Știri
Știri din categoria Investiții
Nvidia, Microsoft și Amazon ar putea investi până la 60 de miliarde de dolari în OpenAI – o mutare menită să susțină expansiunea rapidă a companiei în contextul costurilor tot mai mari informează finance.yahoo.com citând o anchetă realizată de publicația The Information. Potrivit sursei, cele trei giganți tehnologici poartă negocieri separate pentru a injecta capital semnificativ în OpenAI, iar ofertele formale de investiție ar putea fi finalizate în curând.
În detaliu:
Această inițiativă vine într-un moment în care OpenAI se confruntă cu presiuni financiare crescute, cauzate de costurile uriașe necesare dezvoltării și rulării modelelor AI la scară largă. De asemenea, creșterea concurenței din partea Google accentuează nevoia companiei de resurse semnificative pentru a-și menține avansul tehnologic.
The Information notează că investiția Amazon ar putea depinde și de un potențial acord comercial extins, care ar include:
Niciuna dintre companii nu a confirmat oficial negocierile, iar Yahoo Finance precizează că nu a putut verifica independent informațiile publicate de The Information. Amazon și Microsoft au refuzat să comenteze, iar Nvidia și OpenAI nu au răspuns solicitărilor venite din afara programului de lucru.
Pe fondul acestor posibile investiții, săptămâna aceasta au apărut și informații privind interesul SoftBank de a contribui cu până la 30 de miliarde de dolari suplimentari la finanțarea OpenAI.
În concluzie, dacă acordurile se vor concretiza, acestea ar putea reprezenta cea mai mare rundă de investiții din istoria industriei tehnologice, marcând o etapă esențială în consolidarea poziției OpenAI în fruntea cursei globale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Recomandate
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea , într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul . Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice. De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat). Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale. De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect: energie regenerabilă : sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță); climă și răcire : oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date; infrastructură digitală : viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe. Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor . În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum: avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere ( Transelectrica ) ; autorizațiile de construcție , care „pot dura ani de zile”. În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri. Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României . Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România. În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv. [...]
Fondul american GEM Global Yield poate investi până la 15 milioane de dolari (aprox. 69 milioane lei) în Norofert , finanțare care ar urma să susțină creșterea capacității de producție și intrarea producătorului român de fertilizatori pe piețele din SUA și Brazilia, potrivit HotNews . Investitorul este GEM Global Yield, un fond de investiții cu sediul în New York. Suma menționată în material este un plafon („până la 15 milioane de dolari”), ceea ce indică faptul că nivelul final al finanțării poate depinde de condițiile acordului și de etapele de implementare. De ce contează tranzacția Pentru Norofert, miza este una operațională și de piață: capitalul ar urma să fie direcționat către dezvoltarea producției și către extinderea în două piețe mari, SUA și Brazilia, ceea ce poate schimba dimensiunea și profilul companiei față de poziționarea sa actuală din România. Materialul integral este preluat cu trimitere către StartupCafe . [...]
OMV Petrom alocă 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) pentru o bază de canotaj cu omologare internațională , o investiție care poate deschide România pentru găzduirea de competiții europene și mondiale, potrivit Economedia . Proiectul vizează construcția Arenei de Canotaj PETROM pe lacul Pantelimon și este realizat împreună cu Federația Română de Canotaj și Primăria Pantelimon, cu dezvoltare etapizată în perioada 2026–2028. Noua bază este proiectată pentru a obține omologare internațională, ceea ce ar permite organizarea în România a competițiilor de canotaj la nivel european și mondial. În prezent, România nu are o pistă olimpică omologată conform standardelor internaționale, deși sportivii români obțin rezultate importante la competițiile majore, conform Federației Române de Canotaj. Bugetul primei etape și împărțirea finanțării Prima etapă prevede amenajarea unei platforme de aproximativ 10.000 de metri pătrați, suprafața minimă necesară pentru acreditarea internațională a bazei și pentru organizarea competițiilor. Investiția acestei etape este estimată la 3,2 milioane de euro (aprox. 16 milioane lei), finanțarea fiind împărțită astfel: 1,7 milioane de euro (aprox. 8,5 milioane lei) – sponsorizare OMV Petrom; aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) – contribuția Federației Române de Canotaj. Context: sponsorizarea crește finanțarea totală la 2,7 milioane de euro OMV Petrom susține Federația Română de Canotaj din 2024, iar odată cu această sponsorizare valoarea totală a finanțărilor acordate ajunge la 2,7 milioane de euro (aprox. 13,5 milioane lei). Anterior, compania a alocat 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru programul „Energie pentru Performanță”, destinat pregătirii tinerilor canotori. [...]
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Intel își majorează cu 5 miliarde euro (aprox. 25,4 miliarde lei) investiția în fabrica din Leixlip, Irlanda, pentru a crește capacitatea de producție pe procesul Intel 3 , într-o mișcare menită să răspundă cererii tot mai mari de procesoare Xeon pentru aplicații de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță, potrivit IT之家 . Compania spune că „cererea globală pentru AI/HPC” împinge în sus nevoia de cipuri avansate care susțin așa-numitele „fabrici AI” (centre de date și infrastructură dedicată rulării modelelor și aplicațiilor AI). În acest context, investiția vizează direct extinderea capacității de producție pentru nodul Intel 3, folosit la generații noi de procesoare de server. Ce se produce la Leixlip și de ce contează Campusul din Leixlip ar urma să fabrice procesoare Xeon 6 și o nouă generație de procesoare Xeon pentru servere, tot pe nodul Intel 3. Din perspectivă investițională, mesajul cheie este că Intel leagă explicit această extindere de cererea din zona AI și HPC, unde competiția pentru capacitate de producție avansată și livrări stabile este ridicată. Ce include investiția: modernizare și integrare operațională Intel precizează că investiția, deși anunțată acum, a fost „pornită” mai devreme în acest an și include: modernizarea facilităților de producție existente; instalarea de echipamente de fabricație de ultimă generație; extinderea unui sistem automatizat de transport pe șine pentru integrarea fluxurilor dintre clădirile de producție din campus; creșterea gradului de utilizare a spațiilor de tip „clean room” (camere curate, necesare producției de semiconductori) și, în final, extinderea capacității Intel 3. În lipsa unor termene și a unui calendar de punere în funcțiune în materialul sursă, rămâne de urmărit când se va vedea efectiv în volume suplimentare această creștere de capacitate și în ce măsură va influența disponibilitatea procesoarelor Xeon pentru piața de servere. [...]
Banca de Investiții și Dezvoltare își construiește capacitatea de investiții în capital prin recrutarea unui director care să conducă Direcția Instrumente și Investiții de Capital, rol ce include coordonarea investițiilor în fonduri de venture capital și private equity, potrivit Economedia . Miza este operațională: banca își definește strategia, guvernanța și procesele prin care va putea plasa capital, inclusiv alături de investitori privați și instituționali. BID este singura bancă de dezvoltare din România, deținută integral de statul român prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Ce va face direcția condusă de noul director Conform anunțului citat de publicație, Direcția Instrumente și Investiții de Capital este responsabilă de dezvoltarea și administrarea activităților de investiții în fonduri de capital, inclusiv: participații directe și investiții prin vehicule dedicate; structuri de tip „fond de fonduri” (investiții într-un portofoliu de fonduri); co-investiții alături de investitori privați și instituționali; instrumente de cvasicapital (finanțări cu caracteristici între datorie și capital), implementate în nume și cont propriu, pe baza mandatelor de stat sau din fonduri europene. Responsabilități: strategie, guvernanță și produse investiționale Viitorul director ar urma să coordoneze dezvoltarea strategiei pentru linia de „equity investments” (investiții de capital), precum și definirea cadrului de guvernanță, a proceselor investiționale și a infrastructurii operaționale necesare. În plus, rolul include dezvoltarea produselor investiționale ale băncii, cu accent pe investiții în fonduri de venture capital și private equity (VC/PE), co-investiții și vehicule tematice dedicate sectoarelor strategice. Tot el ar urma să propună noi instrumente și programe și să coordoneze selecția, evaluarea și monitorizarea administratorilor de fonduri și a partenerilor de investiții. Profilul cerut: senioritate în investiții și management Pentru acest post, BID cere, între altele: studii superioare în domeniul economic, financiar, juridic sau relevant; minimum 10 ani experiență în investiții, piețe de capital, private equity, venture capital, administrarea activelor sau corporate finance; minimum 5 ani într-o funcție de conducere; experiență în dezvoltarea/structurarea/administrarea instrumentelor financiare și/sau a investițiilor de capital; cunoștințe despre structuri de investiții, fonduri și instrumente de capital; colaborarea cu instituții financiare internaționale este un avantaj; limba engleză la nivel avansat. Din perspectiva pieței, recrutarea indică faptul că banca intră într-o etapă în care trebuie să transforme mandatul public și sursele de finanțare (inclusiv europene) în procese concrete de investiții, cu reguli de guvernanță și selecție comparabile cu cele din industria fondurilor. [...]
