Știri
Știri din categoria Bursă

Digi Communications propune dividende în 2026, deși a închis 2025 pe pierdere, o decizie care pune în prim-plan echilibrul dintre remunerarea acționarilor și presiunea investițiilor și a costurilor de finanțare, potrivit Ziarul Financiar.
Operatorul de telecomunicații vrea să distribuie un dividend de 0,5 lei/acțiune aferent anului financiar 2025, propunerea urmând să fie supusă aprobării în viitoarea Adunare Generală a Acționarilor. La prețul de tranzacționare de joi, dividendul ar însemna un randament de 1,1%.
Valoarea totală a dividendelor ar urma să fie de circa 145 milioane lei, raportat la numărul de acțiuni emise.
Digi Communications N.V., controlată de omul de afaceri Zoltán Teszári, a raportat pentru 2025 venituri consolidate de 2,22 mld. euro (aprox. 11,4 mld. lei), în creștere cu 15% față de anul anterior, însă a încheiat anul cu pierdere înainte de impozitare, pe fondul creșterii accelerate a costurilor de finanțare și al investițiilor în extinderea rețelelor din afara României.
Rezultatul înainte de impozitare a fost o pierdere de 25 milioane euro (aprox. 129 milioane lei), față de un profit de 531 milioane euro în 2024, rezultat despre care compania precizează că a fost influențat de câștiguri excepționale din vânzarea unor active de rețea. Pierderea netă totală din 2025 a fost de 76 milioane euro (aprox. 391 milioane lei).
La nivel operațional, EBITDA ajustată (indicator al profitabilității operaționale înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a ajuns la 710 milioane euro (aprox. 3,65 mld. lei), iar marja EBITDA ajustată a fost de 32,0% la 31 decembrie 2025, față de 35,2% la finalul lui 2024.
CEO-ul Serghei Bulgac a indicat creșteri ale bazei de clienți (RGU – unități generatoare de venit) pe mai multe piețe:
„În România, am continuat să ne consolidăm platformele de servicii mobile și fixe, numărul total de RGU ajungând la 19,9 milioane, iar RGU-urile mobile crescând la 7,9 milioane. (...) În Spania, performanța noastră a rămas deosebit de puternică, cu un total de 10,8 milioane RGU (...)”
În Portugalia, 2025 a fost primul an complet cu ofertă integrală de telecomunicații după lansarea comercială din noiembrie 2024, iar la finalul anului piața a ajuns la 850.000 RGU. În Italia, baza de clienți de telefonie mobilă a urcat la 524.000 RGU, iar în Belgia compania a continuat dezvoltarea infrastructurii împreună cu partenerul Citymesh, potrivit raportului anual menționat de publicație.
Propunerea de dividend vine într-un an cu pierdere netă și cu presiuni din costurile de finanțare, ceea ce sugerează că managementul încearcă să mențină o formă de predictibilitate pentru acționari, în paralel cu un program de investiții în extinderea rețelelor în afara României. Următorul pas este votul din Adunarea Generală, care va decide dacă distribuirea se aprobă în forma propusă.
Recomandate

Digi a depășit pentru prima dată 20 mld. lei capitalizare , iar raliul acțiunilor a urcat valoarea participației lui Zoltán Teszári la circa 12 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea contează pentru piață prin efectul de antrenare pe BVB: un emitent din telecom intră într-o ligă de evaluare rară local, pe fondul așteptărilor legate de listarea filialei din Spania. Acțiunile Digi Communications (simbol DIGI) sunt în creștere cu 90% de la începutul anului și cu 132% în ultimele 12 luni, evoluție care a împins valoarea companiei la peste 20 mld. lei, conform publicației. Entuziasmul investitorilor a fost alimentat „considerabil” de perspectivele oferite de listarea filialei spaniole. Efectul în evaluarea acționarului majoritar Principalul beneficiar al aprecierii este Zoltán Teszári, acționarul majoritar al grupului. La un preț de 69,6 lei/acțiune, pachetul său de 60,1% din totalul de 291,2 milioane de acțiuni este evaluat la aproximativ 12 mld. lei (circa 2,45 mld. euro, adică aprox. 12,0 mld. lei). Prin comparație, la începutul anului participația era evaluată la 7,7 mld. lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 4,3 mld. lei în 2026, potrivit calculelor prezentate. Context financiar și legătura cu Digi Spain În plan operațional, Digi a raportat pentru primul trimestru din 2026 o pierdere de 14,5 mil. euro, venituri consolidate de 583 mil. euro (plus 10%) și o EBITDA ajustată de 161 mil. euro (plus 15%). EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este un indicator folosit frecvent pentru a aproxima performanța operațională. Publicația notează și că, la Digi Spain, omul de afaceri are o deținere de peste 1 mld. euro, în contextul în care așteptările privind listarea filialei spaniole au fost un factor important în dinamica recentă a acțiunilor de la București. [...]

Bursa de Valori București a urcat joi pe fondul unui rulaj de aproape 187 milioane lei , un nivel de lichiditate care a concentrat interesul investitorilor pe câteva acțiuni mari din energie și sectorul bancar, potrivit Agerpres . Valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 186,95 milioane de lei (35,54 milioane euro), în timp ce indicele BET – care urmărește cele mai tranzacționate 20 de companii de pe Piața Reglementată – a crescut cu 1,14%, până la 32.053,91 puncte. Cum s-au mișcat principalii indici Evoluția a fost preponderent pozitivă la nivelul indicilor principali, cu excepții în zona SIF-urilor și pe segmentul AeRO: BET-Plus: +1,08% BET-XT: +0,93% BET-FI: -0,53% BET-BK: +0,44% BET-NG: +1,54% BET AeRO: -0,86% Unde s-a concentrat lichiditatea Pe Piața Reglementată, cele mai lichide acțiuni au fost: Banca Transilvania : 36,20 milioane de lei OMV Petrom: 28,31 milioane de lei Romgaz: 16,74 milioane de lei Cele mai mari creșteri și scăderi La capitolul variații, cele mai bune evoluții au fost consemnate de: Sinteza: +14,65% SOCEP: +5,98% Electro-Alfa International: +5,48% În sens opus, cele mai importante scăderi au fost la: AETA: -9,30% Artego: -6,18% Condmag: -6,00% [...]

Electro-Alfa intră în BET, iar schimbarea va forța ajustări de portofoliu pentru fondurile care urmăresc indicii BVB , odată cu recalcularea ponderilor și a factorilor tehnici folosiți în construcția indicilor, potrivit Ziarul Financiar . Bursa de Valori București (BVB) a anunțat că Electro-Alfa International S.A. (EAI) intră în indicii BET, BET-TR și BET-TRN, în locul Sphera Franchise Group (SFG), care iese din acești indici. Calendarul schimbării și ce se recalculează Ponderile simbolurilor din componența indicilor vor fi stabilite pe baza numărului de acțiuni și a prețurilor de închidere de la finalul ședinței de tranzacționare din 11 septembrie 2026. BVB precizează că noile structuri ale indicilor, inclusiv valorile actualizate ale factorilor de free float (FFi), de reprezentare (FRi), de lichiditate (FLi) și de corecție a prețului (FCi), vor fi anunțate la finalul zilei de 11 septembrie 2026 și vor intra în vigoare începând cu ședința de tranzacționare din 21 septembrie 2026. Cine intră, cine iese și reperele de piață din articol Ziarul Financiar notează că a scris despre această schimbare iminentă în urmă cu o săptămână, pe baza calculelor realizate de brokerii de la BT Capital Partners. În datele prezentate: Electro-Alfa International (EAI) are o capitalizare de 3,14 mld. lei și este controlată în proporție de 52% de Ciubotaru Gheorghe. Sphera Franchise Group (SFG) are o capitalizare bursieră de 1,69 mld. lei, iar Shaletia Ventures și Computerland România dețin împreună „un pic peste 50%” din societate. Dinamicile recente ale acțiunilor, conform aceleiași surse: de la începutul anului, acțiunile Sphera Franchise Group au urcat cu 16,29%; acțiunile Electro-Alfa International, companie „proaspăt listată”, au crescut cu 45,72% în ultimele șase luni. De ce contează pentru investitori Intrarea și ieșirea din indicii BET/BET-TR/BET-TRN contează în special pentru investitorii și administratorii care își calibrează expunerea în funcție de indici: odată cu actualizarea componenței și a ponderilor, portofoliile care urmăresc acești indici pot avea nevoie de reechilibrări în jurul datei de intrare în vigoare, 21 septembrie 2026. [...]

Proiectul Neptun Deep este prezentat ca un pariu care poate schimba balanța energetică a României , cu efect direct asupra pieței de capital prin greutatea OMV Petrom în indicii Bursei și prin rolul Romgaz în dezvoltare, potrivit Profit . Într-o intervenție la un eveniment BVB–OMV Petrom, CEO-ul Bursei de Valori București, Radu Hanga Vulpescu, a susținut că, odată cu Neptun Deep, România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și „independentă energetic”. Declarațiile vin în contextul în care OMV Petrom este una dintre cele mai importante companii listate la Bursa de Valori București , cu o pondere relevantă în indicele BET, iar investitorii sunt „mulțumiți de performanța financiară”, pe fondul așteptărilor legate de fundamentele pe termen lung ale companiei, conform aceleiași surse. „Proiectul-fanion al Petrom este Neptun Deep, un proiect imens atât în termeni financiari, cât și în termeni fizici. 7.500 de kilometri pătrați (...) unde Petrom, împreună cu Romgaz, vor asigura că România devine cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o națiune independentă energetic.” De ce contează pentru bursă: miza este în „povestea de creștere” a companiilor listate Unghiul relevant pentru investitori este că Neptun Deep este invocat ca element care poate susține performanța pe termen lung a uneia dintre „stelele” pieței principale (OMV Petrom) și, indirect, poate influența percepția asupra sectorului energetic listat. În mesajul transmis la eveniment, șeful BVB a legat explicit succesul listării companiilor de stat și al companiilor mari de utilități/energie de beneficiile pentru economie și societate, folosind OMV Petrom drept exemplu. Evenimentul menționat a marcat 25 de ani de la intrarea acțiunilor OMV Petrom la tranzacționare pe piața de capital din România. Context: poziționarea OMV Petrom și structura acționariatului OMV Petrom este descrisă drept cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est și a doua cea mai mare companie de la Bursa de la București în funcție de capitalizare. În retailul de carburanți, grupul operează aproximativ 780 de benzinării sub brandurile OMV și Petrom, în România și în țările vecine. La nivel de acționariat, compania este listată la BVB cu 28,1% din acțiuni liber tranzacționabile. La finalul anului 2025, acționarii români dețineau circa 45% din acțiuni, din care statul român 20,7%, iar fondurile de pensii din România 24,4% (alături de alte persoane fizice și juridice românești). OMV Aktiengesellschaft deținea 51,2%, iar 3,7% reveneau altor investitori străini. Ce urmează și ce rămâne incert Afirmația privind statutul de „cel mai mare producător de gaze din UE” și „independența energetică” este o proiecție formulată în cadrul evenimentului și atribuită în material și agenției Agerpres; articolul nu oferă un calendar, volume de producție sau estimări financiare care să permită cuantificarea impactului. Pentru investitori, următorul reper practic rămâne evoluția concretă a proiectului Neptun Deep și modul în care aceasta se va reflecta în rezultatele și planurile OMV Petrom și Romgaz. [...]

Bursa de la București continuă corecția , cu indicele BET în scădere cu 1,2% în prima oră de tranzacționare de luni, după minusul de 3,9% din săptămâna trecută, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea vine într-un moment în care investitorii au deja în spate o lună negativă pe BET (minus 4,4%), chiar dacă de la începutul anului indicele rămâne pe plus, cu 41,5%. În jurul orei 10:23, BET ajunsese la 34.605 puncte, conform datelor Bursei de Valori București citate de publicație. Presiune pe câteva nume mari din BET La ora 10:45, printre cele mai mari scăderi din structura indicelui BET erau: Cris-Tim: -3,9% Romgaz : -2,9% Digi Communications: -2,7% Transport Trade Services: -2,5% Nuclearelectrica: -1,9% Banca Transilvania: -1,4% Lichiditate de 31 mil. lei, cu Banca Transilvania în față Lichiditatea urcase între timp la 31 mil. lei, iar cele mai tranzacționate instrumente erau: Banca Transilvania: 5,6 mil. lei Romgaz: 3 mil. lei ETF-ul BET Patria-TradeVille: 2,6 mil. lei Context: final de sezon de raportări și tensiuni externe Corecția de pe BVB se suprapune peste finalul sezonului de raportări financiare, în condițiile în care „majoritatea companiilor din prima ligă bursieră” publicaseră deja rezultatele la semestru, notează articolul. În paralel, piețele vest-europene au început săptămâna în teritoriu negativ, cu Stoxx 600 în scădere cu 0,1%, pe fondul escaladării tensiunilor militare din Orientul Mijlociu. În același context, cotația petrolului Brent a urcat cu aproape 3%, la peste 90 de dolari pe baril, după escaladarea tensiunilor dintre SUA și Iran în zona Strâmtorii Ormuz , ceea ce a readus în discuție riscurile inflaționiste și a temperat așteptările privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară a Rezervei Federale, potrivit sursei citate. [...]

Alegerea dintre diversificare și concentrare ar fi făcut o diferență de aproape 30.000 de euro pentru un investitor care ar fi plasat 10.000 de euro în urmă cu zece ani într-un ETF pe piața americană, arată o analiză Economedia . În scenariile comparate, expunerea pe Nasdaq 100 ar fi adus un câștig net superior față de S&P 500, însă cu un profil de risc diferit, mai ales prin concentrarea pe tehnologie. Două randamente, două profiluri de risc În exemplul pentru S&P 500, Economedia folosește iShares Core S&P 500 UCITS ETF (calcul în euro, cu dividende reinvestite), cu o performanță anualizată de aproximativ 14,88% în cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. Aplicat unei investiții inițiale de 10.000 de euro, rezultatul ar fi fost o valoare de aproximativ 40.000 de euro după zece ani, adică o multiplicare de circa patru ori. Analiza subliniază însă că evoluția nu a fost liniară: în interval au existat pandemia, creșterea inflației, majorări rapide ale dobânzilor și corecții bursiere. Pentru ETF-ul folosit ca exemplu, datele indică un drawdown (scădere maximă față de un vârf anterior) de aproximativ 17,6% în cea mai dificilă perioadă din ultimul deceniu. În scenariul Nasdaq 100, exemplul iShares Nasdaq 100 UCITS ETF (tot în euro, cu dividende reinvestite) ar fi avut o performanță anualizată de aproximativ 21,43% pentru cei zece ani încheiați la 30 iunie 2026. În acest caz, 10.000 de euro ar fi ajuns la aproximativ 69.600 de euro, semnificativ peste rezultatul asociat S&P 500 în comparația prezentată. De ce contează: performanța mai mare vine cu o concentrare mai ridicată Diferența de rezultat este pusă de Economedia pe seama expunerii mai mari a Nasdaq 100 la sectorul tehnologic și a concentrării mai ridicate. Cu alte cuvinte, randamentul superior din ultimul deceniu nu înseamnă automat că Nasdaq 100 este „mai bun” pentru orice investitor: în perioade în care tehnologia este lovită puternic, fluctuațiile pot fi mai severe. Concluzia analizei este că lecția ultimilor zece ani nu este că Nasdaq 100 va domina și următorii zece, ci că alegerea între cei doi indici înseamnă, de fapt, o alegere între niveluri diferite de diversificare, volatilitate și risc. Accesul investitorilor români și costurile menționate în analiză Economedia notează că investitorii români au astăzi acces mai simplu la piețele internaționale și dă exemplul XTB, unde ar fi disponibile peste 2.200 de ETF-uri. Pentru investițiile în acțiuni și ETF-uri, analiza menționează un comision de tranzacționare de 0% sub un rulaj lunar de 100.000 de euro, iar peste acest prag un comision de 0,2% (minimum 10 euro). Dacă moneda instrumentului diferă de moneda contului, poate apărea un cost de conversie valutară de 0,5%. (Detalii: 0% comision .) La final, publicația precizează că exemplele sunt calcule ipotetice bazate pe performanțe istorice și nu reprezintă rezultatele unui investitor sau ale unui ETF concret, iar calculele nu includ dividende, taxe, comisioane, fiscalitate sau efectul cursului valutar; performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare, iar investițiile pot genera pierderi. [...]