Știri
Știri din categoria Internet
DIGI intră pe piața britanică cu tarife sub nivelul uzual, lansând oficial servicii de internet fix prin fibră în Marea Britanie, potrivit Mobilissimo.
Operatorul a activat site-ul local și a pus în vânzare pachete de internet în bandă largă, după o fază pilot pregătită la final de martie. Extinderea în UK este prezentată ca parte a unui plan mai amplu, după prezența deja consolidată în România, Italia, Portugalia, Spania și Belgia.
În prima etapă, oferta din Marea Britanie vizează internetul fix, pe o rețea „full-fibră” (fibră optică până la locuință), cu accent pe viteză și stabilitate. Abonamentele anunțate sunt:
Mobilissimo citează o comparație din MoneySupermarket, potrivit căreia un abonament de tip „Fiber 1 Gbps” ar costa în mod obișnuit între 25 și 40 de lire pe lună în UK, de regulă cu contract pe 24 de luni, existând și oferte care pot coborî spre 20 de lire. În acest context, nivelul de 15 lire/lună pentru 1 Gbps plasează DIGI într-o zonă de preț semnificativ mai joasă decât intervalul uzual menționat.
Compania spune că va duce fibra „pas cu pas”, „stradă cu stradă” și „cartier cu cartier”. Cei interesați pot verifica disponibilitatea serviciului prin căutare după cod poștal și adresă, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Orange își păstrează avantajul de performanță la internetul mobil , cu cele mai bune viteze medii măsurate în România în T1 2026, într-un clasament realizat de SpeedGeo , potrivit Zonait . Datele SpeedGeo, bazate pe 65.681 de măsurători individuale în rețele fixe și mobile, indică faptul că operatorii cu cei mai mulți utilizatori nu sunt automat și cei mai buni la viteze și la calitatea serviciului, în ansamblu. În clasamentul pe viteze medii la download, Orange este pe primul loc, cu 207,2 Mbps la download și 159,8 Mbps la upload, valori aflate în creștere față de intervalul anterior analizat. DIGI se clasează pe locul doi, cu viteze medii de 161,1 Mbps la download și 142,6 Mbps la upload. Articolul notează că performanța mai slabă față de lider ar putea fi influențată de congestionarea rețelei, în condițiile unui număr considerabil mai mare de măsurători, interpretat ca un indiciu al popularității operatorului. Vodafone rămâne în urma primilor doi, cu 125,5 Mbps la download și 36,1 Mbps la upload, pe baza unui număr de raportări de peste cinci ori mai mic, iar creșterile consemnate sunt descrise ca nesemnificative în raport cu competiția. Cum au fost făcute măsurătorile Conform metodologiei SpeedGeo, pentru rețelele fixe au fost luate în calcul puncte de acces wireless și rețele cu fir, iar pentru rețelele mobile au fost incluse dispozitive cu conectivitate 3G, 4G LTE și 5G, inclusiv modemuri USB. Studiul acoperă majoritatea regiunilor țării și mai multe scenarii de utilizare. [...]
Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]
Fragmentarea rețelelor sociale și „botificarea” platformelor schimbă rapid economia atenției , iar companiile care au crescut pe conținut generat de utilizatori se îndreaptă spre modele în care algoritmii și conținutul automatizat devin centrali, potrivit Ars Technica , care sintetizează cercetările recente ale sociologului Petter Törnberg (Universitatea din Amsterdam). Miza, dincolo de dezbaterea culturală, este una operațională: dacă dinamica „clasică” a rețelelor sociale produce aproape inevitabil camere de ecou și radicalizare, atunci intervențiile de design și moderare au efecte limitate, iar piața se rearanjează către spații mai închise, către „difuzare” algoritmică (video scurt) și către interacțiuni cu chatboți. De ce apar camerele de ecou chiar și fără „bule de filtrare” Într-un articol publicat în PLoS ONE (DOI: 10.1371/journal.pone.0347207), Törnberg folosește modelare „agent-based” (simulări cu utilizatori artificiali) combinată cu modele lingvistice mari (LLM, sisteme de inteligență artificială care generează și interpretează text) pentru a reproduce comportamente din comunități online. În simulare, „utilizatorii” interacționează aleatoriu, iar dacă întâlnesc prea mult dezacord peste un prag, părăsesc comunitatea și se mută în alta. Concluzia centrală: segregarea și camerele de ecou pot apărea ca efect al arhitecturii de bază a platformelor, nu doar din cauza algoritmilor de recomandare sau a „bulelor de filtrare”. Mai mult, Törnberg susține că un anumit grad de „bulă de filtrare” poate stabiliza comunitățile: dacă utilizatorii văd măcar o fracțiune de conținut de la persoane cu opinii similare (în exemplul său, 10%), devin mai toleranți la diversitate și scade probabilitatea ca spațiul să „alunece” rapid spre polarizare sau omogenizare extremă. Autorul indică și o verificare în date reale: analizând subreddit-ul r/MensRights, a observat că utilizatorii mai îndepărtați ideologic (măsurat prin diferențe lingvistice față de „centrul de greutate” al comunității) tind să plece mai des, ceea ce accentuează omogenizarea și radicalizarea în timp. „Botificarea” și retragerea utilizatorilor: semnal de schimbare a modelului Într-un al doilea articol, publicat în Journal of Quantitative Description: Digital Media (JQD:DM, DOI: 10.51685/jqd.2026.005), Törnberg folosește date din sondajele American National Election Studies din 2020 și 2024 pentru a urmări cum se schimbă utilizarea platformelor în SUA. Pe baza acestor date, el spune că vizitele și activitatea de postare pe Facebook, YouTube și Twitter/X (platforme „legacy”) au scăzut. În același timp, avansează ipoteza că volumul de postări ar putea să nu fi scăzut proporțional, deoarece numărul de oameni care postează ar fi scăzut „cu 50%”, iar diferența ar fi acoperită de creșterea conținutului generat de AI și de conturi automatizate. Tot aici apare și o schimbare politică de utilizare: Törnberg afirmă că, în cazul Twitter/X, comportamentul de engagement s-a deplasat puternic spre dreapta, cuantificat de el ca „un shift de 72 de puncte procentuale”. Pentru Facebook, descrie un mecanism în care utilizatorii cei mai partizani postează mai mult, iar utilizatorii ocazionali se retrag, ceea ce îngustează și „întărește” profilul ideologic al platformei. În contrast, Reddit și TikTok apar ca excepții, cu creșteri modeste în loc de declin, iar TikTok este interpretat ca semn al tranziției de la interacțiune text-based la consum de video scurt ghidat de algoritmi. Ce urmează: trei tipuri de „platforme” în locul rețelelor sociale clasice Într-un preprint co-autor cu Richard Rogers, Törnberg argumentează că „social media” își pierde definiția inițială (platforme care nu produc conținut, ci organizează interacțiunea dintre utilizatori), pe măsură ce utilizatorii se retrag, iar automatizarea intră în locul lor. El descrie trei direcții emergente: Spații private sau semi-private (de tip grupuri WhatsApp) unde „socialul” se mută în conversații închise; „Difuzare” algoritmică (TikTok, Instagram și, parțial, Facebook prin Reels), unde interacțiunea dintre utilizatori devine secundară față de fluxul recomandat; Interacțiuni cu chatboți , pe care le vede ca înlocuind o parte din funcția de socializare; el afirmă că datele sugerează că „de circa două ori mai mulți oameni” vorbesc cu un chatbot decât postează pe rețele sociale. Törnberg avertizează că migrarea către spații mai mici și mai private nu reproduce automat diversitatea „pieței publice” din lumea fizică: lipsa constrângerilor geografice face ca și aceste grupuri să poată aluneca rapid în camere de ecou. Implicația practică: instrumentele de design contează, dar nu rezolvă singure problema Cercetătorul susține că există „puncte de pivot” care pot împinge dinamica spre rezultate mai puțin toxice, însă cere prudență: intervențiile pot produce efecte inverse într-un sistem complex. Ca exemple de instrumente potențial utile, el menționează funcțiile de blocare din BlueSky și „Community Notes” de pe Twitter/X, care uneori reușesc să treacă peste clivaje partizane. Concluzia sa, preluată de Ars Technica, este că fragmentarea și automatizarea nu elimină responsabilitatea platformelor și a societății de a construi „structuri funcționale” și mecanisme democratice pentru administrarea spațiilor digitale — însă, în acest moment, nu există o soluție completă, iar tranziția rămâne „complicată”. [...]
Rusia va opri temporar internetul mobil și SMS-urile la Moscova pe 9 mai, o măsură cu impact operațional direct asupra companiilor și utilizatorilor , în contextul paradei de Ziua Victoriei, potrivit Economica . Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media a transmis că restricția vizează accesul la internetul mobil „inclusiv la site-urile web autorizate” și serviciile SMS, pentru „a garanta siguranța manifestărilor” din 9 mai. Anunțul a fost făcut pe canalul instituției de pe MAX, aplicație descrisă ca echivalent rusesc al Telegram. În același timp, internetul prin cablu și Wi‑Fi ar urma să funcționeze normal, fără restricții, potrivit ministerului, informație preluată de Agerpres. Ce se știe despre calendarul întreruperilor Ministerul susține că nu există planuri de blocare sau perturbare a internetului mobil la Moscova pe 7 și 8 mai. Totuși, dacă apar „amenințări imediate la adresa securității”, autoritățile pot impune restricții „operaționale”. În paralel, operatorii au început să își pregătească clienții pentru întreruperi: companiile de telefonie mobilă au trimis SMS-uri în care avertizează că sunt așteptate pene de internet între 5 și 9 mai la Moscova. MTS a indicat că întreruperile s-ar putea extinde și la regiunea Moscovei, din jurul capitalei. Context: restricții repetate și o bază legală recentă Potrivit informațiilor citate, autoritățile invocă măsuri de securitate pe fondul riscului unui posibil atac din partea Ucrainei în timpul paradei militare din 9 mai din Piața Roșie , care, pentru prima dată din 2007, se va desfășura fără echipament militar. Întreruperile nu sunt o premieră: marți, internetul mobil a fost blocat în capitală timp de câteva ore „din motive de securitate”, iar în martie a avut loc o blocare similară care a durat aproape trei săptămâni și a generat nemulțumire în rândul locuitorilor. Operatorii au refuzat să își asume responsabilitatea pentru pene, pe motiv că Serviciul Federal de Securitate (FSB) este instituția care impune restricțiile la cererea șefului statului, în baza unei legi adoptate „în urmă cu aproximativ două luni”, conform aceleiași surse. [...]
Rusia a întrerupt internetul mobil în Moscova , o măsură cu efect direct asupra plăților, transportului și comunicării digitale, înaintea paradei de pe 9 mai, redusă din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit Reuters . Marți, mai mulți clienți din capitală au rămas fără acces la internet mobil, au constatat reporterii Reuters aflați în zone diferite ale orașului. În multe locuri, apelurile telefonice au funcționat în continuare, însă datele mobile nu. Impact operațional: servicii digitale afectate în zilele următoare Operatorii ruși de telefonie mobilă au transmis că pot apărea probleme cu internetul mobil în următoarele zile, invocând necesitatea asigurării securității. Și Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat că pot exista dificultăți legate de internetul mobil și de serviciile de mesagerie. Yandex , cel mai mare grup de internet din Rusia, a anunțat la rândul său că divizia sa de taxi ar putea întâmpina probleme la preluarea comenzilor online, din cauza limitărilor de conectivitate. Motivația oficială și contextul mai larg al restricțiilor Kremlinul a spus că restricțiile au fost introduse pentru a asigura securitatea, în condițiile unui risc crescut de atacuri cu drone ucrainene. Reuters notează că Rusia a intensificat în acest an măsurile de control asupra internetului, inclusiv prin blocarea serviciilor mobile, ceea ce a împins milioane de utilizatori către VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru a ocoli restricțiile de acces). În paralel, parada anuală din 9 mai, care marchează victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, a fost redusă pe fondul amenințării atacurilor cu drone. [...]
China a trimis pe orbită o nouă serie de sateliți de test pentru conectivitate directă satelit-telefon , într-un demers care vizează validarea tehnologiilor de internet prin satelit și integrarea rețelelor spațiu-sol, potrivit Global Times . Lansarea a avut loc vineri, de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan (sud-vestul Chinei). Sateliții au fost trimiși în spațiu la ora 14:35, ora Beijingului, la bordul unei rachete purtătoare Long March-2D , și au intrat pe orbitele prestabilite. Ce tehnologii sunt testate Conform informațiilor publicate, sateliții vor fi folosiți în principal pentru teste și verificări tehnologice, inclusiv: conectivitate broadband (internet de mare viteză) direct satelit-telefon; integrarea rețelelor spațiu-sol (interconectarea infrastructurii din orbită cu rețelele terestre). Context operațional: programul Long March Misiunea de vineri a fost al 639-lea zbor din seria de rachete purtătoare Long March, un indicator al ritmului ridicat al lansărilor din programul spațial chinez. Publicația nu oferă detalii despre numărul sateliților lansați sau despre calendarul următoarelor teste. [...]
