Știri
Știri din categoria Internet
Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat, într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews.
Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități.
Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde:
„Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?”
Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune:
„Eu am un Ericsson cu butoane”
În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează:
„Cât? Trei milioane? E cam mult…”
Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate:
„Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”.
Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet.
Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului:
„Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?”
Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin.
Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram.
În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”.
De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată.
Recomandate
Pavel Durov le cere utilizatorilor din Rusia să-și actualizeze Telegram pentru a rămâne conectați, pe fondul unui „interdicții totale” a aplicației , potrivit meduza.io . Fondatorul Telegram spune că serviciul a „actualizat protocolul” de combatere a cenzurii și recomandă utilizarea de VPN-uri și proxy-uri pentru ocolirea blocajelor. Mesajul a fost publicat pe 11 aprilie 2026, la ora 12:57 (ora Moscovei), pe canalul de Telegram al lui Durov, indicat drept sursă de publicație. Miza operațională este continuitatea accesului la un canal major de comunicare, în condițiile în care utilizatorii se confruntă cu restricții de conectare. Ce recomandă Durov utilizatorilor În postare, Durov afirmă că actualizarea aplicației este necesară „pentru a rămâne în contact” în pofida interdicției. El adaugă o serie de recomandări practice: să își pregătească din timp „mai multe” VPN-uri și/sau proxy-uri (servere intermediare care pot redirecționa traficul); să își ajute prietenii și rudele să facă același lucru; să evite folosirea aplicațiilor rusești în timp ce sunt conectați la VPN, pe motiv că „ar putea raporta” utilizarea VPN-ului către autorități pentru blocare. De ce contează: stabilitatea utilizării, în ciuda blocajelor Durov susține că, datorită „rezistenței digitale”, utilizarea Telegram în Rusia „a rămas stabilă” în ultima săptămână, în pofida „interdicției totale”. Publicația nu oferă date independente care să confirme nivelul de utilizare, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o evaluare a fondatorului aplicației. În același mesaj, Durov promite că Telegram va continua să își îmbunătățească tehnologia „decentralizată” de combatere a cenzurii. Ce urmează Din informațiile publicate, Telegram intenționează să continue actualizările tehnice pentru ocolirea cenzurii, în timp ce utilizatorii din Rusia sunt îndemnați să își diversifice instrumentele de acces (VPN/proxy) pentru a reduce riscul de întrerupere a serviciului. [...]
Kremlinul a confirmat oficial întreruperile de internet mobil din Moscova și alte orașe mari , afirmând că măsurile sunt aplicate „în strictă conformitate cu legislația” și au scopul de a asigura securitatea, potrivit The Straits Times . Problemele de conectivitate durează de peste cinci zile în capitala Rusiei și s-au extins recent și în Sankt Petersburg. Întreruperi masive de internet Primele probleme au apărut în seara de 5 martie 2026 , în districtele sudice ale Moscovei. Potrivit portalului tehnologic Kod Durova, autoritățile ar fi testat atunci o oprire completă a comunicațiilor mobile , care a afectat atât internetul, cât și apelurile telefonice. În zilele următoare, întreruperile s-au extins și în alte zone ale orașului, inclusiv în centrul capitalei. Principalii operatori de telecomunicații din Rusia - MTS, Beeline, MegaFon și T2 - au explicat problemele prin „restricții externe” impuse de serviciile speciale. Conform datelor citate de The Moscow Times , aproximativ 40% dintre toate sesizările privind întreruperi de internet din Rusia au provenit din Moscova . Restricții extinse și în Sankt Petersburg Pe 9 martie , peste 2.500 de rapoarte de întreruperi au fost înregistrate și în Sankt Petersburg. Autoritățile regionale au invocat activarea unui „regim de amenințare cu drone” ca justificare pentru limitarea conexiunilor. În timpul restricțiilor, utilizatorii au putut accesa doar serviciile incluse pe o „listă albă” guvernamentală , printre care: portalul administrativ Gosuslugi ; rețelele sociale rusești VKontakte și Odnoklassniki ; serviciile digitale ale companiei Yandex . Noua lege oferă control total FSB asupra rețelelor Blocajele apar la scurt timp după intrarea în vigoare a unei noi legi semnate de Vladimir Putin pe 20 februarie 2026 . Actul normativ obligă operatorii telecom să întrerupă serviciile la solicitarea Serviciului Federal de Securitate ( FSB ) , fără a mai avea nevoie de aprobarea unei instanțe. Legea prevede și că operatorii nu pot fi trași la răspundere pentru eventualele prejudicii cauzate utilizatorilor. Rusia, lider mondial la opriri de internet Întreruperile frecvente ale internetului au devenit o practică tot mai extinsă în Rusia. În 2025, țara a ocupat primul loc la nivel global la numărul de ore de blocare a internetului , cu peste 37.000 de ore de întreruperi , care au afectat aproape întreaga populație de 146 de milioane de persoane. Potrivit unui raport Top10VPN, pierderile economice generate de aceste măsuri au fost estimate la 11,9 miliarde de dolari , mai mult decât pierderile cumulate ale tuturor celorlalte state analizate. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului , printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak , expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale. De la un internet „semi-deschis” la măsuri de control tehnic Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare. Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă. Ce înseamnă pentru operatori și utilizatori Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori. „Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul. În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi. „ Cheburnet ”, proiectul de internet „suveran” al Rusiei Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube. Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”. [...]
Iranul a impus cea mai lungă întrerupere națională a internetului de până acum , iar populația nu mai are acces la internetul global de circa 1.000 de ore, potrivit focus.de . Miza practică: o economie și o societate de 90 de milioane de oameni funcționează, în mare parte, pe un „intranet” controlat de stat, cu acces limitat la conținuturi aprobate. Organizația Netblocks, specializată în monitorizarea blocajelor de rețea, a transmis pe platforma X că ar fi vorba despre cea mai lungă „pană” de internet la nivel național înregistrată până acum la nivel mondial. Informația a fost comunicată în noaptea anterioară publicării. Ce s-a întâmplat și de când Conform publicației, restricțiile au început odată cu declanșarea „războiului din Iran”, la 28 februarie, când guvernul de la Teheran a blocat în mare parte accesul la internetul mondial. De atunci, utilizatorii obișnuiți pot folosi doar o rețea internă limitată, în care sunt disponibile doar materiale aprobate de autorități. Cine are, totuși, acces Aceeași sursă notează că o parte restrânsă a aparatului militar și de putere ar continua să folosească internetul fără restricții. În plus, unele instituții media iraniene își publică știrile pe Telegram și X, deși aceste platforme ar fi, în mod normal, blocate. De ce contează pentru zona „internet” O întrerupere prelungită la scară națională afectează direct operațiunile digitale de zi cu zi — de la comunicare și acces la informație până la activități economice care depind de servicii online globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material, nu este precizat când ar urma să fie ridicate restricțiile sau în ce condiții. [...]
Rusia a încercat să blocheze complet WhatsApp în cadrul unei strategii de a împinge utilizatorii către aplicația de stat MAX, potrivit Reuters , care citează declarații ale companiei și reacții de la Kremlin. WhatsApp, deținută de Meta Platforms, susține că măsura face parte din eforturile Moscovei de a promova platforme locale și de a-și consolida controlul asupra spațiului său internet, pe fondul tensiunilor cu furnizorii străini de tehnologie după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Autoritățile ruse promovează o aplicație rivală susținută de stat, numită MAX, despre care criticii afirmă că ar putea fi folosită pentru urmărirea utilizatorilor; presa de stat a respins aceste acuzații ca fiind false. „Continuăm să facem tot ce putem pentru a menține utilizatorii conectați”, a transmis WhatsApp, în contextul în care compania descrie blocarea ca un demers menit să direcționeze publicul către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”. Din perspectiva Kremlinului, revenirea WhatsApp pe piața rusă ar depinde de conformarea Meta cu legislația locală și de acceptarea unui dialog cu autoritățile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenția de stat TASS că, dacă Meta „îndeplinește” cerințele și intră în discuții, „există posibilitatea de a ajunge la un acord”, în timp ce menținerea unei poziții „intransigente” ar exclude această opțiune. Episodul se înscrie într-o serie de restricții aplicate în ultimii ani serviciilor de comunicare: în 2025, Rusia a început să limiteze unele apeluri pe WhatsApp și pe Telegram, acuzând platformele deținute de companii străine că refuză să furnizeze informații către forțele de ordine în anchete legate de fraudă și terorism. În decembrie, autoritățile au blocat și FaceTime, aplicația de apeluri video a Apple. Separat, Financial Times a relatat anterior că autoritățile ruse au eliminat aplicația de mesagerie securizată dintr-un echivalent al unui director online administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în comunicații. Pentru utilizatori și companii, miza imediată este dacă promovarea MAX va fi însoțită de restricții mai dure asupra aplicațiilor străine și de o migrare forțată către servicii controlate sau influențate de stat. [...]
Deficitul de cipuri de memorie împinge în sus prețurile smartphone-urilor și încetinește conectarea celor neacoperiți , într-un moment în care producătorii prioritizează comenzile mai profitabile venite din zona inteligenței artificiale, potrivit Agerpres , care citează declarațiile directorului general al GSMA , Vivek Badrinath . Miza este reducerea „decalajului digital”: ONU estimează că aproximativ 2,2 miliarde de oameni nu erau conectați la internet în 2025. În același timp, GSMA arată că doar 4% din populația lumii trăiește în zone fără acoperire mobilă, ceea ce sugerează că problema nu mai este doar infrastructura, ci și accesibilitatea dispozitivelor. De ce lipsa cipurilor lovește în smartphone-urile ieftine Vivek Badrinath spune că explozia prețurilor smartphone-urilor, alimentată de deficitul global de cipuri de memorie, a devenit un obstacol major pentru extinderea accesului la internet. El avertizează că mulți producători își reduc eforturile pe segmentul dispozitivelor „entry-level” (modele de bază, cu preț mai mic), ceea ce ar putea afecta în special Africa. „Situația este foarte tensionată și mulți producători și-au redus eforturile în ceea ce privește dispozitivele entry-level.” Efectul AI: capacitatea de producție se mută spre zona mai profitabilă În material se arată că ritmul accelerat de construire a centrelor de date pentru inteligența artificială a crescut comenzile de cipuri de memorie, necesare pentru procesarea unor volume mari de informații. În acest context, producătorii de cipuri ar acorda prioritate sectorului AI, considerat mai profitabil, în detrimentul componentelor folosite în electronice de larg consum (telefoane, laptopuri), ceea ce contribuie la scumpiri. Agerpres notează și o estimare făcută în martie de Chey Tae-won, președintele conglomeratului sud-coreean care include SK hynix: penuria ar putea persista până în 2030. Ce soluții vede GSMA și unde intră sateliții GSMA spune că poartă discuții cu „toate părțile interesate” pentru a atenua problema, inclusiv prin: lobby către factorii de decizie pentru reducerea taxelor sau facilitarea finanțării; încurajarea reciclării smartphone-urilor. Pe termen mai lung, extinderea rețelelor de sateliți pe orbită joasă ar putea aduce conectivitate în aproape orice punct de pe glob, însă Badrinath susține că, pentru majoritatea utilizatorilor, internetul prin satelit va rămâne o soluție folosită ocazional, inclusiv din cauza limitărilor de utilizare în interior. În plus, șeful GSMA cere ca operatorii de satelit care oferă servicii transfrontaliere să respecte regulile aplicabile internetului mobil, inclusiv cele privind confidențialitatea și interceptarea legală. [...]
