Știri
Știri din categoria Investiții

O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea, într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul.
Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice.
Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat).
Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale.
Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect:
Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor.
În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum:
În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri.
Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României.
Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România.
În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv.
Recomandate

OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]

Raiffeisen Bank mizează pe educația financiară pentru a lărgi baza de investitori de retail , prin promovarea unui volum care explică „fără jargon” administrarea veniturilor, economiilor și investițiilor, potrivit Raiffeisen . Cartea „Stau la Unirii, investesc ca pe Wall Street ”, semnată de Andrei Perianu și publicată de Editura Corint, a fost prezentată în avanpremieră la Wealth & Investment Forum , înaintea lansării oficiale de la Gaudeamus. Evenimentul a reunit peste 100 de antreprenori, investitori și profesioniști din industria financiară, într-o discuție despre construirea, alocarea, protejarea și dezvoltarea capitalului pe termen lung. Participanții au avut și o sesiune de „Meet & Greet” cu autorul și cu Mihail Ion, vicepreședinte Retail și membru al Directoratului Raiffeisen Bank România, care semnează cuvântul-înainte. Ce propune volumul și cui i se adresează Cartea își propune să apropie investițiile de viața de zi cu zi și să ofere repere practice despre cum pot fi gestionate mai bine veniturile, economiile și investițiile, „fără promisiuni de îmbogățire rapidă”. Temele acoperite includ, conform comunicatului, economisirea și creditul, proprietățile, pensia și libertatea financiară, combinate cu experiențe personale ale autorului. În declarația citată de bancă, Andrei Perianu spune că volumul este destinat celor care vor să-și organizeze mai bine banii, dar nu știu de unde să înceapă, insistând pe disciplină, înțelegerea riscului, diversificare și pe rolul timpului în acumulare. „Investițiile nu sunt rezervate celor care trăiesc pe Wall Street și nici nu presupun să găsești mereu momentul perfect. Încep cu decizii simple, repetate cu disciplină: să economisești, să înțelegi riscul, să te diversifici și să lași timpul să lucreze în favoarea ta.” Mesajul băncii: decizii informate, pe termen lung În cuvântul-înainte, Mihail Ion plasează mesajul cărții în contextul transformării veniturilor în siguranță financiară și libertate de alegere, prin decizii informate și o perspectivă pe termen lung. El leagă explicit această direcție de rolul băncilor în consolidarea culturii financiare, „dincolo de produsele și serviciile” oferite. „Această carte nu promite formule miraculoase, ci propune un mod sănătos de a privi administrarea banilor: ca pe un proces construit în timp, cu răbdare, disciplină și decizii informate.” Ce urmează Lansarea oficială a volumului este programată la ediția cu numărul 33 a Târgului de Carte Gaudeamus, care are loc între 2 și 6 decembrie 2026, la Romexpo, conform comunicatului. [...]

ING Bank spune că 68% dintre utilizatorii Depo Invest nu investiseră anterior , un semnal că produsele „mix” pot muta o parte dintre economisitori către fonduri mutuale , potrivit Ziarul Financiar . ING Bank România încearcă să aducă investițiile mai aproape de clienții obișnuiți să economisească, prin produse care combină depozitele bancare cu fondurile mutuale și prin acces la bursele europene direct din aplicația Home’Bank, conform informațiilor prezentate la ZF Live de Mihai Lazăr, investments tribe lead în cadrul băncii. Primele rezultate pentru produsul Depo Invest indică faptul că 68% dintre utilizatori nu mai investiseră anterior, în timp ce aproximativ 80-81% aveau deja experiență în economisire. Practic, banca urmărește să transforme economisirea într-o „rampă” către investiții, fără a cere clienților să renunțe la instrumentele tradiționale. De ce contează: conversia de la economisire la investiții, țintă operațională Mesajul central al ING este că trecerea de la economisire la investiții depinde mai puțin de „apetit” în abstract și mai mult de felul în care este construită experiența pentru client: acces, simplitate, costuri și informare despre riscuri. În intervenția de la ZF Live, Mihai Lazăr a descris obiectivul pe termen scurt al băncii: „Pe noi ne interesează, cel puţin în următorul an şi jumătate, să construim condiţiile. Şi aici înseamnă ofertă, acces facil, procesul uşor de înţelegere, o structură simplă de comisioane şi de costuri, cât şi informaţii cu privire la riscuri, astfel încât clienţii să aibă toate informaţiile ca să investească când sunt ei confortabili.” Cum arată „mixul” Depo Invest Potrivit explicațiilor din articol, Depo Invest este gândit ca un produs care alătură: un depozit bancar cu dobândă preferențială; o investiție într-un fond mutual (instrument de investiții administrat profesionist, care plasează banii în mai multe active, în funcție de politica fondului). Direcția indicată de ING sugerează o strategie de extindere a bazei de investitori de retail (persoane fizice), prin integrarea investițiilor în canalele digitale uzuale ale băncii și prin reducerea fricțiunilor operaționale (proces, comisioane, înțelegerea riscului). [...]

ING aduce tranzacționarea de acțiuni și ETF-uri direct în Home’Bank , mizând pe comisioane zero pentru primii utilizatori și pe simplificarea accesului la piața de capital, potrivit Economedia . Noua platformă, ING Invest , țintește în special investitorii de retail (persoane fizice), într-o piață locală care a crescut, dar rămâne sub nivelul altor state europene. Prin ING Invest, clienții pot cumpăra și vinde acțiuni listate la Bursa de Valori București și pe piețe internaționale, precum și fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), fără să iasă din aplicația Home’Bank. Pentru primii 50.000 de investitori, banca oferă zero comisioane de tranzacționare pentru acțiuni și ETF-uri până la finalul lui 2026 , conform condițiilor ofertei menționate de bancă. Ce se schimbă operațional pentru clienți Elementul central este integrarea tranzacționării în aplicația de mobile banking, ceea ce reduce fricțiunea de a deschide și folosi o platformă separată. În logica băncii, această integrare ar trebui să sprijine intrarea unor noi investitori, inclusiv prin materiale de educație financiară: ING spune că a pregătit tutoriale pentru lansare, ca utilizatorii să înțeleagă mai bine pașii de început. Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, a plasat lansarea și în contextul revenirii grupului pe zona de brokeraj, după ce ING a avut în trecut activități de profil (ING Barings), înainte de retragerea din perioada crizei financiare din 2008–2010. „Mă bucur să revenim, practic, pe piața de capital, într-o nouă formulă, într-un nou mod de operare, în ton cu vremurile de astăzi. În acest moment, ne adresăm micilor investitori, persoanelor fizice, printr-un demers care își propune, de fapt, să democratizeze investițiile, să facă simple investițiile, să putem să creăm mai multă predictibilitate și bunăstare, prosperitate pentru români în viitor.” Context: piața locală crește, dar decalajul rămâne Șefa ING Bank România a indicat că participarea populației la investiții este mai redusă decât în alte piețe, inclusiv în Europa, și a legat acest decalaj de nivelul de prosperitate. În același timp, a descris evoluții recente drept încurajatoare: între 600.000 și 700.000 de persoane ar investi în titluri de stat (estimare prezentată la eveniment); numărul investitorilor de la Bursa de Valori București se apropie de 300.000 , iar acesta „s-a dublat” în ultimii ani, potrivit declarațiilor sale. În opinia sa, interesul este susținut și de deschiderea românilor către servicii digitale, ING România fiind menționată ca una dintre piețele din grup cu adopție ridicată a serviciilor de mobile banking. Bariere și riscuri: „nu am suficienți bani” și pericolul fraudelor Mirela Stanca, CEO Amundi România, a indicat drept barieră majoră percepția că investițiile cer sume mari: 45–46% dintre respondenții unui studiu prezentat la eveniment au spus că nu au suficienți bani pentru a investi. Ea a susținut că investițiile recurente cu sume mici pot ajuta începătorii să-și formeze disciplină și să evite deciziile impulsive. Din perspectiva reglementatorului, reprezentantul ASF Ovidiu Petru a avertizat că lipsa de informare poate expune investitorii la fraude și a recomandat începătorilor să se informeze și să lucreze cu intermediari autorizați. „Poți cădea victimă unei fraude. Dacă nu știi ce presupune deschiderea unui cont sau cum ar trebui să interacționezi cu un broker, poți fi păcălit de persoane care te contactează pe WhatsApp, îți recomandă anumite criptomonede și îți cer să depui bani. Ulterior, când vrei să retragi fondurile, ți se pot cere sume suplimentare.” În ansamblu, lansarea ING Invest se înscrie în tendința de „retailizare” a investițiilor prin canale digitale, dar mesajul comun al vorbitorilor este că accesul mai simplu nu elimină nevoia de informare, înțelegerea riscurilor și alegerea instrumentelor potrivite fiecărui profil de investitor. [...]

Deși au venituri de cel puțin 10.000 de lei pe lună, 9 din 10 români din acest segment nu au o strategie de investiții bine definită , arată un studiu citat de Raiffeisen Bank . Concluzia indică un decalaj între interesul pentru investiții și capacitatea de a construi un plan coerent, cu implicații directe asupra modului în care acest public își gestionează riscul și își alocă economiile. Studiul a fost realizat de Frappe Digital pentru Raiffeisen Bank România pe un eșantion reprezentativ de persoane fizice cu venituri de minimum 10.000 de lei lunar. Potrivit băncii, respondenții arată interes pentru instrumente financiare, dar au nevoie de mai multă structură, educație financiară și planificare pe termen lung, în special în privința riscului, diversificării portofoliului și stabilirii unor obiective măsurabile. „Rezultatele studiului arată o schimbare importantă de comportament: românii cu venituri ridicate sunt tot mai interesați să își pună banii la lucru, nu doar să îi păstreze. În același timp, faptul că doar 1 din 10 are o strategie de investiții bine definită arată că există încă un decalaj între intenție și planificare. Următorul pas firesc este trecerea de la decizii punctuale la o abordare structurată, construită în jurul obiectivelor personale, al orizontului de timp și al nivelului de risc pe care fiecare investitor este dispus să îl asume.” Cum ar investi românii 100.000 de euro Întrebați ce ar face dacă ar primi 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei), cei mai mulți ar direcționa banii către economisire sau investiții, cu preferințe împărțite între piețele financiare și produse bancare: 28% ar alege acțiuni sau fonduri mutuale; 23% ar prefera un cont de economii sau un depozit bancar; 7% ar păstra suma în contul curent. Ce îi ține pe loc: teama de pierdere și lipsa unui „punct de pornire” Principalul obstacol în calea investițiilor este riscul de a pierde bani, menționat de 39% dintre respondenți. Alte bariere indicate în studiu: 29% spun că au resurse financiare insuficiente; 28% preferă un portofoliu diversificat pentru reducerea riscurilor; 18% afirmă că nu știu de unde să înceapă. Datele sugerează că, dincolo de nivelul veniturilor, decizia de investiție este influențată puternic de încredere, înțelegerea produselor și capacitatea de a construi un plan. Obiective și reacții la scăderi de piață: prudență, nu panică În topul obiectivelor financiare se află independența financiară, inclusiv posibilitatea unei pensionări anticipate, urmată de protejarea economiilor în fața inflației și creșterea capitalului pe termen lung. Într-un scenariu de corecție, comportamentul declarat rămâne preponderent prudent: dacă investițiile ar scădea cu 10% într-un interval scurt, 36% ar continua să investească potrivit planului, 27% ar investi suplimentar, 26% nu ar face nicio schimbare, iar 6% ar vinde o parte sau toate investițiile. [...]

Statul revine la împrumuturi de la populație cu dobânzi de până la 7,75% în lei și 6,60% în euro , în a doua ediție Fidelis din această toamnă, derulată între 2 și 9 octombrie 2026, potrivit HotNews . Pentru investitori, miza este randamentul neimpozabil și posibilitatea de a ieși înainte de scadență prin vânzare la bursă, cu prețul riscului de piață. Dobânzile oferite în ediția Fidelis din octombrie Programul include emisiuni denominate în lei și în euro, cu scadențe diferite, inclusiv tranșe dedicate donatorilor de sânge. În lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (donatori de sânge) 7,15% – scadență la 4 ani 7,75% – scadență la 10 ani În euro: 4,50% – scadență la 3 ani 6,60% – scadență la 10 ani 5,50% – scadență la 3 ani (donatori de sânge) Facilități pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici În această ediție există două tranșe speciale pentru donatori, cu dobânzi și praguri minime de subscriere reduse: Tranșa în lei (2 ani, 7,60%) : prag minim redus de la 5.000 lei la 500 lei , cu plafon maxim de 100.000 lei . Tranșa în euro (3 ani, 5,50%) : prag minim redus de la 1.000 euro la 100 euro , cu plafon maxim de 20.000 euro (aprox. 100.000 lei). De aceste condiții pot beneficia persoanele care fac dovada donării de sânge începând din 1 mai 2026 . Cum se subscrie și ce înseamnă pentru investitori Titlurile Fidelis pot fi cumpărate de persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, prin intermediul băncilor partenere și al TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Printre caracteristicile menționate se numără: venituri neimpozabile din dobânzi; posibilitatea de vânzare înainte de maturitate , cu dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul obținut pe bursă; flexibilitate pentru administrarea și diversificarea portofoliului. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim standard de subscriere este de 5.000 lei , respectiv 1.000 euro . [...]