Știri
Știri din categoria Internet
DIGI intră pe piața britanică cu tarife sub nivelul uzual, lansând oficial servicii de internet fix prin fibră în Marea Britanie, potrivit Mobilissimo.
Operatorul a activat site-ul local și a pus în vânzare pachete de internet în bandă largă, după o fază pilot pregătită la final de martie. Extinderea în UK este prezentată ca parte a unui plan mai amplu, după prezența deja consolidată în România, Italia, Portugalia, Spania și Belgia.
În prima etapă, oferta din Marea Britanie vizează internetul fix, pe o rețea „full-fibră” (fibră optică până la locuință), cu accent pe viteză și stabilitate. Abonamentele anunțate sunt:
Mobilissimo citează o comparație din MoneySupermarket, potrivit căreia un abonament de tip „Fiber 1 Gbps” ar costa în mod obișnuit între 25 și 40 de lire pe lună în UK, de regulă cu contract pe 24 de luni, existând și oferte care pot coborî spre 20 de lire. În acest context, nivelul de 15 lire/lună pentru 1 Gbps plasează DIGI într-o zonă de preț semnificativ mai joasă decât intervalul uzual menționat.
Compania spune că va duce fibra „pas cu pas”, „stradă cu stradă” și „cartier cu cartier”. Cei interesați pot verifica disponibilitatea serviciului prin căutare după cod poștal și adresă, conform informațiilor din articol.
Recomandate
Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]
Mai mulți abonați Digi spun că nu au primit oferte de retenție după notificarea privind actualizarea tarifelor în funcție de cursul euro , iar o parte dintre ei analizează trecerea la alți operatori, în special Orange, potrivit unei discuții publicate pe Reddit. În comunitatea românească „ roFrugal ”, un utilizator a întrebat dacă merită să solicite o reofertare de la Digi după ce compania a anunțat modificarea modului de calcul al prețurilor și a oferit posibilitatea rezilierii fără costuri suplimentare. Autorul postării susține că are un contract mai vechi și se gândește dacă poate obține condiții mai bune sau dacă ar fi mai avantajos să se mute la Orange. Majoritatea comentariilor indică însă că Digi nu este cunoscut pentru oferte de retenție agresive. Mai mulți clienți afirmă că, atunci când au încercat în trecut să negocieze, au primit cel mult câteva luni cu reducere de 50% sau beneficii minore adăugate la abonament. Alții spun că reprezentanții companiei nu au făcut nicio contraofertă, considerând că prețurile actuale sunt deja printre cele mai mici de pe piață. În paralel, au existat și utilizatori care au relatat experiențe pozitive cu Orange , în special datorită unor promoții pentru internet prin fibră optică. Totuși, alți clienți au criticat performanța serviciului, reclamând latență mai mare, echipamente mai slabe sau viteze care nu justifică diferența față de ofertele Digi. Discuția a evidențiat că experiența poate varia semnificativ în funcție de zonă și de infrastructura disponibilă. Printre principalele argumente invocate de cei care preferă să rămână la Digi se numără: prețurile considerate în continuare competitive; stabilitatea serviciilor de internet; lipsa problemelor tehnice frecvente; impactul relativ redus al majorării lunare pentru majoritatea clienților. De cealaltă parte, cei care iau în calcul schimbarea furnizorului invocă: promoțiile oferite de concurență; pachete care includ servicii suplimentare; posibilitatea obținerii unor viteze mai mari pe hârtie; dorința de a profita de ofertele dedicate noilor clienți. Un alt subiect discutat intens a fost procesul de instalare. Mai mulți utilizatori au explicat că trecerea de la Digi la Orange nu presupune neapărat găuri noi în pereți, deoarece în unele cazuri poate fi folosit traseul existent al cablurilor, ceea ce reduce considerabil disconfortul schimbării operatorului. Per ansamblu, opinia dominantă din discuție este că majorarea facturilor cu câțiva lei pe lună nu reprezintă un motiv suficient pentru schimbarea furnizorului în cazul clienților mulțumiți de serviciile actuale. Totuși, pentru cei aflați la final de contract sau în zone unde există promoții mai avantajoase, mutarea la un concurent rămâne o opțiune luată în calcul. [...]
Traficul din asistenții AI rămâne mic ca volum, dar aduce deja venituri disproporționat de mari pentru e-commerce , potrivit datelor agregate într-un dashboard public lansat de DWF, prezentate de HotNews . Platforma trafic.dwf.ro centralizează anonim informații din 799 de proprietăți Google Analytics 4, totalizând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună, cu actualizare lunară. Datele indică o schimbare relevantă pentru companii: deși AI reprezintă încă o felie redusă din trafic, performanța comercială a acestui canal este deja peste media traficului organic din Google, ceea ce poate influența alocarea bugetelor și prioritățile de optimizare a vizibilității online. AI crește rapid, dar încă nu „mută” piața ca volum Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani, fiind singurul canal de trafic aflat pe creștere în setul de date analizat. Cu toate acestea, ponderea rămâne redusă: AI înseamnă 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. Dashboardul semnalează și „Dark AI Traffic” – trafic generat de AI care nu este identificat ca atare în rapoarte și ajunge atribuit canalelor Direct sau Organic. Estimările citate din studiul Loamly.ai (februarie 2026) indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI ar rămâne invizibil în acest fel. „Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” E-commerce: conversie mai bună și coș mai mare pentru vizitele din AI În comerțul online, vizitatorul venit din AI cumpără de circa 1,5 ori mai des decât cel din Google organic, potrivit datelor din cohortă: rata de conversie este 2,7% pentru AI, față de 1,82% pentru organic. În plus, coșul mediu este cu 28% mai mare (370 lei vs 289 lei). Veniturile atribuite traficului AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, ceea ce sugerează o intenție de cumpărare mai ridicată pentru acest tip de trafic. Dependență puternică de ChatGPT în trafic și venituri Un alt element cu impact operațional este concentrarea: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea este și mai mare: 97,8% din veniturile atribuite AI sunt asociate tot cu ChatGPT. În practică, asta înseamnă că „vizibilitatea în AI” poate deveni rapid o miză, dar și un risc de dependență de o singură platformă, dacă tendința se menține. Canalele tradiționale pierd trafic, dar businessul rezistă mai bine Pe zona de SEO, datele arată o diferență între trafic și rezultate comerciale: în ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În același timp, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani. Interpretarea propusă este că scade mai ales traficul informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare rămân mai stabile. Pe paid, tabloul este mixt: traficul paid a scăzut cu 1,7% în ultimul an, dar bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. CPC-ul mediu a urcat cu 19,5%, până la 0,77 lei. Pentru proprietățile cu Google Ads conectat în GA4, paid-ul arată creștere: +22,4% sesiuni și +19,5% venituri față de acum un an. La nivelul întregii cohorte, în ultimele 12 luni traficul total a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același interval, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9,8% mai multe venituri, sugerând o redistribuire a traficului și o reziliență mai mare a componentelor cu intenție comercială. „Nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Ce înseamnă pentru companii: măsurare și mix de canale Din datele prezentate, concluzia operațională pentru marketeri este că evaluarea performanței ar trebui să se mute mai mult spre valoarea comercială (venituri, conversie, coș mediu), nu doar spre volum de trafic. În paralel, AI apare ca un canal care merită introdus în mix „de acum”, chiar dacă ponderea este încă mică, pentru că este singurul în creștere și are deja randament comercial ridicat. Dashboardul este disponibil gratuit la trafic.dwf.ro și este actualizat lunar, iar proiectul este prezentat ca primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF. [...]
Intervenția CNA a dus la eliminarea integrală a conținutului despre „ambulanța neagră” de pe TikTok , după ce autoritatea a cerut platformei să acționeze împotriva mesajelor considerate ilegale, potrivit Antena 3 . CNA spune că subiectul „nu mai este prezent în platformă”, inclusiv prin ștergerea tuturor mesajelor marcate cu hashtagul „#ambulantaneagra”. Consiliul Național al Audiovizualului a anunțat că, în ședința din 11 august, a analizat sesizările primite privind mesaje audiovizuale cu tema „ambulanța neagră” sau „salvarea neagră”. În total, au fost examinate 90 de mesaje care promovau mitul „ambulanței care fură copii”, iar CNA a decis în unanimitate să solicite TikTok măsuri împotriva acestui conținut. Potrivit CNA, reprezentanții TikTok au comunicat pe 12 august că au eliminat mesajele reclamate și au extins măsura prin ștergerea tuturor mesajelor marcate „#ambulantaneagra”, urmând să monitorizeze și mesajele conexe. Eliminarea efectivă a videoclipurilor a avut loc miercuri, mai arată informațiile transmise. Contextul: dezinformare urmată de violențe Subiectul a intrat în atenția autorităților după un incident din județul Cluj, unde o ambulanță a fost atacată pe fondul unor informații false distribuite pe TikTok. Antena 3 notează că, pe 9 august, trei tineri (18, 22 și 24 de ani) din comuna Recea-Cristur au fost reținuți pentru 24 de ore, fiind acuzați de distrugere, lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu atacul. Ulterior, șapte persoane, inclusiv o femeie, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Ce semnal transmite CNA către utilizatori În mesajul public, CNA a îndemnat utilizatorii marilor platforme să fie atenți la informațiile pe care le redistribuie și să se informeze din „surse competente”. Din perspectiva reglementării, cazul arată că autoritatea încearcă să obțină intervenții rapide ale platformelor atunci când conținutul online este considerat ilegal și are potențial de a produce efecte în lumea reală. [...]
Rezultatele Google au trecut prin fluctuații puternice la începutul lunii august , iar semnalele observate de instrumentele de monitorizare și relatările administratorilor de site-uri indică schimbări importante în poziționarea paginilor. Potrivit Search Engine Roundtable , instabilitatea remarcată inițial între 1 și 3 august 2026 s-a accentuat în zilele de 5 și 6 august, fără ca Google să confirme până acum lansarea unei noi actualizări a algoritmului de căutare. Primele semnale au apărut în weekendul 1-3 august. Search Engine Roundtable relata atunci că mai multe instrumente independente de monitorizare înregistraseră creșteri ale volatilității, în timp ce specialiștii în optimizarea pentru motoarele de căutare observau repoziționări frecvente ale site-urilor. Unii administratori raportau pierderi de poziții și trafic, în timp ce alții vedeau reveniri rapide sau chiar îmbunătățiri. Situația s-a amplificat câteva zile mai târziu. În perioada 5-6 august, relatările din comunitatea de specialitate au devenit mai numeroase, iar unele site-uri au înregistrat variații puternice într-un interval foarte scurt. Au fost raportate inclusiv scăderi de trafic de 50% sau mai mult, dar și reveniri spectaculoase în aceeași zi. Mai multe instrumente care urmăresc modificările rezultatelor Google au indicat simultan o creștere a instabilității. Printre acestea se numără AccuRanker, Sistrix, Semrush, Similarweb, Mozcast, Algoroo, Wincher, DataForSEO și Advanced Web Ranking. Faptul că mai multe sisteme independente au detectat mișcări în aceeași perioadă întărește ideea că schimbările nu au fost cazuri izolate. Ce au observat administratorii de site-uri Relatările publicate pe forumuri precum WebmasterWorld și Black Hat World descriu însă o situație neuniformă: unele site-uri au pierdut brusc poziții și trafic din Google; altele au revenit la nivelurile anterioare după câteva ore sau zile; anumite publicații au raportat probleme cu traficul venit din Google Discover; în unele căutări, administratorii au remarcat o vizibilitate mai mare pentru videoclipurile YouTube; au existat cazuri în care pozițiile cuvintelor-cheie s-au îmbunătățit, dar traficul total a scăzut; unele site-uri cu autoritate redusă ar fi pierdut teren în fața domeniilor mai mari. Aceste observații nu reprezintă însă o confirmare a modului în care funcționează algoritmul Google. Ele descriu experiențele administratorilor de site-uri și pot varia considerabil în funcție de domeniu, țară, tipul conținutului și concurența din rezultatele căutării. Google nu a confirmat o nouă actualizare Elementul important este că Google nu anunțase oficial, în materialele publicate până la 6 august, o nouă actualizare majoră asociată acestor fluctuații. Din acest motiv, modificările sunt descrise drept o posibilă actualizare neconfirmată a sistemelor de clasare. Ultima modificare confirmată menționată de sursă a fost actualizarea împotriva conținutului nedorit din iunie 2026, începută pe 14 iunie și încheiată pe 26 iunie. Înaintea acesteia, Google implementase actualizarea principală din mai 2026, desfășurată între 21 mai și 2 iunie. Fluctuațiile din august vin după mai multe episoade similare observate în iulie. Comunitatea de specialitate raportase schimbări importante în jurul datelor de 11 iulie, 18-19 iulie și 24 iulie, fără ca toate aceste episoade să fie asociate unor actualizări confirmate oficial de companie. De ce sunt importante aceste schimbări Pentru proprietarii de site-uri, efectele unei repoziționări în Google pot fi imediate. O pagină care coboară chiar și câteva poziții poate pierde o parte importantă din accesări, în special atunci când depinde într-o măsură mare de traficul provenit din căutări. Problema devine și mai sensibilă pentru publicațiile online. Search Engine Roundtable remarcă faptul că numeroși editori se confruntă deja cu reducerea traficului trimis de Google, iar schimbările dese ale rezultatelor fac mai dificilă anticiparea numărului de vizitatori. Totuși, oscilațiile rapide observate în aceste zile arată și de ce este riscant ca o scădere de trafic să fie interpretată imediat drept penalizare. În unele dintre cazurile relatate, site-urile care au pierdut masiv trafic au recuperat ulterior o parte din vizibilitate fără o intervenție evidentă din partea administratorilor. Deocamdată, datele indică un episod semnificativ de instabilitate în Google Search, nu existența certă a unei noi actualizări majore. În lipsa unei confirmări oficiale din partea Google, explicația exactă a schimbărilor rămâne deschisă, iar evoluția rezultatelor trebuie urmărită pe o perioadă mai lungă înainte de a putea fi trase concluzii ferme. [...]
O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată din 24 iulie și până în weekend, poate produce scăderi bruște de trafic pentru site-uri și magazine online , într-un context în care tot mai mulți editori spun că primesc mai puține vizite din Google, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația descrie mișcări „neconfirmate” ale algoritmului (adică fără anunț oficial de la Google), dar vizibile atât în instrumente de monitorizare, cât și în discuțiile comunității SEO. Semnalele ar fi început târziu joi, 23 iulie, și s-ar fi intensificat vineri, 24 iulie, după ce Google ar fi „ajustat” unele servere de clasare, ceea ce a dus la fluctuații puternice ale pozițiilor în rezultate. De ce contează: trafic mai instabil, venituri mai greu de planificat Pentru publisheri și companii care depind de căutările Google, volatilitatea în clasamente se traduce direct în variații de trafic, conversii și venituri. Autorul notează și o schimbare de fond: aceste mișcări „contează mai puțin” pentru editori deoarece Google ar trimite, per ansamblu, tot mai puțin trafic către site-uri. În acest context, unele publicații mari ar lua în calcul să blocheze complet accesul Google Search la conținutul lor, pe ideea că „schimbul de valoare” (crawling în schimbul traficului) s-a inversat. Ce indică instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable spune că mai multe instrumente terțe au arătat un vârf de volatilitate în jurul datei de 24 iulie, între care: AWR (monitorizare schimbări de algoritm) DataForSEO SERP Volatility Wincher Wireboard (agregator al mai multor instrumente) Zutrix Tension Mozcast AccuRanker „Grump” CognitiveSEO Serpstat Mangools SERPWatcher Sistrix (update radar) SimilarWeb (SERP) Algoroo SEMrush Sensor Instrumentele nu confirmă o actualizare oficială, dar sunt folosite în industrie ca indicatori ai „turbulențelor” în rezultate. Ce raportează comunitatea SEO: scăderi de trafic și conversii În discuții de pe WebmasterWorld și în comentariile de pe site, sunt menționate fluctuații puternice de trafic, inclusiv scăderi abrupte de la o zi la alta. Printre exemplele citate: scăderi „foarte mari”, până la 27% din traficul normal pentru un site; un raport de scădere de 60%–70% în Brazilia; trafic „mort” în weekend; mențiuni despre conversii zero într-o zi, în paralel cu cheltuirea integrală a bugetului zilnic de Google Ads (conform relatării unui utilizator). Acestea sunt relatări punctuale ale utilizatorilor, nu date agregate la nivel de piață. Context: volatilitate repetată, dar fără confirmare oficială Publicația amintește episoade „neconfirmate” de volatilitate pe 18–19 iulie, precum și ceea ce numește „ Google 7-Eleven update ”. Ultimele actualizări confirmate oficial menționate sunt: „June 2026 spam update”, început pe 14 iunie și încheiat pe 26 iunie; „May 2026 core update”, început pe 21 mai și încheiat pe 2 iunie. Ce pot face companiile: focus pe monitorizare și risc operațional În lipsa unei confirmări de la Google, miza imediată pentru site-uri și magazine online este operațională: să urmărească separat schimbările de poziții și impactul în trafic/conversii și să evite concluzii pripite din 24–72 de ore de date. Dacă volatilitatea persistă, efectele se pot vedea în bugete de marketing, planificarea stocurilor (pentru e-commerce) și în estimările de venituri pentru publisheri. [...]
