Știri
Știri din categoria Internet
DIGI intră pe piața britanică cu tarife sub nivelul uzual, lansând oficial servicii de internet fix prin fibră în Marea Britanie, potrivit Mobilissimo.
Operatorul a activat site-ul local și a pus în vânzare pachete de internet în bandă largă, după o fază pilot pregătită la final de martie. Extinderea în UK este prezentată ca parte a unui plan mai amplu, după prezența deja consolidată în România, Italia, Portugalia, Spania și Belgia.
În prima etapă, oferta din Marea Britanie vizează internetul fix, pe o rețea „full-fibră” (fibră optică până la locuință), cu accent pe viteză și stabilitate. Abonamentele anunțate sunt:
Mobilissimo citează o comparație din MoneySupermarket, potrivit căreia un abonament de tip „Fiber 1 Gbps” ar costa în mod obișnuit între 25 și 40 de lire pe lună în UK, de regulă cu contract pe 24 de luni, existând și oferte care pot coborî spre 20 de lire. În acest context, nivelul de 15 lire/lună pentru 1 Gbps plasează DIGI într-o zonă de preț semnificativ mai joasă decât intervalul uzual menționat.
Compania spune că va duce fibra „pas cu pas”, „stradă cu stradă” și „cartier cu cartier”. Cei interesați pot verifica disponibilitatea serviciului prin căutare după cod poștal și adresă, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]
Ucraina își reorganizează infrastructura digitală pentru a limita riscul unor întreruperi masive ale internetului și comunicațiilor mobile , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra centrelor de date și rețelelor de telecomunicații, potrivit Kyiv Post . Miza este continuitatea operațională a serviciilor digitale – de la conectivitatea populației până la funcționarea companiilor și a instituțiilor – într-un scenariu de avarii severe. Premierul Serhii Korețkîi a spus, într-un interviu pentru TSN difuzat duminică, că autoritățile pregătesc „cel mai rău scenariu”, în care loviturile rusești ar putea perturba internetul și comunicațiile mobile. El a indicat că protecția centrelor de date și a rețelelor mobile a fost discutată într-o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem. „Trebuie să planificăm pentru cel mai rău scenariu posibil.” Ce măsuri ia guvernul pentru a menține rețelele funcționale Potrivit premierului, Ucraina folosește un set de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea infrastructurii de comunicații, inclusiv prin distribuirea infrastructurii critice în mai multe locații și utilizarea atât a facilităților din țară, cât și din afara ei. În descrierea sa, arhitectura de reziliență include combinații între: amplasare „subterană” a unor componente, găzduire „în cloud” (servicii informatice livrate prin internet, din centre de date), relocare „în străinătate” a unor elemente, modele mixte, fără „o singură regulă” aplicabilă tuturor. Contextul imediat: atacuri asupra centrelor de date și efectul asupra utilizatorilor Între 23 și 25 septembrie, forțele ruse au atacat o serie de centre de date din Ucraina, inclusiv unele operate de UTELS , MiroHost și DATAGROUP, precum și alte elemente de infrastructură de comunicații. Conform publicației, atacurile au distrus sau avariat echipamente ale mai multor furnizori de internet din Kiev și ale unor companii mari de telecomunicații, ceea ce a dus temporar la lipsa accesului la internet pentru „sute de mii” de abonați din Kiev, regiunea Kiev și alte zone ale țării. După aceste atacuri, președintele Volodîmîr Zelenski a convocat pe 26 septembrie o reuniune a Statului Major al Comandantului Suprem, iar oficialii și șefii serviciilor de securitate au primit ordin să ia măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii de telecomunicații. În ansamblu, seria de lovituri este prezentată ca parte a unei tendințe de intensificare a țintirii infrastructurii digitale și de comunicații, cu riscul unor perturbări mai ample ale serviciilor de internet și telefonie mobilă. [...]
Amazon își extinde serviciul de internet prin satelit Leo în Uzbekistan, într-un parteneriat cu operatorul de stat Uztelecom , cu miza de a acoperi zone unde rețelele terestre nu ajung. Informația apare în WinFuture , care notează că proiectul vizează în special regiunile izolate și greu accesibile, precum zonele montane și deșertice. Acordul are ca obiect „astuparea golurilor” de conectivitate prin completarea infrastructurii existente a Uztelecom cu legături prin satelit. Amazon susține că Leo ar urma să deservească acele zone în care instalarea de rețele clasice, pe cablu, este dificilă sau problematică, astfel încât accesul la internet să fie disponibil „acolo unde este cel mai necesar”. Ce se știe despre implementare și calendar Deși Amazon a lansat deja sateliți pentru Leo, serviciul nu este disponibil pe piața liberă. În acest moment, funcționează în regim de testare, cu angajați și un număr limitat de clienți de tip companie. În consecință, rămâne neclar când Uztelecom și Amazon vor începe efectiv să ofere servicii de internet prin satelit în Uzbekistan. Context: competiția cu Starlink și ritmul de extindere Potrivit publicației, Amazon a trimis până acum aproximativ 400 de sateliți pe orbită pentru a construi un concurent direct pentru Starlink (SpaceX). Planul companiei este să adauge, în următorii ani, peste 3.000 de sateliți suplimentari pe orbită joasă. În paralel, SpaceX ar avea deja peste 11.000 de sateliți Starlink pe orbită. WinFuture mai menționează că Amazon își dezvoltă serviciile satelit și prin parteneriate comerciale, inclusiv o cooperare cu compania aeriană Delta Airlines pentru internet la bord, precum și achiziția Globalstar, operator asociat cu funcții de urgență pe dispozitive Apple. [...]
Irlanda a amendat Google cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și i-a dat șase luni să-și corecteze practicile , după ce autoritatea de protecție a datelor a concluzionat că grupul a procesat ilegal date de localizare, potrivit WinFuture . Decizia vizează modul în care au fost folosite datele de poziționare în activități web și în aplicații, precum și în „istoricul locațiilor”. Autoritatea irlandeză Data Protection Commission (DPC) spune că utilizatorii nu au fost informați suficient despre utilizarea datelor de localizare. Investigația a pornit de la plângeri depuse de mai multe organizații de protecție a consumatorilor, iar DPC a considerat dovedite încălcări ale regulilor UE privind prelucrarea acestor date. Potrivit Bloomberg, citat de publicație, Graham Doyle, adjunct al comisarului din cadrul DPC, a explicat că, din cauza acestor omisiuni, unele persoane ar fi putut să nu știe că locația lor era folosită, de exemplu, pentru a le influența prin publicitate sau pentru a deduce interese, ceea ce ar fi putut duce la pierderea controlului asupra datelor personale. Termen de conformare: șase luni Pe lângă amendă, DPC a impus un termen de șase luni în care Google trebuie să își ajusteze prelucrarea datelor de poziționare astfel încât să respecte cerințele de protecție a vieții private. Poziția Google: „reguli învechite”, schimbări deja făcute Google susține că dosarul se referă la „politici învechite”, între timp actualizate, și indică faptul că modificările cerute ar fi fost deja implementate. Compania afirmă că, din 2019, și-a „dezvoltat semnificativ” abordarea și a introdus „instrumente fiabile” care ar face mai ușor pentru consumatori să gestioneze datele de localizare. Context: presiune constantă asupra marilor platforme Cazul se înscrie într-o serie mai largă de intervenții ale DPC împotriva marilor companii tehnologice americane pentru încălcări ale legislației UE privind confidențialitatea. WinFuture amintește că, în 2023, Meta a fost obligată să plătească 1,2 miliarde de euro pentru transferul ilegal al datelor utilizatorilor din UE către servere din SUA. [...]
Șeful Instagram avertizează că un feed cronologic ar reduce puternic timpul petrecut în aplicație , într-un moment în care Australia pregătește legislație care ar permite utilizatorilor să renunțe la feedurile algoritmice, potrivit 9to5Google . Mesajul are o miză operațională și economică directă: dacă utilizatorii „stau mai puțin”, scade și potențialul de monetizare al platformei. Declarațiile îi aparțin lui Adam Mosseri și au fost relatate de ABC, în contextul discuțiilor despre dreptul de „opt-out” (ieșire) din recomandările algoritmice. Mosseri a spus că „experiența medie a utilizatorului devine mult mai rea” atunci când revii la un feed cronologic. „Dacă treci la un feed cronologic, ajunge să fie copleșit de conținut de la companii, branduri și publicații… creatorii sunt înecați, iar apoi prietenii tăi sunt înecați și mai mult… ratezi mult mai mult conținut… și petreci mult mai puțin timp pe platformă…” De ce contează: engagementul și timpul petrecut sunt în joc Potrivit aceleiași relatări, Mosseri susține că interacțiunile (engagement) au scăzut cu până la 50% atunci când s-a trecut înapoi la un feed cronologic. Chiar dacă articolul nu detaliază metodologia sau perioada la care se referă această estimare, implicația este că un feed nealgoritmic ar lovi în indicatorii pe care se sprijină distribuția conținutului și, indirect, veniturile din publicitate. În logica prezentată, un feed cronologic ar favoriza conturile care pot publica mult și des — companii, branduri, publicații, influenceri „mereu online” — ceea ce ar putea împinge în jos postările creatorilor mai mici și ale prietenilor, dacă utilizatorul urmărește multe astfel de conturi. Context de reglementare: Australia vs. opțiunile deja existente Australia analizează o reglementare care ar obliga platformele să ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile algoritmice. În paralel, Instagram ar fi respectat deja legislații care cer oferirea unei alegeri similare în alte jurisdicții, inclusiv în Olanda, potrivit materialului citat. În prezent, utilizatorii pot comuta și azi la un feed cronologic, însă aplicația revine implicit la feedul algoritmic la deschidere, ceea ce menține recomandările ca experiență standard. [...]
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
