Știri
Știri din categoria Internet
DIGI intră pe piața britanică cu tarife sub nivelul uzual, lansând oficial servicii de internet fix prin fibră în Marea Britanie, potrivit Mobilissimo.
Operatorul a activat site-ul local și a pus în vânzare pachete de internet în bandă largă, după o fază pilot pregătită la final de martie. Extinderea în UK este prezentată ca parte a unui plan mai amplu, după prezența deja consolidată în România, Italia, Portugalia, Spania și Belgia.
În prima etapă, oferta din Marea Britanie vizează internetul fix, pe o rețea „full-fibră” (fibră optică până la locuință), cu accent pe viteză și stabilitate. Abonamentele anunțate sunt:
Mobilissimo citează o comparație din MoneySupermarket, potrivit căreia un abonament de tip „Fiber 1 Gbps” ar costa în mod obișnuit între 25 și 40 de lire pe lună în UK, de regulă cu contract pe 24 de luni, existând și oferte care pot coborî spre 20 de lire. În acest context, nivelul de 15 lire/lună pentru 1 Gbps plasează DIGI într-o zonă de preț semnificativ mai joasă decât intervalul uzual menționat.
Compania spune că va duce fibra „pas cu pas”, „stradă cu stradă” și „cartier cu cartier”. Cei interesați pot verifica disponibilitatea serviciului prin căutare după cod poștal și adresă, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
România urcă pe locul 7 global la cele mai mici tarife pentru internet fix , un indicator care pune presiune pe marjele operatorilor, dar arată și efectul concurenței și al investițiilor în fibră optică , potrivit unei analize citate de Mobilissimo . Studiul menționat indică pentru România un cost mediu lunar de 8,19 dolari (aprox. 38 lei), calculat pe baza ofertelor disponibile. Analiza aparține Broadband Genie și a luat în calcul 2.631 de abonamente de internet fix din 214 țări și teritorii, cu prețuri colectate între 27 ianuarie și 10 februarie 2026. Ce spune clasamentul și unde se poziționează România În topul celor mai ieftine piețe, România apare pe locul 7, între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună Ucraina: 5,35 dolari/lună Etiopia: 6,46 dolari/lună Bangladesh: 7,38 dolari/lună Mongolia: 7,41 dolari/lună La polul opus, cele mai scumpe abonamente de internet fix sunt raportate în teritorii sau piețe cu constrângeri structurale: Wallis și Futuna: 373,88 dolari/lună Turkmenistan: 286,24 dolari/lună Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună Eswatini: 193,31 dolari/lună Diferența dintre extreme ajunge astfel de la 2,61 dolari în Iran la aproape 374 de dolari în Wallis și Futuna. De ce contează economic: preț mic nu înseamnă automat calitate slabă Autorii studiului notează că unele piețe cu internet ieftin – inclusiv România și Vietnam – sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Concluzia sugerată este că tarifele scăzute pot coexista cu performanța, mai ales acolo unde concurența dintre furnizori și investițiile în rețele de fibră optică au redus costurile. În sens invers, studiul indică drept explicații pentru tarifele foarte ridicate izolarea geografică (infrastructură dificil de construit și întreținut) și concurența redusă; pentru Turkmenistan este menționat explicit controlul furnizorului de stat ca factor care limitează competiția. Studiul a exclus 22 de state din lipsa unor date considerate credibile, printre care Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba. [...]
România rămâne în topul global al internetului fix ieftin , cu un cost mediu de 8,19 dolari pe lună (aprox. 38 lei), într-o piață în care diferențele de preț ajung la peste 140 de ori între extreme, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică: nivelul redus al tarifelor indică o concurență puternică și poate susține adopția serviciilor digitale, dar arată și cât de mult pot împinge prețurile în sus izolarea geografică sau lipsa competiției. Analiza a fost realizată de Broadband Genie pe baza ofertelor disponibile între 27 ianuarie și 10 februarie 2026 și se referă exclusiv la internet fix (broadband), cu prețuri colectate de pe site-urile furnizorilor sau de pe platforme specializate de comparare. România: locul 7 în lume la costul mediu al abonamentului România se clasează pe locul al șaptelea la nivel mondial, cu un cost mediu de 8,19 dolari/lună (aprox. 38 lei), între Egipt (locul 6, 9,91 dolari) și India (locul 8, 8,82 dolari). În top 10 mai apar Nepal (9,22 dolari) și Rusia (9,71 dolari). Autorii notează și o asociere relevantă pentru competitivitate: unele dintre cele mai ieftine piețe broadband, inclusiv România și Vietnam, sunt și printre cele mai rapide la nivel global. Unde internetul fix este cel mai ieftin Primele poziții sunt ocupate de: Iran: 2,61 dolari/lună (aprox. 12 lei) – pe fondul deprecierii monedei locale față de dolar și al subvențiilor de stat pentru infrastructură; Ucraina: 5,35 dolari/lună (aprox. 25 lei) – piață competitivă, cu mulți furnizori și rețea extinsă de fibră optică, în pofida războiului; Etiopia: 6,46 dolari/lună (aprox. 30 lei) – singura țară africană din primele zece; Bangladesh: 7,38 dolari/lună (aprox. 34 lei); Mongolia: 7,41 dolari/lună (aprox. 34 lei). Polul opus: până la aproape 374 de dolari pe lună Cea mai scumpă piață din analiză este Wallis și Futuna (teritoriu francez din Pacificul de Sud), cu 373,88 dolari/lună (aprox. 1.720 lei), unde izolarea geografică și costurile de infrastructură împing tarifele la un nivel record. Urmează: Turkmenistan: 286,24 dolari/lună (aprox. 1.320 lei) – pe fondul monopolului unui furnizor controlat de stat, care limitează concurența; Insulele Turks și Caicos: 252 dolari/lună (aprox. 1.160 lei); Saint Barthélemy: 207,26 dolari/lună (aprox. 950 lei); Eswatini: 193,31 dolari/lună (aprox. 890 lei). Un element structural evidențiat de autori: 18 dintre cele mai scumpe 25 de piețe broadband sunt insule sau teritorii izolate, unde infrastructura este mai dificil și mai costisitor de construit și întreținut. Ce limite are comparația Studiul exclude 22 de state din lipsa unor date considerate credibile (între exemplele menționate: Coreea de Nord, Congo, Kosovo, Republica Turcă a Ciprului de Nord, Sudan și Cuba). Broadband Genie este prezentat ca un site independent de comparare a ofertelor de internet de bandă largă. [...]
Administrația Trump negociază un pachet legislativ care ar introduce limite federale largi asupra discursului online , într-un schimb politic ce ar reduce capacitatea statelor americane de a reglementa inteligența artificială, potrivit Futurism . Miza, arată publicația, este o înțelegere între Casa Albă și senatori-cheie pentru a „înghesui” într-un pachet masiv de legislație două direcții: pe de o parte, restrângerea posibilității statelor de a impune reguli pentru AI; pe de altă parte, adoptarea unor măsuri federale care ar limita ce au voie cetățenii să spună online. Futurism notează că informația despre negocieri este atribuită unei relatări Axios. În material se arată că administrația Trump și aliații săi prezintă demersul ca fiind legat de „siguranță” și „securitate națională”, însă îl plasează în contextul în care guverne statale progresiste încearcă să limiteze construirea de centre de date pentru AI și să crească răspunderea companiilor de tehnologie pentru prejudiciile produse de sistemele lor. „Schimbul” din Congres: mai puțină reglementare AI la nivel de stat, mai multă cenzură federală Potrivit relatării citate, parlamentari conduși de senatoarea republicană Marsha Blackburn ar fi dispuși să renunțe la pârghiile de reglementare a AI în schimbul adoptării a trei inițiative federale de „cenzură”, descrise astfel în articol: Kids Online Safety Act (KOSA); NO FAKES Act; un mandat federal de verificare a vârstei. Deși limbajul acestor măsuri poate părea „de bun-simț” ca reglementare a spațiului online, activiști citați de Futurism susțin că ele ar echivala cu un regim de cenzură „anti-democratic”. Avertismentul FIRE și efectul asupra platformelor mari Futurism citează poziția Foundation for Individual Rights and Expression (FIRE) , organizație axată pe Primul Amendament, care avertizează că: „Luate împreună, aceste proiecte de lege ar schimba fundamental internetul așa cum îl știm.” Publicația subliniază că FIRE este finanțată și de interese private conservatoare, inclusiv de miliardarul Charles Koch, iar opoziția sa ar indica un conflict între Trump și segmente din elita economică americană. În cazul KOSA, articolul afirmă că legea ar obliga giganții rețelelor sociale să restricționeze discursul legal, pe baza reglementărilor Federal Trade Commission (FTC) . În interpretarea prezentată, asta ar oferi guvernului federal o putere extinsă asupra platformelor, într-un context în care „câteva corporații” controlează o mare parte din infrastructura web și rețelele sociale. Ca exemplu de amplitudine, Futurism menționează că simpla reglementare a Instagram (Meta) ar afecta circa 71% dintre cetățenii americani care spun că folosesc aplicația în mod regulat. Ce urmează și de ce contează pentru mediul de afaceri digital Materialul sugerează că adoptarea KOSA ar putea „în mod funcțional” să încheie posibilitatea de a naviga anonim pe internet și ar putea amplifica eforturile lui Trump de a criminaliza grupuri de opoziție de stânga din SUA, însă formularea indică o evaluare/anticipare, nu un rezultat deja produs. Dacă pachetul avansează, implicațiile operaționale pentru companiile de tehnologie ar putea fi majore: conformarea la reguli federale mai stricte privind conținutul și verificarea vârstei ar schimba modul de proiectare și moderare a produselor, în timp ce limitarea reglementării AI la nivel de stat ar redesena cadrul de risc juridic pentru dezvoltatori și operatori. Futurism notează, totodată, că trecerea prin Congres depinde de „manevre” politice pentru obținerea sprijinului necesar. [...]
România ocupă locul al treilea în Europa de Est la navigarea mobilă potrivit datelor publicate de nPerf , care a analizat performanța navigării pe internet de pe dispozitive mobile în perioada 1 ianuarie – 29 aprilie 2026. Studiul, bazat pe măsurători reale efectuate de utilizatori pe unele dintre cele mai accesate site-uri din lume, plasează România pe podiumul regional, în urma Slovaciei și Bulgariei. Datele arată că Slovacia conduce clasamentul cu un indice de navigare de 72,3%, fiind țara în care utilizatorii au beneficiat de cele mai rapide încărcări ale paginilor și de cea mai fluidă experiență de utilizare. Bulgaria ocupă poziția secundă cu 69,8%, în timp ce România se află foarte aproape, cu 67,2%. Clasamentul performanței navigării mobile în Europa de Est: Loc Țară Scor 1 Slovacia 72,3% 2 Bulgaria 69,8% 3 România 67,2% 4 Cehia 67,0% 5 Polonia 64,0% 6 Moldova 55,8% 7 Ucraina 55,6% Rezultatele evidențiază un grup relativ compact în partea superioară a clasamentului. Diferența dintre Slovacia și Polonia, aflată pe locul al cincilea, este de numai 8,3 puncte procentuale. În schimb, Moldova și Ucraina se află la o distanță considerabilă de lider, cu scoruri mai mici cu aproape 17 puncte procentuale. Potrivit nPerf, indicele de navigare reflectă experiența reală a utilizatorilor atunci când accesează pagini web, rețele sociale sau motoare de căutare de pe telefon. Cu cât scorul este mai ridicat, cu atât paginile se încarcă mai rapid, iar interacțiunile sunt mai fluide. Astfel, poziția României în top sugerează că utilizatorii beneficiază de o infrastructură mobilă competitivă la nivel regional. La nivelul celor șapte state analizate, media se situează în jurul valorii de 64%, ceea ce indică o performanță generală bună a rețelelor mobile din Europa de Est, dar și existența unor diferențe semnificative între piețe. Studiul oferă o imagine a modului în care utilizatorii percep accesul la internet în activitățile de zi cu zi, de la citirea știrilor până la căutările online și utilizarea serviciilor digitale. [...]
Traficul generat de boți a ajuns majoritar pe internet, iar asta pune presiune pe modelul economic al platformelor , care depind de publicitate, potrivit Adevărul , pe baza datelor Cloudflare . Compania de securitate cibernetică și găzduire web Cloudflare spune că, pentru prima dată, volumul de trafic produs de boți și agenți bazați pe inteligență artificială (IA) l-a depășit pe cel generat de utilizatori umani. Matthew Prince , cofondator și director executiv al Cloudflare, a confirmat schimbarea într-o postare pe platforma X și a susținut că momentul a venit mai devreme decât estimările inițiale, care indicau finalul lui 2027. Conform monitorizărilor Cloudflare, boții sunt responsabili pentru 57,4% din totalul solicitărilor de accesare a site-urilor web analizate, în timp ce utilizatorii umani generează 42,6%. Explicația invocată de experți ține de diferența de „viteză” dintre oameni și software: un utilizator accesează, de regulă, câteva pagini înainte de a decide ceva, în timp ce un agent bazat pe IA poate scana și analiza mii de site-uri în același interval. De ce contează pentru bani: publicitatea nu funcționează cu boți Schimbarea structurii traficului ridică, în analiza citată, întrebări economice pentru platformele online, în condițiile în care o parte importantă din finanțarea internetului se bazează pe publicitate. Problema este că sistemele automatizate nu reacționează și nu dau clic pe reclame, ceea ce poate eroda eficiența acestui model. În acest context, o soluție discutată de specialiști ar fi taxarea boților pentru accesul la date. O astfel de schimbare ar putea restructura finanțarea internetului și, potrivit unor analiști citați, ar putea apărea inclusiv scenariul în care navigarea să devină complet gratuită pentru utilizatorii umani, iar costurile să fie suportate de companiile care dezvoltă tehnologii IA. Context: „teoria internetului mort” și poziția Cloudflare Creșterea activității automatizate readuce în discuție „teoria internetului mort”, ipoteza că mediul online ar putea ajunge dominat de algoritmi care interacționează între ei, în detrimentul conținutului uman. Conducerea Cloudflare respinge însă această viziune, argumentând că instrumentele de IA pot permite mai multor oameni să creeze conținut fără cunoștințe avansate de programare. [...]
