Știri
Știri din categoria Investiții
Consiliul Județean Dolj pregătește o investiție de 24,66 milioane lei cu TVA într-un muzeu în aer liber al satului oltenesc, proiect aflat acum în faza de proiectare și care ar urma să fie finanțat prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, potrivit G4Media. Miza economică imediată este lansarea achizițiilor publice (proiectare acum, execuție ulterior) și atragerea de fonduri europene pentru un obiectiv turistic cu infrastructură de vizitare și evenimente.
Proiectul, denumit în documente și „Muzeul Băniei Rurale”, ar urma să fie realizat în satul Râșnicu Oghian (comuna Cernătești), în apropierea Culei Cernăteștilor și a Conacului Săulescu. Inițiativa este gândită ca un muzeu al satului în aer liber, iar conceptul a fost realizat cu sprijinul unor specialiști de la Muzeul ASTRA din Sibiu, conform informațiilor citate de G4Media din Agenția de presă Rador, care citează Radio Craiova.
Valoarea totală actualizată a investiției este de 20.409.091,22 lei fără TVA și 24.658.584,02 lei cu TVA, iar componenta de construcții-montaj este estimată la 13.457.298,69 lei fără TVA (respectiv 16.283.331,41 lei cu TVA). Durata estimată de execuție este de 30 de luni.
În iunie 2026, proiectul este în etapa serviciilor de proiectare: CJ Dolj a scos la licitație contractul de proiectare, cu o valoare estimată de 520.173 lei fără TVA. După finalizarea proiectării și obținerea documentațiilor necesare, ar urma o licitație separată pentru execuția lucrărilor.
Muzeul ar urma să fie amenajat pe un teren de 31.347 mp (peste trei hectare). Documentația indică, între altele, o pondere mare de spațiu verde și infrastructură pentru vizitare:
Studiul de fezabilitate prevede construirea sau strămutarea a 14 ansambluri tradiționale, iar șapte gospodării ar urma să fie achiziționate de Muzeul Olteniei ca bunuri muzeale.
Investiția este legată de Conacul generalului Săulescu, iar în discuțiile CJ Dolj se menționează că Primăria Cernătești, în parteneriat cu CJ Dolj, are în vedere reabilitarea conacului prin fonduri europene, în cadrul programului Interreg. Muzeul satului ar urma să se dezvolte în jurul acestui obiectiv.
Pentru finanțare, CJ Dolj intenționează să depună proiectul prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021–2027, Prioritatea 7 (dezvoltare teritorială sustenabilă), Obiectiv specific 5.2, axat pe dezvoltare locală integrată, cultură și turism sustenabil.
Pe termen scurt, pasul decisiv este atribuirea proiectării și finalizarea documentației tehnice. Abia după această etapă autoritățile indică organizarea unei licitații separate pentru execuție, moment care va da dimensiunea reală a calendarului și a costurilor finale de implementare.
Recomandate
Ministerul Finanțelor redeschide, între 15 și 22 iunie, o nouă fereastră de finanțare din populație prin FIDELIS , cu dobânzi de până la 7,60% în lei și 6,80% în euro, potrivit Digi24 . Emisiunea include și tranșe dedicate donatorilor de sânge, cu praguri minime de subscriere mult reduse, ceea ce poate lărgi baza de investitori și volumul atras de stat. Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie prin BT Capital Partners, Salt Bank & Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București , ceea ce permite tranzacționarea înainte de scadență. Dobânzile oferite: lei și euro Pentru titlurile în lei, dobânzile anuale sunt: 6,35% pentru scadența la 2 ani; 7,35% pentru donatorii de sânge, la scadența de 2 ani; 6,90% pentru scadența la 4 ani; 7,60% pentru scadența la 10 ani. Pentru emisiunile în euro, dobânzile sunt: 4,00% pentru scadența la 3 ani; 4,85% pentru scadența la 5 ani; 5,80% pentru scadența la 10 ani; 6,80% pentru donatorii de sânge, la scadența de 10 ani. Dobânzile sunt neimpozabile, iar titlurile pot fi vândute la bursă înainte de maturitate. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: praguri minime mai mici Ministerul Finanțelor introduce două tranșe speciale pentru donatorii-investitori, una în lei și una în euro, în contextul Zilei Internaționale a Donatorului de Sânge (14 iunie). Tranșa în lei (2 ani, 7,35%): pragul minim de subscriere scade de la 5.000 lei la 500 lei, cu un plafon maxim de 100.000 lei. Tranșa în euro (10 ani, 6,80%): pragul minim scade de la 1.000 euro la 100 euro, cu un plafon maxim de 20.000 euro. Facilitățile se aplică persoanelor care pot dovedi donarea de sânge începând cu 1 ianuarie 2026. Ce înseamnă pentru investitori Pe lângă dobânzile neimpozabile, Ministerul Finanțelor amintește că titlurile FIDELIS pot fi tranzacționate înainte de scadență, iar investitorii pot încasa dobânda aferentă perioadei de deținere, în funcție de prețul din piață. Valoarea nominală este de 100 lei pentru emisiunile în lei și 100 euro pentru cele în euro. Pentru tranșele standard, pragul minim de subscriere rămâne 5.000 lei, respectiv 1.000 euro. [...]
Un consorțiu de companii chineze a lansat un fond de 3,91 miliarde yuani pentru finanțare pe termen lung în semiconductori , într-o mișcare menită să susțină „hard tech” (tehnologii avansate, cu cercetare și producție dificilă) pe fondul înăspririi restricțiilor americane la exportul de tehnologie, potrivit South China Morning Post . Fondul este evaluat la 577 milioane dolari (aprox. 2,65 miliarde lei). Vehiculul, numit Changzhi Hanhai Private Investment Fund, a fost înregistrat săptămâna trecută în zona Pudong din Shanghai și urmărește să ofere „capital răbdător” – adică finanțare pe termen lung pentru cercetare și dezvoltare în deep-tech, pe care fondurile de venture capital orientate spre randamente rapide o evită frecvent. Informația apare pe baza datelor din platforma de registru corporativ Qichacha și a unor relatări din presa chineză, conform aceleiași surse. Cine pune banii și cum arată structura acționariatului Fondul va reuni capital de la companii tehnologice locale și vehicule regionale de investiții susținute de stat. Printre deținătorii menționați: Changxin Xinju Equity Investment (Anhui) Co, subsidiară a producătorului de memorii ChangXin Memory Technologies (CXMT) – 30%; Dongguan Trust, companie de servicii de tip trust din Guangdong – 29,4%; SSCI Leading Fund, susținut de capitalul de stat din Shanghai – 20%; Hangzhou Haoyue Enterprise Management, afiliat de investiții al Alibaba – 10,2%; Advanced Micro-Fabrication Equipment (Amec), producător chinez de echipamente pentru semiconductori – 7,7%. De ce contează: „capitalul răbdător” ca răspuns la restricții Miza economică este accelerarea finanțării pentru segmente considerate critice în lanțul semiconductorilor, într-un context în care accesul la tehnologie și echipamente occidentale este mai dificil. Printr-un fond de private equity (investiții în companii nelistate), consorțiul încearcă să creeze o sursă mai stabilă de capital pentru proiecte cu cicluri lungi de dezvoltare, tipice industriei de cipuri. South China Morning Post notează și că Alibaba deține publicația. [...]
Finax intră pe piața din România cu o platformă de investiții pasive în ETF-uri , mizând pe ideea că o parte importantă din economiile populației își pierde valoarea în timp dacă rămâne în numerar sau în conturi cu randamente reale mici, potrivit Wall-Street . Compania estimează că românii au pierdut anul trecut aproximativ 18 miliarde de lei din puterea de cumpărare a banilor ținuți „la saltea” sau în conturi bancare. Finax, o platformă europeană specializată în ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc un indice), spune că oferta sa vizează investitori care vor expunere diversificată fără administrare activă zilnică a portofoliului. Raul Putilean , partenerul de extindere Finax în România, afirmă că modelul urmărește să reducă bariere precum complexitatea, comisioanele mari sau nevoia de monitorizare permanentă a piețelor. Cum promite Finax să simplifice investițiile în ETF-uri Platforma funcționează pe baza unor portofolii automatizate construite din ETF-uri diversificate global. Procesul descris în articol include deschiderea unui cont „în 10 minute”, completarea unui chestionar și alegerea obiectivului, profilului de risc și orizontului investițional, după care portofoliul este generat automat. Administrarea este automatizată, inclusiv reechilibrarea periodică a portofoliului (ajustarea ponderilor dintre acțiuni și obligațiuni), astfel încât structura să rămână aliniată cu riscul și perioada aleasă de client. „Costul” economisirii fără randament, în calculele companiei Finax leagă estimarea de 18 miliarde de lei de inflație și de ponderea ridicată a banilor păstrați în forme cu randamente reale reduse sau inexistente. În acest context, Putilean susține că riscul major pentru viitorul financiar al populației nu este volatilitatea piețelor, ci faptul că economiile „nu funcționează deloc”. Compania argumentează și cu un exemplu de acumulare pe termen lung: pentru 500 de lei economisiți lunar într-un cont curent, suma ajunge nominal la 179.000 de lei după 30 de ani, dar puterea de cumpărare ar coborî la aproximativ 91.000 de lei dacă se folosește o inflație medie de 5,3% pe an (conform calculelor Finax). Într-un scenariu alternativ, cu investiții regulate în fonduri indexate diversificate și un randament anual așteptat de 8%, valoarea activelor ar ajunge la aproximativ 741.000 de lei după 30 de ani, diferența fiind atribuită dobânzii compuse. Piață cu participare redusă la investiții Finax estimează că doar 6% din populația României investește în instrumente de piață. Separat, compania citează date Eurobarometru , potrivit cărora participarea investitorilor de retail pe piețele de capital (prin fonduri, acțiuni, obligațiuni și ETF-uri) ar fi de aproximativ 23%. În strategia sa, Finax promovează investițiile pasive, cu contribuții regulate și pe termen lung, invocând statisticile SPIVA (un set de rapoarte care compară performanța fondurilor administrate activ cu indicii de referință). Argumentul companiei este că, pe termen lung, majoritatea fondurilor active nu depășesc indicele, ceea ce ar face investițiile pasive o opțiune disciplinată și cu costuri mai reduse. [...]
Premierul albanez Edi Rama spune că va continua proiectul unui complex de lux de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), în pofida protestelor , prezentând investiția drept o oportunitate majoră, potrivit Al Jazeera . Proiectul este descris ca fiind „legat” de Jared Kushner și a generat proteste timp de nouă zile. În acest context, Rama a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul ar vinde teren public, susținând în schimb că dezvoltarea reprezintă o investiție importantă. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre amplasament, structura finanțării sau calendarul proiectului, însă poziția publică a premierului indică faptul că autoritățile intenționează să meargă mai departe cu investiția, în ciuda presiunii străzii. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide, de luni, o fereastră de economisire cu randamente de până la 7,25% pe an , printr-o nouă ediție a programului Tezaur , cu subscrieri până pe 3 iulie 2026, potrivit Digi24 . Pentru populație, miza este dublă: dobânzi fixe, neimpozabile, și acces mai simplu, inclusiv online, prin Ghișeul.ro și Spațiul Privat Virtual (SPV) . Noua ediție include titluri de stat cu maturități de 1, 3 și 5 ani, emise în format electronic, cu valoare nominală de 1 leu. Statul oferă dobânzi anuale de 6,25% (1 an), 6,80% (3 ani) și 7,25% (5 ani). Cum se pot cumpăra titlurile Tezaur și care sunt termenele Persoanele fizice pot subscrie prin mai multe canale, cu calendare diferite: Ghișeul.ro : 8 iunie – 1 iulie 2026 (pentru emisiunile derulate prin Poșta Română) SPV (prin Trezoreria Statului) : până pe 2 iulie 2026 Unitățile Trezoreriei Statului (la ghișeu) : până pe 3 iulie 2026 Poșta Română : în urban : până pe 2 iulie 2026 în rural : până pe 1 iulie 2026 Prin sistemul online al Trezoreriei, investitorii pot deschide un cont de subscriere, pot cumpăra titluri și pot transfera ulterior sumele către un cont bancar. Condiții, praguri și reguli relevante pentru investitori Programul Tezaur se adresează persoanelor care au împlinit 18 ani la momentul subscrierii. Pentru investițiile prin Ghișeul.ro sunt necesare: cont activ pe platformă, carte de identitate valabilă și card de debit emis în România sau într-un stat acceptat în program. Ministerul Finanțelor precizează că: valoarea minimă a unei subscrieri este de 1.000 de lei ; plafonul maxim este de 200.000 de lei pentru fiecare cod de emisiune; un investitor poate face una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Veniturile din dobânzi sunt neimpozabile , iar dobânda se plătește anual , conform prospectului. Titlurile sunt transferabile , pot fi răscumpărate anticipat , iar subscrierile pot fi anulate cât timp emisiunea este activă. De ce contează: finanțarea statului și apetitul populației pentru economisire Fondurile atrase prin Tezaur sunt folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . La ediția precedentă (11 mai – 4 iunie 2026), românii au investit peste 1,8 miliarde de lei prin aproape 44.600 de subscrieri , iar peste 346 de milioane de lei au fost investiți online, prin Ghișeul.ro, potrivit Ministerului Finanțelor. Pentru investitori, noua ediție vine cu un calendar strâns (până la începutul lui iulie) și cu opțiuni digitale care pot reduce costurile de timp, într-un context în care dobânzile oferite de stat rămân un reper important pentru economisirea în lei. [...]
SoftBank pariază 75 mld. euro pe centre de date AI în Franța, un test major de finanțare și execuție : grupul japonez vrea să construiască 5 gigawați (GW) de capacitate, într-una dintre cele mai mari investiții unice în infrastructură AI anunțate în Europa, potrivit The Next Web . Masayoshi Son , CEO SoftBank, și președintele Franței, Emmanuel Macron, ar urma să anunțe formal acordul la Choose France Summit, în acest weekend. Planul vizează investiții de până la 75 miliarde euro (aprox. 375 miliarde lei), iar prima etapă ar presupune 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) pentru 3,1 GW până în 2031. Ce se construiește și unde Prima fază ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France, în trei locații: Dunkirk Bosquel Bouchain Schneider Electric va fi partener strategic la situl din Dunkirk, unde proiectul este descris ca un hub pentru infrastructură AI și producție de robotică, poziționat pentru a deservi piețe precum Londra, Bruxelles și Amsterdam. De ce contează: finanțarea devine miza pentru investitori Dimensiunea cumulată a angajamentelor SoftBank în infrastructura AI ridică semne de întrebare privind capacitatea de finanțare, pe fondul mai multor proiecte paralele. Publicația notează că SoftBank a anunțat în martie un proiect de centre de date în Ohio care „ar putea canaliza” 500 miliarde dolari (aprox. 2.250 miliarde lei) pentru instalarea a 10 GW, alimentate cu electricitate produsă din gaze naturale (menționată ca fiind de circa 33 miliarde dolari, aprox. 149 miliarde lei). În plus, SoftBank este partener în inițiativa Stargate din SUA (alături de OpenAI, Oracle și MGX din Abu Dhabi) și a angajat separat peste 60 miliarde dolari (aprox. 270 miliarde lei) către OpenAI pentru o participație de aproximativ 13%. Pe partea de finanțare, Bloomberg a relatat că SoftBank a redus planurile pentru un împrumut de tip „margin loan” (credit garantat cu active financiare) de 10 miliarde dolari, garantat cu participația la OpenAI, după rezerve din partea unor creditori; discuțiile ar fi coborât ținta până la 6 miliarde dolari. Avantajul Franței: energie nucleară și risc mai mic pentru investiții Un argument-cheie pentru Franța este costul și structura energiei. The Next Web amintește că economia centrelor de date AI în Europa este dificilă, iar OpenAI ar fi pus pe pauză proiectul Stargate din Marea Britanie din cauza costurilor industriale ale electricității, de peste patru ori mai mari decât în SUA. Franța are un avantaj structural: rețeaua sa electrică este descrisă ca fiind aproximativ 70% bazată pe energie nucleară, ceea ce oferă producție constantă („baseload”) cu emisii reduse de carbon, un profil pe care multe state europene nu îl pot replica ușor. În acest context, centrele de date ale SoftBank din Franța ar putea funcționa cu energie semnificativ mai puțin poluantă decât echivalentele din SUA, unde proiectul din Ohio este legat de gaze naturale. Publicația mai notează că ambițiile de centre de date AI din Golf au fost perturbate de război, iar Franța este prezentată ca o alternativă cu stabilitate politică și bază energetică nucleară, pentru capitalul care altfel ar fi putut merge spre Orientul Mijlociu. Context: „suveranitatea AI” și competiția pentru infrastructură Macron a promovat „suveranitatea AI” ca prioritate, argumentând că statele din afara SUA și Chinei trebuie să-și construiască propria infrastructură pentru a controla datele și tehnologia. În același cadru, Franța a sprijinit Mistral AI, companie pariziană de modele fundamentale (foundation models), despre care The Next Web spune că a ajuns la 300 milioane dolari venit anual recurent (ARR) mai devreme în acest an. Choose France Summit este platforma anuală prin care Macron încearcă să atragă investiții străine; edițiile anterioare au produs angajamente de la Microsoft, Google și Amazon. În comparație, investiția SoftBank de 75 miliarde euro este prezentată ca fiind mult mai mare. În final, rămâne întrebarea esențială pentru piață: dacă banii vor veni „la scara și în ritmul” anunțate, într-un proiect de infrastructură unde execuția este, de regulă, testul decisiv. [...]
