Știri
Știri din categoria Investiții
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS, cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24. Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat.
Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București, ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență.
Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt:
Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt:
Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate.
Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie).
Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026.
Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață.
Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro.
Recomandate
Ministerul Finanțelor a atras în aprilie peste 1,9 miliarde lei prin Fidelis , un semnal că populația rămâne o sursă importantă de finanțare pentru stat, într-un moment în care costul banilor și nevoia de împrumut sunt teme centrale pentru buget. Datele sunt prezentate de Știrile Pro TV . În total, Ministerul Finanțelor a atras 874,5 milioane lei și 207 milioane euro, valori care însumează peste 1,9 miliarde lei (378,7 milioane euro), prin a patra ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis). Potrivit informațiilor din articol, aceasta este cea mai mare valoare obținută astfel în acest an. Ce arată cifrele despre finanțarea statului prin populație Oferta s-a derulat în perioada 14–21 aprilie, iar românii au plasat aproape 22.000 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Titlurile emise în aprilie au debutat luni la tranzacționare la Bursa de Valori București . Un element relevant pentru investitori este regimul fiscal: în comunicatul citat se menționează că veniturile obținute atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital nu sunt impozabile. Context: programul Fidelis și ce urmează Ministerul Finanțelor derulează programul Fidelis din august 2020, iar prin cele 35 de oferte derulate de atunci a atras de la populație aproape 68 miliarde lei (13,7 miliarde euro). Din această sumă, aproape 6 miliarde lei (1,2 miliarde euro) reprezintă emisiunile din anul curent. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai, conform aceleiași surse. Cine a intermediat oferta din aprilie Oferta a fost intermediată de un sindicat format din: BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille, UniCredit Bank, și un grup de distribuție alcătuit din: Banca Transilvania, Libra Internet Bank. [...]
Programul FIDELIS revine cu dobânzi neimpozabile de până la 7,60%, iar statul testează din nou apetitul populației pentru finanțare internă , după ce în primul trimestru din 2026 subscrierile au depășit 4 miliarde de lei, potrivit Mediafax . Noua ediție permite subscrieri în lei și euro până marți, 21 aprilie 2026, iar titlurile sunt listate la Bursa de Valori București . Programul este derulat de Ministerul Finanțelor, iar datele oficiale citate indică un interes ridicat: în primele trei luni din 2026, investitorii persoane fizice au subscris 4.065.455.590 lei. Autoritățile interpretează nivelul ca un semnal de încredere în titlurile de stat ca instrument de economisire. Ce randamente sunt oferite în această ediție Ediția FIDELIS IV din 2026 include mai multe emisiuni, în funcție de monedă și maturitate, cu dobânzi neimpozabile. Emisiuni în lei: 6,60% – scadență la 2 ani 7,60% – scadență la 2 ani (tranșă specială pentru donatorii de sânge) 7,10% – scadență la 4 ani 7,60% – scadență la 6 ani Emisiuni în euro: 4,25% – scadență la 3 ani 5,25% – scadență la 5 ani 6,40% – scadență la 10 ani Cine poate subscrie și prin ce canale Pot subscrie persoane fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani, printr-un sindicat bancar format din: Banca Transilvania și BT Capital Partners Banca Comercială Română BRD – Groupe Société Générale UniCredit Bank România TradeVille în parteneriat cu Libra Internet Bank Salt Bank Valoarea nominală a unui titlu este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 lei (lei), respectiv 1.000 euro (euro). De ce contează: finanțare internă și concurență pentru economisire Volumul de peste 4 miliarde de lei atras în primul trimestru arată că Ministerul Finanțelor poate mobiliza economisirea populației prin instrumente listate la bursă, într-un format cu dobândă neimpozabilă. Pentru investitori, miza rămâne combinația dintre randament și accesibilitate (praguri minime, subscriere prin bănci și broker), în timp ce pentru stat contează continuitatea cererii la noile emisiuni până la închiderea perioadei de subscriere din 21 aprilie. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an , printr-o nouă ediție a programului Tezaur , cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24 . Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV) . Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani). Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și care sunt termenele Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 8 iunie – 1 iulie 2026 (pentru emisiunile derulate prin Poșta Română) SPV (prin Trezoreria Statului) : până pe 2 iulie 2026 Unitățile Trezoreriei Statului (la ghișeu) : până pe 3 iulie 2026 Poșta Română : în urban : până pe 2 iulie 2026 în rural : până pe 1 iulie 2026 Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar. Condiții, praguri și reguli relevante pentru investitori Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program. Ministerul Finanțelor precizează că: valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de lei ; plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru fiecare cod de emisiune; un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile , iar dobânda se plătește anual , conform prospectului. Titlurile sunt transferabile , pot fi răscumpărate anticipat , iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă. De ce contează: finanțarea statului și apetitul populației pentru economisire Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri , iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor. Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei. [...]
Guvernul pregătește ajutoare de stat de până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) până în 2032, dar miza reală este viteza și predictibilitatea implementării , nu doar dimensiunea bugetului, potrivit unei analize publicate de Libertatea , bazată pe punctul de vedere al EY România. Pachetul este prezentat ca un „plan Marshall” pentru industria românească și urmărește să atragă investiții „ancoră” și să reducă decalajele față de competitori regionali precum Polonia, Cehia și Ungaria, într-un context de tensiuni geopolitice și competiție tehnologică accelerată. Ce include pachetul și cine îl gestionează Conform materialului, România ar trece de la intervenții punctuale la o strategie integrată, prin 9 scheme de ajutor de stat menite să „ancoreze” economia în lanțurile valorice europene. Administrarea este împărțită între Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei , cu sprijinul Băncii pentru Investiții și Dezvoltare . Suma „clar definită” este de 3,95 miliarde de euro , cu potențial de creștere până la 5 miliarde de euro până în 2032. Instrumentul-cheie: proiecte de peste 200 milioane euro Pilonul central este un instrument dedicat proiectelor mari, cu o valoare de peste 200 de milioane de euro . În analiză, lipsa unui astfel de mecanism este descrisă drept o „lacună importantă” în capacitatea României de a atrage investiții strategice. Ținta declarată: atragerea unor companii care pot genera ecosisteme industriale locale, cu valoare adăugată ridicată și efecte de multiplicare în economie. Domeniile vizate Finanțarea ar urma să se ducă spre domenii considerate critice, între care: producția de baterii și mobilitatea electrică; semiconductori; electronică avansată; industria chimică verde. Separat, o schemă este orientată către industria prelucrătoare , cu accent pe sectoare cu deficite structurale, precum farmaceuticele , produsele chimice și echipamentele de transport . Pachetul mai include, potrivit articolului, direcții precum tehnologii „net-zero”, cercetare-dezvoltare, valorificarea resurselor minerale strategice, industria de apărare și sprijin pentru antreprenorii români din diaspora. De ce contează: riscul major este execuția Din perspectiva EY, România are experiență în ajutoare de stat, însă implementarea rămâne riscul major . În ultimul deceniu, Ministerul Finanțelor ar fi gestionat peste 1,8 miliarde euro în ajutoare de stat, care ar fi generat investiții de 4,4 miliarde euro și peste 36.000 de locuri de muncă , potrivit datelor citate în analiză. Pentru noul val de finanțări, investitorii strategici ar pune accent pe: viteza autorizării ; predictibilitatea cadrului normativ , chiar înaintea nivelului absolut al grantului. Analiza mai indică drept elemente importante crearea unei interfețe unice de comunicare între investitorii mari și autorități (pentru reducerea fragmentării birocratice), introducerea unor criterii minime de automatizare (pentru a evita finanțarea proiectelor „low-cost”) și integrarea furnizorilor locali în lanțurile de producție. În concluzie, pachetul poate repoziționa România în noile lanțuri industriale europene, însă competiția regională este descrisă ca fiind dură, iar diferența ar urma să fie făcută de capacitatea administrației de a livra rapid și coerent. Analiza are la bază punctul de vedere emis pe 14 aprilie 2026 de Sebastian Popescu, partener EY România. [...]
Un consorțiu de companii chineze a lansat un fond de 3,91 miliarde yuani pentru finanțare pe termen lung în semiconductori , într-o mișcare menită să susțină „hard tech” (tehnologii avansate, cu cercetare și producție dificilă) pe fondul înăspririi restricțiilor americane la exportul de tehnologie, potrivit South China Morning Post . Fondul este evaluat la 577 milioane dolari (aprox. 2,65 miliarde lei). Vehiculul, numit Changzhi Hanhai Private Investment Fund, a fost înregistrat săptămâna trecută în zona Pudong din Shanghai și urmărește să ofere „capital răbdător” – adică finanțare pe termen lung pentru cercetare și dezvoltare în deep-tech, pe care fondurile de venture capital orientate spre randamente rapide o evită frecvent. Informația apare pe baza datelor din platforma de registru corporativ Qichacha și a unor relatări din presa chineză, conform aceleiași surse. Cine pune banii și cum arată structura acționariatului Fondul va reuni capital de la companii tehnologice locale și vehicule regionale de investiții susținute de stat. Printre deținătorii menționați: Changxin Xinju Equity Investment (Anhui) Co, subsidiară a producătorului de memorii ChangXin Memory Technologies (CXMT) – 30%; Dongguan Trust, companie de servicii de tip trust din Guangdong – 29,4%; SSCI Leading Fund, susținut de capitalul de stat din Shanghai – 20%; Hangzhou Haoyue Enterprise Management, afiliat de investiții al Alibaba – 10,2%; Advanced Micro-Fabrication Equipment (Amec), producător chinez de echipamente pentru semiconductori – 7,7%. De ce contează: „capitalul răbdător” ca răspuns la restricții Miza economică este accelerarea finanțării pentru segmente considerate critice în lanțul semiconductorilor, într-un context în care accesul la tehnologie și echipamente occidentale este mai dificil. Printr-un fond de private equity (investiții în companii nelistate), consorțiul încearcă să creeze o sursă mai stabilă de capital pentru proiecte cu cicluri lungi de dezvoltare, tipice industriei de cipuri. South China Morning Post notează și că Alibaba deține publicația. [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
