va fi adoptată în unanimitate, punctând pragul minim de voturi necesar. „Important este punctul de vedere a cinci judecători, pentru că deciziile se adoptă cu minim cinci voturi într-un fel sau altul”. De ce nu ar exista un „blocaj” după o sesizare În contextul posibilității ca PNL să sesizeze Curtea Constituțională după desemnare, Toader afirmă că o constatare a conflictului nu ar produce, prin ea însăși, un efect direct asupra desemnării, deoarece nu ar exista un blocaj instituțional. În explicația sa, atunci când CCR soluționează conflicte juridice de natură constituțională, stabilește: dacă a existat sau nu conflictul; prin ce fapt a fost generat; ce trebuie făcut pentru ca astfel de situații să nu se repete; ce măsuri sunt necesare pentru ieșirea din blocaj, dacă există un blocaj. Necunoscuta: efecte retroactive sau doar pentru viitor Elementul rămas incert, potrivit lui Toader, este dacă instanța constituțională ar putea decide „retroactiv” cu privire la decretul președintelui sau dacă se va aplica regula generală din Constituție, conform căreia deciziile CCR produc efecte juridice pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial. În această ipoteză, Toader indică un scenariu practic: până la publicarea deciziei, Guvernul ar fi deja învestit și ar funcționa „în deplină capacitate”, ceea ce ar limita efectele imediate ale unei eventuale hotărâri a Curții asupra desemnării premierului. [...]
Operațiunea „JUPITER 5” a blocat active de 141,4 milioane lei prin măsuri asigurătorii , într-o acțiune națională care a vizat în principal infracțiuni economice și de criminalitate organizată, potrivit Mediafax , care citează bilanțul anunțat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) . Operațiunea s-a desfășurat în perioada 8–12 iunie 2026, sub coordonarea PÎCCJ și a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) , și a acoperit 300 de dosare penale la nivel național. Miza: recuperarea prejudiciilor și limitarea câștigurilor din infracțiuni În bilanțul transmis, PÎCCJ arată că în dosarele instrumentate au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum total de 141.435.164 lei . Astfel de măsuri vizează, în practică, indisponibilizarea bunurilor pentru a crește șansele de recuperare a prejudiciilor și de executare a eventualelor confiscări dispuse de instanțe. Dimensiunea operațională: percheziții, mandate de aducere și suspecți Conform datelor comunicate de PÎCCJ, în cadrul „JUPITER 5” au avut loc: 258 de acțiuni operative ; 1.170 de mandate de percheziție domiciliară ; 535 de mandate de aducere ; activități care au vizat 403 suspecți . Măsuri preventive față de 166 de persoane În urma activităților, au fost dispuse măsuri preventive față de 166 de persoane , astfel: 59 de măsuri preventive ale reținerii; 8 măsuri de arestare preventivă; 3 măsuri de arest la domiciliu; 96 de măsuri preventive restrictive de drepturi (control judiciar), dintre care 2 pe cauțiune . Ce tipuri de infracțiuni au fost vizate Cele 300 de dosare au vizat, „în principal”, investigarea unor fapte precum: evaziune fiscală, înșelăciune, contrabandă, delapidare; nerespectarea regimului fiscal, contrafacere; nerespectarea legislației privind protecția mediului; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; infracțiuni la regimul silvic, furt; infracțiuni de serviciu și de corupție, precum și alte fapte prevăzute de legea penală. Bunuri ridicate și indisponibilizate PÎCCJ mai precizează că au fost ridicate și indisponibilizate bunuri, între care: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă; peste 10.000 de articole pirotehnice ; 55 de arme neletale și 40 de arme letale; peste 69 de tone de deșeuri și substanțe periculoase; 790 de litri de motorină; 583 mc de material lemnos; 137 de instrumente muzicale și 12.073 piese componente; peste 8.000 de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte; 250 de grame de bijuterii din aur; 458.590 lei . [...]
