Știri
Știri din categoria Bursă
Digi Communications propune dividende în 2026, deși a închis 2025 pe pierdere, o decizie care pune în prim-plan echilibrul dintre remunerarea acționarilor și presiunea investițiilor și a costurilor de finanțare, potrivit Ziarul Financiar.
Operatorul de telecomunicații vrea să distribuie un dividend de 0,5 lei/acțiune aferent anului financiar 2025, propunerea urmând să fie supusă aprobării în viitoarea Adunare Generală a Acționarilor. La prețul de tranzacționare de joi, dividendul ar însemna un randament de 1,1%.
Valoarea totală a dividendelor ar urma să fie de circa 145 milioane lei, raportat la numărul de acțiuni emise.
Digi Communications N.V., controlată de omul de afaceri Zoltán Teszári, a raportat pentru 2025 venituri consolidate de 2,22 mld. euro (aprox. 11,4 mld. lei), în creștere cu 15% față de anul anterior, însă a încheiat anul cu pierdere înainte de impozitare, pe fondul creșterii accelerate a costurilor de finanțare și al investițiilor în extinderea rețelelor din afara României.
Rezultatul înainte de impozitare a fost o pierdere de 25 milioane euro (aprox. 129 milioane lei), față de un profit de 531 milioane euro în 2024, rezultat despre care compania precizează că a fost influențat de câștiguri excepționale din vânzarea unor active de rețea. Pierderea netă totală din 2025 a fost de 76 milioane euro (aprox. 391 milioane lei).
La nivel operațional, EBITDA ajustată (indicator al profitabilității operaționale înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a ajuns la 710 milioane euro (aprox. 3,65 mld. lei), iar marja EBITDA ajustată a fost de 32,0% la 31 decembrie 2025, față de 35,2% la finalul lui 2024.
CEO-ul Serghei Bulgac a indicat creșteri ale bazei de clienți (RGU – unități generatoare de venit) pe mai multe piețe:
„În România, am continuat să ne consolidăm platformele de servicii mobile și fixe, numărul total de RGU ajungând la 19,9 milioane, iar RGU-urile mobile crescând la 7,9 milioane. (...) În Spania, performanța noastră a rămas deosebit de puternică, cu un total de 10,8 milioane RGU (...)”
În Portugalia, 2025 a fost primul an complet cu ofertă integrală de telecomunicații după lansarea comercială din noiembrie 2024, iar la finalul anului piața a ajuns la 850.000 RGU. În Italia, baza de clienți de telefonie mobilă a urcat la 524.000 RGU, iar în Belgia compania a continuat dezvoltarea infrastructurii împreună cu partenerul Citymesh, potrivit raportului anual menționat de publicație.
Propunerea de dividend vine într-un an cu pierdere netă și cu presiuni din costurile de finanțare, ceea ce sugerează că managementul încearcă să mențină o formă de predictibilitate pentru acționari, în paralel cu un program de investiții în extinderea rețelelor în afara României. Următorul pas este votul din Adunarea Generală, care va decide dacă distribuirea se aprobă în forma propusă.
Recomandate
Subscrierile de 147,3 mil. lei și 27,03 mil. euro arată o revenire timidă a apetitului pentru Fidelis , după ediția precedentă care a livrat cel mai slab rezultat din istoria programului, potrivit Ziarul Financiar . În primele două zile ale noii oferte, investitorii au transmis 3.010 ordine, conform datelor de pe platformele brokerilor. Pe tranșele în lei (valoare nominală: 100 lei/titlu), cele mai mari subscrieri s-au dus către scadențele mai scurte și medii. Tranșa pe 2 ani (R2806A) a strâns 78,1 milioane de lei (781.019 titluri), urmată de maturitatea pe 4 ani (R3006A) cu 33,59 milioane de lei (335.987 titluri) și scadența pe 10 ani (R3606A) cu 14,07 milioane de lei (140.772 titluri). Donatorii de sânge au plasat 21,51 milioane de lei pe emisiunea dedicată (R2806B). Cum s-au împărțit subscrierile în euro Pe segmentul denominat în euro (100 euro/titlu), tranșa standard pe 10 ani (R3606AE) a cumulat 11,44 milioane de euro (114.445 titluri), iar scadența pe 3 ani (R2906AE) a ajuns la 8,15 milioane de euro (81.582 titluri). Tranșa pe 5 ani (R3106AE) a atras 3,76 milioane de euro (37.645 titluri), iar pe tranșa de 10 ani destinată donatorilor (R3606BE) s-au strâns 3,66 milioane de euro (36.665 titluri). Oferta Fidelis este în derulare până pe 22 iunie. Context: de ce contează ritmul din primele zile Ediția Fidelis din luna precedentă a fost, în echivalent lei, cea mai slabă din istoria programului: subscrieri de 714 milioane de lei, cu 297,6 milioane de lei și 80,5 milioane de euro și 9.613 ordine, în scădere de la aproape 22.000 în aprilie. Ziarul Financiar notează că reculul a venit după reducerea dobânzilor cu 0,2 puncte procentuale „pe linie”, într-un context de inflație ridicată și căderea guvernului Bolojan, pe fondul lipsei de predictibilitate și al presiunii pe bugetele familiilor. Pentru Ministerul Finanțelor , dinamica subscrierilor din această ediție rămâne relevantă ca indicator al cererii de finanțare internă din partea populației, mai ales după minimul istoric consemnat la ediția anterioară (din cele 36 de emisiuni derulate din 2020 încoace). [...]
Banca Transilvania începe plata dividendelor pe 2025, iar modul de încasare depinde de cum îți ții acțiunile TLV și dacă ai cont comunicat către Depozitarul Central , potrivit Economica . Pentru acționari, miza practică este operațională: cine încasează automat prin intermediari/Depozitar și cine trebuie să meargă la ghișeu. Dividendul brut aprobat este de 1,2840240875 lei pe acțiune , iar impozitul pe dividende se reține la sursă , conform reglementărilor în vigoare la data plății. Date-cheie: cine are dreptul la dividend Hotărârea AGOA stabilește: data de înregistrare: 16 iunie 2026 (data la care trebuie să fii acționar pentru a primi dividendul); ex-date: 15 iunie 2026 (din această zi acțiunea se tranzacționează fără dreptul la dividendul respectiv). Cum se plătesc dividendele, în funcție de situația acționarului 1) Acționari prin intermediari (Depozitarul Central – Secțiunea 2) Acționarii care, la data de înregistrare, dețin acțiuni BT (TLV) în conturi deschise la participanți ai sistemului Depozitarului Central (intermediari) sau au comunicat un cont de plată către Depozitarul Central vor primi banii: în contul participantului (la nivelul deținerilor administrate de acesta), sau în contul indicat Depozitarului Central, fără documente suplimentare . Nu intră aici acționarii pentru care participantul a informat Depozitarul Central că relația contractuală a încetat, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de data plății. 2) Acționari nereprezentați de participant / dețineri în Secțiunea 1: plătește direct Banca Transilvania Pentru acționarii care nu sunt reprezentați de un participant sau dețin acțiuni în Secțiunea 1, plata se face prin Agentul de Plată Banca Transilvania S.A. (Cluj-Napoca). Metodele menționate: virament în conturile curente deschise la BT , pentru persoanele fizice și juridice care au cont BT sau își deschid cont curent la BT până la 23 iunie 2026 ; acționarii „nu trebuie să notifice” banca despre existența/deschiderea contului; numerar la ghișeele Băncii Transilvania , în celelalte cazuri. Pentru persoane juridice și persoane fizice care nu se încadrează nici la plata prin participant/cont comunicat, nici la varianta cu cont BT, plata este prevăzută în numerar, la ghișeele BT , cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestor operațiuni. [...]
Raliul post-IPO a dus SpaceX la o capitalizare de aproape 2.940 mld. dolari , suficient cât să depășească temporar Microsoft și să urce, pentru scurt timp, pe locul patru între cele mai valoroase companii listate din SUA, potrivit news.ro . În timpul ședinței de marți, SpaceX a atins aproximativ 2.940 de miliarde de dolari capitalizare, peste Microsoft (circa 2.930 de miliarde de dolari). Ulterior, acțiunile au mai pierdut din avans, însă compania a rămas peste Amazon, evaluată la aproximativ 2.660 de miliarde de dolari. Mișcarea vine la doar câteva zile după debutul bursier, descris ca cea mai mare ofertă publică inițială din istorie. Acțiunile SpaceX au urcat cu aproximativ 9% marți, după un plus de 20% luni, în prima zi completă de tranzacționare. Față de prețul de ofertă de 135 de dolari pe acțiune, titlurile s-au apreciat cu aproximativ 62%. Ce a alimentat creșterea și ce urmează Un factor suplimentar a fost anunțul privind achiziția Anysphere , dezvoltatorul asistentului de programare bazat pe inteligență artificială Cursor, într-o tranzacție evaluată la 60 de miliarde de dolari. Acordul este așteptat să fie finalizat în trimestrul al treilea al acestui an. Elon Musk a spus recent că SpaceX ar putea ajunge la venituri de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2030. În 2025, compania a raportat venituri de 18,7 miliarde de dolari și o pierdere netă de 4,9 miliarde de dolari. Context: poziționarea în „liga” marilor capitalizări și semnalul de risc SpaceX a devenit pentru scurt timp a patra cea mai valoroasă companie listată din Statele Unite, fiind depășită doar de Apple, Nvidia și Alphabet. Datele de piață citate indică un clasament condus de Nvidia (aprox. 5.400 de miliarde de dolari), urmată de Alphabet (circa 4.800 de miliarde de dolari) și Apple (peste 4.300 de miliarde de dolari). În paralel cu entuziasmul investitorilor, există și avertismente privind nivelul evaluării: firma de analiză CFRA a inițiat acoperirea acțiunii cu recomandarea „vinde” și un preț-țintă de 115 dolari pe acțiune, invocând așteptări foarte ambițioase de creștere și un necesar uriaș de investiții. [...]
Microsoft se confruntă cu o acțiune colectivă a acționarilor, care acuză compania că ar fi cosmetizat perspectivele Azure și costurile din AI, cu potențial de impact asupra modului în care investitorii evaluează riscurile din „boom-ul” cloud și inteligență artificială , potrivit WinFuture . Acțiunea în instanță este inițiată de un fond mare de pensii din statul american Michigan , care investește în numele membrilor săi. Reclamanții vor să fie verificat dacă Microsoft ar fi acționat fraudulos și ar fi susținut artificial prețul acțiunii prin omiterea unor informații despre încetinirea creșterii diviziei cloud Azure și despre creșterea costurilor pentru extinderea infrastructurii proprii de inteligență artificială. Declanșatorul: scădere de 10% după raportarea rezultatelor Procesul vine după o corecție puternică a acțiunii Microsoft de la finalul lunii ianuarie. Pe 29 ianuarie 2026, după publicarea celor mai recente rezultate financiare, titlurile au scăzut rapid cu 10%, iar capitalizarea companiei a înregistrat, într-o singură zi, cel mai mare declin din ultimii aproape șase ani, notează publicația. În evaluarea multor analiști de piață, scăderea a fost alimentată de faptul că așteptările investitorilor privind succesul și veniturile viitoare din servicii bazate pe AI au fost dezamăgite. Miza acuzațiilor: transparența asupra capacității și a costurilor Potrivit reclamanților, Microsoft ar fi explicat creșterea sub așteptări a Azure prin „capacități limitate”, în timp ce ar fi redirecționat resurse semnificative către activități de cercetare și dezvoltare legate de AI și către dezvoltarea chatbotului Copilot. În paralel, acționarii susțin că riscurile investițiilor în extinderea infrastructurii de AI și cloud nu ar fi fost prezentate suficient. Microsoft respinge acuzațiile, pe care le consideră nefondate, și spune că își va susține pozițiile publice și se va apăra în instanță, conform informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de WinFuture. Ce urmează și de ce contează pentru investitori Rămâne incert dacă acțiunea colectivă va duce la despăgubiri pentru acționari. WinFuture amintește că astfel de procese sunt frecvente în SUA după scăderi bruște ale cotațiilor și, de regulă, se încheie printr-o înțelegere amiabilă. Pentru piață, cazul pune presiune pe un subiect sensibil: cât de bine sunt reflectate în comunicarea publică ritmul real de creștere al cloud-ului și costurile de capital (investițiile în infrastructură) necesare pentru a susține expansiunea în inteligență artificială. [...]
Câștigul record de 336 de miliarde de dolari într-o zi al celor mai bogați 500 de oameni arată cât de mult poate amplifica bursa averile la vârf , în special când o singură listare majoră concentrează randamentele, potrivit Daily Mail . Saltul, calculat la închiderea ședinței de tranzacționare din New York, a dus averea cumulată a celor mai bogați 500 de oameni la un record de 13,3 trilioane de dolari (aprox. 61,2 trilioane lei), conform Bloomberg Billionaires Index. Motorul principal al creșterii a fost SpaceX , după debutul bursier pe Nasdaq. Publicația notează că investitorii de retail au cumpărat agresiv acțiunile, iar evaluarea companiei ar fi urcat cu circa 20%, ceea ce a adăugat 164 de miliarde de dolari (aprox. 754 miliarde lei) la averea lui Elon Musk într-o singură zi — aproape cât câștigurile cumulate ale celorlalți 499 de miliardari din clasament. Musk, descris drept „primul trilionar din lume”, și-ar fi majorat averea cu peste 10%, până la 1,27 trilioane de dolari (aprox. 5,84 trilioane lei), consolidându-și poziția de lider. În paralel, Daily Mail indică o accentuare a polarizării în interiorul elitei: primii 50 cei mai bogați ar controla acum 6,5 trilioane de dolari (aprox. 29,9 trilioane lei), aproape cât cele 6,8 trilioane de dolari (aprox. 31,3 trilioane lei) deținute de restul de 450. Un alt efect al raliului este ridicarea pragului de intrare în top: cei 12 „cei mai puțin bogați” din lista Bloomberg ar avea acum cel puțin 7,9 miliarde de dolari fiecare (aprox. 36,3 miliarde lei), cel mai ridicat nivel minim înregistrat până acum pentru includerea în clasament. În context, publicația leagă impulsul bursier și de o creștere a încrederii investitorilor pe piețele globale, după ce SUA și Iran ar fi ajuns la un acord interimar pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz , reducând temerile privind o perturbare majoră a livrărilor de petrol. Totuși, episodul subliniază în primul rând cât de rapid pot mișcările de pe bursă — mai ales în jurul unor listări excepționale — să schimbe distribuția averilor la vârf și să mărească diferențele dintre cei mai bogați. [...]
Acordul SUA–Iran a împins bursele în sus și a tras petrolul în jos , într-o mișcare care sugerează o detensionare a riscului energetic pentru companii și investitori, potrivit Ziarul Financiar . Piața a reacționat după ce a fost anunțat un acord privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol. La deschiderea ședinței de pe Wall Street, indicele S&P 500 a urcat cu 1,7%, iar Nasdaq Composite a câștigat 2,6%. În Europa, CAC 40 (Paris) a crescut cu 1,2%, iar DAX (Frankfurt) a avansat cu 1,4%. Petrolul scade, iar investitorii pariază pe o normalizare a costurilor cu energia Pe fondul acordului, prețul petrolului a scăzut puternic luni, continuând declinul de vineri. Brent Crude , reperul internațional al pieței petroliere, a coborât cu 4,8%, la 83,15 dolari pe baril (aprox. 375 lei), după ce atinsese anterior un minim de 82,52 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimele peste trei luni. Miza pentru piețe este că o relaxare a tensiunilor din zona energetică ar putea inversa scumpirile care au afectat numeroase industrii de la începutul războiului, la sfârșitul lunii februarie. „Din perspectiva pieţei, un acord este în mod clar un factor pozitiv”, a declarat Mohit Kumar, economist-șef pentru Europa la Jefferies. Efectul s-a văzut și în Asia, dependentă de importurile de petrol Raliul a fost vizibil și pe bursele asiatice, într-o regiune descrisă ca fiind puternic dependentă de importurile de petrol și afectată sever de criza energetică. În Japonia, Nikkei 225 a urcat cu 5%, atingând un nivel record, iar Kospi (Coreea de Sud) a crescut cu 5,2%. În lipsa altor detalii despre parametrii acordului și calendarul implementării, reacția de luni rămâne, deocamdată, un pariu al investitorilor că riscul de întrerupere a fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz scade și că presiunea pe prețurile energiei se poate tempera. [...]
