Știri
Știri din categoria Investiții
O potențială investiție de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) într-un centru de date AI ar testa capacitatea României de a livra rapid avize și racordări la rețea, într-un moment în care proiectele mari depind de accesul la energie verde și de stabilitate administrativă, potrivit Adevărul.
Gigantul american Nvidia analizează posibilitatea dezvoltării unui centru de date în România, cu un buget estimat la circa 4 miliarde de dolari, informație apărută inițial în HotNews. Surse din sectorul energetic citate de HotNews indică un interes concentrat pe sudul și sud-estul țării, unde sunt cele mai multe proiecte eoliene și fotovoltaice.
Analistul economic Adrian Negrescu, citat de publicație, spune că România rămâne atractivă „pe hârtie”, însă devine riscantă în practică din cauza impredictibilității administrative. În această logică, miza nu este doar atragerea unei investiții mari, ci capacitatea statului de a o face realizabilă într-un calendar compatibil cu proiecte de tip „hyperscale” (centre de date foarte mari, cu consum energetic ridicat).
Un semnal în acest sens este și episodul relatat: reprezentanți ai companiei ar fi venit la București pentru discuții cu parteneri și oficiali, însă vizita a coincis cu căderea Guvernului în urma unei moțiuni de cenzură, ceea ce ridică problema continuității decizionale.
Potrivit lui Negrescu, România are trei avantaje majore pentru un astfel de proiect:
Deși investitorii mari privesc pe termen lung și nu își schimbă planurile la fiecare episod politic, Negrescu indică drept critice două componente: schemele de ajutor de stat și accelerarea procedurilor.
În evaluarea sa, România pierde timp la capitole precum:
În plus, schimbările politice pot întrerupe continuitatea negocierilor tehnice, prin reluarea evaluărilor de la zero de către noii miniștri.
Negrescu afirmă că o investiție de 4 miliarde de dolari ar fi „cea mai mare investiție străină directă din istoria modernă a României pe o singură componentă industrială/tehnologică” și o plasează, ca ordin de mărime, peste investiții realizate în timp de companii precum Ford, Renault sau Continental. El mai spune că suma ar reprezenta aproximativ 1% din PIB-ul României.
Pe piața muncii, efectul imediat ar fi mai ales în faza de construcție și infrastructură energetică, cu angajări de ingineri energetici, constructori și instalatori pe durata unui șantier estimat la 2–3 ani, potrivit analistului. Totodată, ar putea beneficia și parteneri locali, fiind menționat ClusterPower, descris ca operator certificat NVIDIA DGX-Ready în România.
În concluzie, proiectul ar depinde nu doar de avantajele naturale și tehnice ale României, ci și de capacitatea autorităților de a oferi predictibilitate, avize rapide și continuitate decizională, astfel încât intenția de investiție să se transforme într-un proiect efectiv.
Recomandate
Nvidia a pompat deja peste 40 mld. dolari în companii de AI în 2026 , iar cea mai mare parte a sumei a mers către OpenAI , într-o mișcare care poate consolida controlul companiei asupra ecosistemului de inteligență artificială – de la modele și aplicații până la cererea de infrastructură de calcul. Datele sunt prezentate de IT Home , care citează CNBC. Potrivit informațiilor, Nvidia a investit în primele luni din 2026 peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în participații (equity) la companii din zona AI. Cea mai mare parte a venit dintr-o singură tranzacție: o investiție de 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) în OpenAI. Unde se duc banii: OpenAI și două pariuri „industriale” Pe lângă finanțarea OpenAI, Nvidia a anunțat și șapte investiții de ordinul mai multor miliarde de dolari în companii listate, iar cele mai recente două sunt: o investiție de până la 3,2 miliarde de dolari (aprox. 14,7 mld. lei) în producătorul de sticlă Corning ; o investiție de până la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 mld. lei) în operatorul de centre de date IREN. De ce contează pentru piață: „cerc închis” sau avantaj competitiv Materialul notează că Nvidia investește frecvent în companii care îi sunt și clienți sau parteneri, ceea ce a alimentat critici recurente că astfel de tranzacții ar putea semăna cu o „investiție circulară”, în care capitalul se rotește între entități conectate. Analistul Matthew Bryson, de la Wedbush Securities, consideră că investițiile se încadrează în această logică, dar adaugă că, dacă strategia reușește, Nvidia își poate construi o „fortăreață” competitivă (un avantaj greu de replicat de rivali) în jurul propriului ecosistem. Context: ritmul investițiilor a rămas ridicat În 2025, Nvidia ar fi realizat 67 de tranzacții de tip venture capital (capital de risc), iar în 2026 ar fi participat la „peste douăzeci” de runde de finanțare pentru startup-uri nelistate, potrivit datelor FactSet citate în articol. Informațiile din sursă nu detaliază evaluările companiilor, structura exactă a rundelor sau condițiile investițiilor, astfel că impactul financiar complet (inclusiv drepturi, conversii sau termeni preferențiali) nu poate fi estimat din datele disponibile. [...]
Consiliul Județean Dolj pregătește o investiție de 24,66 milioane lei cu TVA într-un muzeu în aer liber al satului oltenesc, proiect aflat acum în faza de proiectare și care ar urma să fie finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027 , potrivit G4Media . Miza economică imediată este lansarea achizițiilor publice (proiectare acum, execuție ulterior) și atragerea de fonduri europene pentru un obiectiv turistic cu infrastructură de vizitare și evenimente. Proiectul, denumit în documente și „Muzeul Băniei Rurale”, ar urma să fie realizat în satul Râșnicu Oghian (comuna Cernătești), în apropierea Culei Cernăteștilor și a Conacului Săulescu. Inițiativa este gândită ca un muzeu al satului în aer liber, iar conceptul a fost realizat cu sprijinul unor specialiști de la Muzeul ASTRA din Sibiu, conform informațiilor citate de G4Media din Agenția de presă Rador, care citează Radio Craiova. Bugetul și stadiul: proiectare în licitație, execuția urmează separat Valoarea totală actualizată a investiției este de 20.409.091,22 lei fără TVA și 24.658.584,02 lei cu TVA , iar componenta de construcții-montaj este estimată la 13.457.298,69 lei fără TVA (respectiv 16.283.331,41 lei cu TVA ). Durata estimată de execuție este de 30 de luni . În iunie 2026, proiectul este în etapa serviciilor de proiectare: CJ Dolj a scos la licitație contractul de proiectare, cu o valoare estimată de 520.173 lei fără TVA . După finalizarea proiectării și obținerea documentațiilor necesare, ar urma o licitație separată pentru execuția lucrărilor. Ce se construiește: 3 hectare, ansambluri etnografice și zonă de camping Muzeul ar urma să fie amenajat pe un teren de 31.347 mp (peste trei hectare). Documentația indică, între altele, o pondere mare de spațiu verde și infrastructură pentru vizitare: 24.591 mp spațiu verde 3.014 mp alei pietonale 1.878 mp drumuri 1.175 mp pentru 14 ansambluri etnografice 88 mp pentru o anexă destinată zonei de camping Studiul de fezabilitate prevede construirea sau strămutarea a 14 ansambluri tradiționale, iar șapte gospodării ar urma să fie achiziționate de Muzeul Olteniei ca bunuri muzeale . Legătura cu Conacul Săulescu și finanțarea europeană Investiția este legată de Conacul generalului Săulescu, iar în discuțiile CJ Dolj se menționează că Primăria Cernătești, în parteneriat cu CJ Dolj, are în vedere reabilitarea conacului prin fonduri europene, în cadrul programului Interreg. Muzeul satului ar urma să se dezvolte în jurul acestui obiectiv. Pentru finanțare, CJ Dolj intenționează să depună proiectul prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027 , Prioritatea 7 (dezvoltare teritorială sustenabilă), Obiectiv specific 5.2, axat pe dezvoltare locală integrată, cultură și turism sustenabil. Ce urmează Pe termen scurt, pasul decisiv este atribuirea proiectării și finalizarea documentației tehnice. Abia după această etapă autoritățile indică organizarea unei licitații separate pentru execuție, moment care va da dimensiunea reală a calendarului și a costurilor finale de implementare. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS , cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24 . Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București , ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență. Dobânzile oferite: lei și euro Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt: 6,35% pentru scadența la 2 ani; 7,35% pentru donatorii de sânge, la scadența de 2 ani; 6,90% pentru scadența la 4 ani; 7,60% pentru scadența la 10 ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt: 4,00% pentru scadența la 3 ani; 4,85% pentru scadența la 5 ani; 5,80% pentru scadența la 10 ani; 6,80% pentru donatorii de sânge, la scadența de 10 ani. Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie). Tranșa în lei (2 ani, 7,35%): pragul minim de subscriere scade de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Tranșa în euro (10 ani, 6,80%): pragul minim scade de la 1.000 euro la 100 euro, cu un plafon maxim de 20.000 euro. Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă pentru investitori Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro. [...]
Un consorțiu de companii chineze a lansat un fond de 3,91 miliarde yuani pentru finanțare pe termen lung în semiconductori , într-o mișcare menită să susțină „hard tech” (tehnologii avansate, cu cercetare și producție dificilă) pe fondul înăspririi restricțiilor americane la exportul de tehnologie, potrivit South China Morning Post . Fondul este evaluat la 577 milioane dolari (aprox. 2,65 miliarde lei). Vehiculul, numit Changzhi Hanhai Private Investment Fund, a fost înregistrat săptămâna trecută în zona Pudong din Shanghai și urmărește să ofere „capital răbdător” – adică finanțare pe termen lung pentru cercetare și dezvoltare în deep-tech, pe care fondurile de venture capital orientate spre randamente rapide o evită frecvent. Informația apare pe baza datelor din platforma de registru corporativ Qichacha și a unor relatări din presa chineză, conform aceleiași surse. Cine pune banii și cum arată structura acționariatului Fondul va reuni capital de la companii tehnologice locale și vehicule regionale de investiții susținute de stat. Printre deținătorii menționați: Changxin Xinju Equity Investment (Anhui) Co, subsidiară a producătorului de memorii ChangXin Memory Technologies (CXMT) – 30%; Dongguan Trust, companie de servicii de tip trust din Guangdong – 29,4%; SSCI Leading Fund, susținut de capitalul de stat din Shanghai – 20%; Hangzhou Haoyue Enterprise Management, afiliat de investiții al Alibaba – 10,2%; Advanced Micro-Fabrication Equipment (Amec), producător chinez de echipamente pentru semiconductori – 7,7%. De ce contează: „capitalul răbdător” ca răspuns la restricții Miza economică este accelerarea finanțării pentru segmente considerate critice în lanțul semiconductorilor, într-un context în care accesul la tehnologie și echipamente occidentale este mai dificil. Printr-un fond de private equity (investiții în companii nelistate), consorțiul încearcă să creeze o sursă mai stabilă de capital pentru proiecte cu cicluri lungi de dezvoltare, tipice industriei de cipuri. South China Morning Post notează și că Alibaba deține publicația. [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
Premierul albanez Edi Rama spune că va continua proiectul unui complex de lux de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), în pofida protestelor , prezentând investiția drept o oportunitate majoră, potrivit Al Jazeera . Proiectul este descris ca fiind „legat” de Jared Kushner și a generat proteste timp de nouă zile. În acest context, Rama a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul ar vinde teren public, susținând în schimb că dezvoltarea reprezintă o investiție importantă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre amplasament, structura finanțării sau calendarul proiectului, însă poziția publică a premierului indică faptul că autoritățile intenționează să meargă mai departe cu investiția, în ciuda presiunii străzii. [...]
