Știri
Știri din categoria Internet
Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat, într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews.
Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități.
Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde:
„Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?”
Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune:
„Eu am un Ericsson cu butoane”
În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează:
„Cât? Trei milioane? E cam mult…”
Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate:
„Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”.
Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet.
Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului:
„Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?”
Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin.
Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram.
În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”.
De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată.
Recomandate
Accesul la App Store a scăzut puternic în Rusia , iar datele de monitorizare indică o degradare rapidă a conectivității, cu potențial impact operațional pentru utilizatorii și companiile care distribuie aplicații prin ecosistemul Apple, potrivit Meduza . Problemele au fost semnalate inițial de publicația „Verstka”, care citează date ale proiectului internațional de cercetare OONI (Open Observatory of Network Interference, o inițiativă care măsoară interferențe și blocaje în rețele). Conform acestor date, numărul conexiunilor „anomale” către resursele Apple a început să crească joi, 16 iulie, iar în zilele următoare disponibilitatea site-ului Apple în Rusia a coborât la aproximativ 30–40%. Pentru App Store, indicatorul ar fi în jur de 60%. În alte țări nu sunt raportate probleme similare. Informația este susținută și de datele serviciului „Sboy.rf”, unde, potrivit graficelor, din 16 iulie utilizatorii au început să depună masiv plângeri privind indisponibilitatea App Store, din regiuni diferite ale Rusiei. Ce sugerează datele și ce spun autoritățile „Verstka” notează că dificultățile de acces la resursele Apple pot indica o restricționare parțială a App Store din partea autorităților ruse. În același timp, serviciul de presă al Roskomnadzor (autoritatea rusă de supraveghere a comunicațiilor) a declarat pe 14 iulie, într-un comentariu pentru Interfax, că nu restricționează accesul la serviciile Apple și Google. Context: presiune crescută pe distribuția de aplicații Materialul amintește că, la începutul lunii iunie, Apple a eliminat din App Store mesagerul rusesc „Max”, compania invocând sancțiuni internaționale, fără a preciza care anume. După câteva săptămâni, au dispărut din magazinul digital Apple și alte aplicații ale holdingului VK. Pe 13 iulie, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva VK și a subsidiarei sale „Platforma de comunicare”, dezvoltatorul „Max”. La câteva zile după aceea, și Google a eliminat aplicațiile holdingului din magazinul său. Separat, OONI indică și o disponibilitate a Google Play în Rusia de aproximativ 40–50%, însă, potrivit graficelor, un volum ridicat de conexiuni „anomale” către această platformă este observat de câteva luni. [...]
Kremlinul pregătește „liste albe” de servicii online care să rămână funcționale în timpul opririlor de internet , o măsură cu impact direct asupra operațiunilor digitale și a continuității plăților și serviciilor publice, potrivit G4Media . Președintele rus Vladimir Putin a ordonat asigurarea unor servicii de internet de bază pentru populație, pe fondul anticipării unor noi întreruperi masive ale rețelei, care ar putea fi dispuse de Serviciul Federal de Securitate (FSB) . Ordinul vizează menținerea funcționării „neîntrerupte” a serviciilor esențiale în perioadele în care accesul la internet este restricționat. Ce servicii trebuie să rămână disponibile Conform comunicatului publicat de Kremlin, autoritățile trebuie să asigure funcționarea serviciilor esențiale, inclusiv: sisteme de asistență medicală; sistemul federal de informații de stat; sisteme de plăți; accesul cetățenilor la aceste servicii pe durata restricționării internetului. Termen și responsabili Măsurile trebuie pregătite până la 1 iulie 2026, responsabilitatea revenind prim-ministrului Mihail Mișustin și directorului FSB, Aleksandr Bortnikov. Instrucțiunile au fost elaborate după o reuniune a guvernului rus din 23 aprilie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că obiectivul este ca serviciile electronice „cu adevărat esențiale” să fie incluse pe „liste albe” și să li se garanteze funcționarea. Înscrierea pe aceste liste este strict reglementată și include site-uri și aplicații rusești. De ce contează pentru economie și operațiuni Întreruperile de internet au produs deja efecte colaterale, inclusiv asupra mediului de afaceri, potrivit relatărilor citate. În perioadele anterioare de restricții, „listele albe” nu au funcționat, iar cetățenii s-au plâns atât de dificultăți în viața de zi cu zi, cât și de impactul asupra afacerilor din Moscova. Cercetătoarea Aleksandra Prokopenko (Carnegie Center) apreciază că ordinul „instituționalizează” întreruperile, transformându-le într-o „condiție operațională normală, nu o excepție”, și că FSB ajunge într-o poziție mai puternică, în timp ce guvernul primește un instrument oficial pentru a anula măsura dacă daunele colaterale devin prea mari. Context: întreruperi repetate și rolul FSB Întreruperile de internet în Rusia au început anul trecut, invocându-se motive de securitate. La Moscova, accesul la internetul mobil a fost blocat aproximativ trei săptămâni în martie, iar la începutul lui mai au existat noi blocaje, ridicate la câteva ore după ce operatorii de telefonie mobilă anunțaseră restricții pentru cinci zile. Potrivit informațiilor citate, întreruperile sunt efectuate de FSB la cererea șefului statului, în baza unei legi promulgate la începutul anului. Forțele de securitate susțin că măsurile sunt necesare pentru apărare împotriva acțiunilor serviciilor secrete ucrainene și a atacurilor cu drone. În același timp, unii experți le leagă de construirea unui „spațiu informațional” mai izolat de internetul global, în linie cu politicile de propagandă și cenzură. [...]
Irlanda a amendat Google cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și i-a dat șase luni să-și corecteze practicile , după ce autoritatea de protecție a datelor a concluzionat că grupul a procesat ilegal date de localizare, potrivit WinFuture . Decizia vizează modul în care au fost folosite datele de poziționare în activități web și în aplicații, precum și în „istoricul locațiilor”. Autoritatea irlandeză Data Protection Commission (DPC) spune că utilizatorii nu au fost informați suficient despre utilizarea datelor de localizare. Investigația a pornit de la plângeri depuse de mai multe organizații de protecție a consumatorilor, iar DPC a considerat dovedite încălcări ale regulilor UE privind prelucrarea acestor date. Potrivit Bloomberg, citat de publicație, Graham Doyle, adjunct al comisarului din cadrul DPC, a explicat că, din cauza acestor omisiuni, unele persoane ar fi putut să nu știe că locația lor era folosită, de exemplu, pentru a le influența prin publicitate sau pentru a deduce interese, ceea ce ar fi putut duce la pierderea controlului asupra datelor personale. Termen de conformare: șase luni Pe lângă amendă, DPC a impus un termen de șase luni în care Google trebuie să își ajusteze prelucrarea datelor de poziționare astfel încât să respecte cerințele de protecție a vieții private. Poziția Google: „reguli învechite”, schimbări deja făcute Google susține că dosarul se referă la „politici învechite”, între timp actualizate, și indică faptul că modificările cerute ar fi fost deja implementate. Compania afirmă că, din 2019, și-a „dezvoltat semnificativ” abordarea și a introdus „instrumente fiabile” care ar face mai ușor pentru consumatori să gestioneze datele de localizare. Context: presiune constantă asupra marilor platforme Cazul se înscrie într-o serie mai largă de intervenții ale DPC împotriva marilor companii tehnologice americane pentru încălcări ale legislației UE privind confidențialitatea. WinFuture amintește că, în 2023, Meta a fost obligată să plătească 1,2 miliarde de euro pentru transferul ilegal al datelor utilizatorilor din UE către servere din SUA. [...]
Șeful Instagram avertizează că un feed cronologic ar reduce puternic timpul petrecut în aplicație , într-un moment în care Australia pregătește legislație care ar permite utilizatorilor să renunțe la feedurile algoritmice, potrivit 9to5Google . Mesajul are o miză operațională și economică directă: dacă utilizatorii „stau mai puțin”, scade și potențialul de monetizare al platformei. Declarațiile îi aparțin lui Adam Mosseri și au fost relatate de ABC, în contextul discuțiilor despre dreptul de „opt-out” (ieșire) din recomandările algoritmice. Mosseri a spus că „experiența medie a utilizatorului devine mult mai rea” atunci când revii la un feed cronologic. „Dacă treci la un feed cronologic, ajunge să fie copleșit de conținut de la companii, branduri și publicații… creatorii sunt înecați, iar apoi prietenii tăi sunt înecați și mai mult… ratezi mult mai mult conținut… și petreci mult mai puțin timp pe platformă…” De ce contează: engagementul și timpul petrecut sunt în joc Potrivit aceleiași relatări, Mosseri susține că interacțiunile (engagement) au scăzut cu până la 50% atunci când s-a trecut înapoi la un feed cronologic. Chiar dacă articolul nu detaliază metodologia sau perioada la care se referă această estimare, implicația este că un feed nealgoritmic ar lovi în indicatorii pe care se sprijină distribuția conținutului și, indirect, veniturile din publicitate. În logica prezentată, un feed cronologic ar favoriza conturile care pot publica mult și des — companii, branduri, publicații, influenceri „mereu online” — ceea ce ar putea împinge în jos postările creatorilor mai mici și ale prietenilor, dacă utilizatorul urmărește multe astfel de conturi. Context de reglementare: Australia vs. opțiunile deja existente Australia analizează o reglementare care ar obliga platformele să ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile algoritmice. În paralel, Instagram ar fi respectat deja legislații care cer oferirea unei alegeri similare în alte jurisdicții, inclusiv în Olanda, potrivit materialului citat. În prezent, utilizatorii pot comuta și azi la un feed cronologic, însă aplicația revine implicit la feedul algoritmic la deschidere, ceea ce menține recomandările ca experiență standard. [...]
Începând cu 30 august 2026 , Google schimbă modul în care aplică politica „site reputation abuse” utilizatorilor din Spațiul Economic European, inclusiv celor din România. Potrivit Google Search Central , acțiunile manuale aplicate pentru această abatere nu vor mai retrograda paginile în rezultatele afișate în SEE. Politica, introdusă pentru combaterea fenomenului numit informal „parasite SEO”, vizează paginile realizate de terți și găzduite pe domenii cu autoritate în principal pentru a beneficia de reputația acestora. Sunt vizate, de exemplu, articolele comerciale izolate, fără autor sau supraveghere editorială, copiate de la un marketplace și publicate pe un site cunoscut doar pentru a obține poziții mai bune în Google. Schimbarea europeană nu înseamnă însă că asemenea pagini vor reveni automat la pozițiile anterioare. Google poate separa în sistemele sale secțiunea comercială de domeniul principal, astfel încât aceasta să fie evaluată treptat ca un site independent. Cu alte cuvinte, dispare efectul penalizării manuale pentru publicul din România, dar poate dispărea și avantajul SEO oferit de autoritatea publicației. Ce se schimbă concret pentru publisheri Google va ridica efectul acțiunilor manuale anterioare asupra rezultatelor din SEE, iar existența unei sancțiuni precedente nu va fi utilizată drept semnal negativ. Mesajul poate rămâne însă vizibil în Search Console, deoarece aceeași acțiune continuă să producă efecte pentru utilizatorii din afara SEE. Publisherii pot trimite în continuare cereri de reconsiderare și, în anumite cazuri, pot solicita mediere. Nu orice conținut afiliat, advertorial sau realizat de colaboratori reprezintă o încălcare. Documentația actualizată Google oferă trei exemple relevante: O secțiune de cupoane integrată în navigația publicației, administrată editorial, marcată comercial și adaptată publicului site-ului este puțin probabil să fie sancționată. Un articol afiliat fără autor, editor sau marcaj comercial, ascuns de navigația principală și copiat de la un terț rămâne problematic. Un material original realizat de un freelancer, cu autor identificat, supraveghere editorială și linkuri afiliate marcate corespunzător este considerat o utilizare legitimă. Pentru publicațiile din România, prioritatea nu ar trebui să fie eliminarea automată a secțiunilor comerciale, ci demonstrarea integrării lor reale: autori și responsabili editoriali identificați, marcarea relațiilor comerciale, conținut original, navigare din site-ul principal și o metodă prin care cititorii pot raporta ofertele incorecte. Linkurile plătite trebuie să păstreze atributele rel="sponsored" sau rel="nofollow" . Modificarea vine după ce Comisia Europeană a deschis, în noiembrie 2025, o investigație privind posibilitatea ca Google să limiteze modalități legitime de monetizare ale publisherilor. Comisia a salutat noua abordare, dar va monitoriza implementarea acesteia în baza Digital Markets Act, relatează Reuters . După 30 august, publisherii ar trebui să urmărească separat traficul din România și din alte state SEE față de SUA sau Regatul Unit. O recuperare în SEE, însoțită de pierderi în afara regiunii, ar indica efectul diferențiat al acțiunii manuale. Anunțul privește Google Search și nu promite eliminarea celorlalte reguli anti-spam ori o protecție generală pentru aparițiile în Discover și Top Stories. [...]
Traficul din asistenții AI rămâne mic ca volum, dar aduce deja venituri disproporționat de mari pentru e-commerce , potrivit datelor agregate într-un dashboard public lansat de DWF, prezentate de HotNews . Platforma trafic.dwf.ro centralizează anonim informații din 799 de proprietăți Google Analytics 4, totalizând 156,8 milioane de sesiuni și 824.000 de tranzacții pe lună, cu actualizare lunară. Datele indică o schimbare relevantă pentru companii: deși AI reprezintă încă o felie redusă din trafic, performanța comercială a acestui canal este deja peste media traficului organic din Google, ceea ce poate influența alocarea bugetelor și prioritățile de optimizare a vizibilității online. AI crește rapid, dar încă nu „mută” piața ca volum Traficul provenit din asistenții AI a crescut cu 47,6% față de anul trecut și de 360 de ori în ultimii doi ani, fiind singurul canal de trafic aflat pe creștere în setul de date analizat. Cu toate acestea, ponderea rămâne redusă: AI înseamnă 1,43% din traficul de search și aproximativ 0,37% din traficul total. Dashboardul semnalează și „Dark AI Traffic” – trafic generat de AI care nu este identificat ca atare în rapoarte și ajunge atribuit canalelor Direct sau Organic. Estimările citate din studiul Loamly.ai (februarie 2026) indică faptul că aproximativ 70% din traficul AI ar rămâne invizibil în acest fel. „Cea mai periculoasă cifră nu e cifra mică din rapoarte, e traficul AI pe care nu-l vezi deloc: două treimi sosește mascat ca Direct sau Organic.” E-commerce: conversie mai bună și coș mai mare pentru vizitele din AI În comerțul online, vizitatorul venit din AI cumpără de circa 1,5 ori mai des decât cel din Google organic, potrivit datelor din cohortă: rata de conversie este 2,7% pentru AI, față de 1,82% pentru organic. În plus, coșul mediu este cu 28% mai mare (370 lei vs 289 lei). Veniturile atribuite traficului AI au ajuns la 1,3 milioane de lei în ultimele 30 de zile pe magazinele online din cohortă, în creștere cu 331% față de anul trecut, ceea ce sugerează o intenție de cumpărare mai ridicată pentru acest tip de trafic. Dependență puternică de ChatGPT în trafic și venituri Un alt element cu impact operațional este concentrarea: 97,1% din traficul AI identificabil provine din ChatGPT, urmat de Claude (1,5%), Gemini (0,9%), Copilot (0,4%) și Perplexity (0,2%). La venituri, concentrarea este și mai mare: 97,8% din veniturile atribuite AI sunt asociate tot cu ChatGPT. În practică, asta înseamnă că „vizibilitatea în AI” poate deveni rapid o miză, dar și un risc de dependență de o singură platformă, dacă tendința se menține. Canalele tradiționale pierd trafic, dar businessul rezistă mai bine Pe zona de SEO, datele arată o diferență între trafic și rezultate comerciale: în ultimele 12 luni, sesiunile organice ale magazinelor online au scăzut cu 16,4%, însă veniturile din organic au scăzut cu doar 0,7%. În același timp, veniturile organice sunt încă cu 35,7% peste nivelul de acum doi ani. Interpretarea propusă este că scade mai ales traficul informațional, în timp ce vizitele cu intenție de cumpărare rămân mai stabile. Pe paid, tabloul este mixt: traficul paid a scăzut cu 1,7% în ultimul an, dar bugetele au crescut cu 56,7%, iar veniturile cu 74,2%. CPC-ul mediu a urcat cu 19,5%, până la 0,77 lei. Pentru proprietățile cu Google Ads conectat în GA4, paid-ul arată creștere: +22,4% sesiuni și +19,5% venituri față de acum un an. La nivelul întregii cohorte, în ultimele 12 luni traficul total a scăzut cu 10,7%, iar traficul din search cu 20,0%. În același interval, magazinele online din cohortă au înregistrat 12,2% mai multe sesiuni și 9,8% mai multe venituri, sugerând o redistribuire a traficului și o reziliență mai mare a componentelor cu intenție comercială. „Nu mai este «cum aducem mai mult trafic», ci «cum rămânem vizibili indiferent unde începe căutarea». Nu mai concurezi doar pentru prima poziție în Google.” Ce înseamnă pentru companii: măsurare și mix de canale Din datele prezentate, concluzia operațională pentru marketeri este că evaluarea performanței ar trebui să se mute mai mult spre valoarea comercială (venituri, conversie, coș mediu), nu doar spre volum de trafic. În paralel, AI apare ca un canal care merită introdus în mix „de acum”, chiar dacă ponderea este încă mică, pentru că este singurul în creștere și are deja randament comercial ridicat. Dashboardul este disponibil gratuit la trafic.dwf.ro și este actualizat lunar, iar proiectul este prezentat ca primul rezultat al Centrului de Excelență în SEO & GEO al DWF. [...]
