NVDA$222.09+4.67%

O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea, într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul.

Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice.

De ce contează: „bottleneck”-ul nu e tehnic, ci administrativ

Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat).

Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale.

De ce ar alege Nvidia Dobrogea: energie verde, climă, conectivitate

Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect:

• energie regenerabilă: sudul și sud-estul (inclusiv Dobrogea) sunt „pilonii” producției eoliene și fotovoltaice, iar un centru de date AI consumă „volume uriașe” de electricitate; accesul la energie verde și proiecte cu baterii de stocare ar fi important pentru respectarea standardelor ESG (mediu, social, guvernanță);
• climă și răcire: oficiali ai Nvidia ar fi invocat tehnologii noi de răcire cu lichid și clima temperată, care pot ajuta operarea centrelor de date;
• infrastructură digitală: viteza internetului și nodurile de fibră optică ar susține latențe mici, relevante pentru calcule complexe.

Ce poate întârzia proiectul: avize, racordare și „resetul” politic

Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor.

În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum:

• avizul de racordare la rețeaua electrică de mare putere (Transelectrica);
• autorizațiile de construcție, care „pot dura ani de zile”.

În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri.

Ce ar însemna economic o investiție de 4 miliarde de dolari

Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României.

Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România.

În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv.