Știri
Știri din categoria Internet
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului, printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24, care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak, expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale.
Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare.
Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă.
Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori.
„Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul.
În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi.
Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube.
Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”.
Recomandate
Accesul la App Store a scăzut puternic în Rusia , iar datele de monitorizare indică o degradare rapidă a conectivității, cu potențial impact operațional pentru utilizatorii și companiile care distribuie aplicații prin ecosistemul Apple, potrivit Meduza . Problemele au fost semnalate inițial de publicația „Verstka”, care citează date ale proiectului internațional de cercetare OONI (Open Observatory of Network Interference, o inițiativă care măsoară interferențe și blocaje în rețele). Conform acestor date, numărul conexiunilor „anomale” către resursele Apple a început să crească joi, 16 iulie, iar în zilele următoare disponibilitatea site-ului Apple în Rusia a coborât la aproximativ 30–40%. Pentru App Store, indicatorul ar fi în jur de 60%. În alte țări nu sunt raportate probleme similare. Informația este susținută și de datele serviciului „Sboy.rf”, unde, potrivit graficelor, din 16 iulie utilizatorii au început să depună masiv plângeri privind indisponibilitatea App Store, din regiuni diferite ale Rusiei. Ce sugerează datele și ce spun autoritățile „Verstka” notează că dificultățile de acces la resursele Apple pot indica o restricționare parțială a App Store din partea autorităților ruse. În același timp, serviciul de presă al Roskomnadzor (autoritatea rusă de supraveghere a comunicațiilor) a declarat pe 14 iulie, într-un comentariu pentru Interfax, că nu restricționează accesul la serviciile Apple și Google. Context: presiune crescută pe distribuția de aplicații Materialul amintește că, la începutul lunii iunie, Apple a eliminat din App Store mesagerul rusesc „Max”, compania invocând sancțiuni internaționale, fără a preciza care anume. După câteva săptămâni, au dispărut din magazinul digital Apple și alte aplicații ale holdingului VK. Pe 13 iulie, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva VK și a subsidiarei sale „Platforma de comunicare”, dezvoltatorul „Max”. La câteva zile după aceea, și Google a eliminat aplicațiile holdingului din magazinul său. Separat, OONI indică și o disponibilitate a Google Play în Rusia de aproximativ 40–50%, însă, potrivit graficelor, un volum ridicat de conexiuni „anomale” către această platformă este observat de câteva luni. [...]
Kremlinul pregătește „liste albe” de servicii online care să rămână funcționale în timpul opririlor de internet , o măsură cu impact direct asupra operațiunilor digitale și a continuității plăților și serviciilor publice, potrivit G4Media . Președintele rus Vladimir Putin a ordonat asigurarea unor servicii de internet de bază pentru populație, pe fondul anticipării unor noi întreruperi masive ale rețelei, care ar putea fi dispuse de Serviciul Federal de Securitate (FSB) . Ordinul vizează menținerea funcționării „neîntrerupte” a serviciilor esențiale în perioadele în care accesul la internet este restricționat. Ce servicii trebuie să rămână disponibile Conform comunicatului publicat de Kremlin, autoritățile trebuie să asigure funcționarea serviciilor esențiale, inclusiv: sisteme de asistență medicală; sistemul federal de informații de stat; sisteme de plăți; accesul cetățenilor la aceste servicii pe durata restricționării internetului. Termen și responsabili Măsurile trebuie pregătite până la 1 iulie 2026, responsabilitatea revenind prim-ministrului Mihail Mișustin și directorului FSB, Aleksandr Bortnikov. Instrucțiunile au fost elaborate după o reuniune a guvernului rus din 23 aprilie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că obiectivul este ca serviciile electronice „cu adevărat esențiale” să fie incluse pe „liste albe” și să li se garanteze funcționarea. Înscrierea pe aceste liste este strict reglementată și include site-uri și aplicații rusești. De ce contează pentru economie și operațiuni Întreruperile de internet au produs deja efecte colaterale, inclusiv asupra mediului de afaceri, potrivit relatărilor citate. În perioadele anterioare de restricții, „listele albe” nu au funcționat, iar cetățenii s-au plâns atât de dificultăți în viața de zi cu zi, cât și de impactul asupra afacerilor din Moscova. Cercetătoarea Aleksandra Prokopenko (Carnegie Center) apreciază că ordinul „instituționalizează” întreruperile, transformându-le într-o „condiție operațională normală, nu o excepție”, și că FSB ajunge într-o poziție mai puternică, în timp ce guvernul primește un instrument oficial pentru a anula măsura dacă daunele colaterale devin prea mari. Context: întreruperi repetate și rolul FSB Întreruperile de internet în Rusia au început anul trecut, invocându-se motive de securitate. La Moscova, accesul la internetul mobil a fost blocat aproximativ trei săptămâni în martie, iar la începutul lui mai au existat noi blocaje, ridicate la câteva ore după ce operatorii de telefonie mobilă anunțaseră restricții pentru cinci zile. Potrivit informațiilor citate, întreruperile sunt efectuate de FSB la cererea șefului statului, în baza unei legi promulgate la începutul anului. Forțele de securitate susțin că măsurile sunt necesare pentru apărare împotriva acțiunilor serviciilor secrete ucrainene și a atacurilor cu drone. În același timp, unii experți le leagă de construirea unui „spațiu informațional” mai izolat de internetul global, în linie cu politicile de propagandă și cenzură. [...]
O nouă rundă de volatilitate în Google Search, observată din 24 iulie și până în weekend, poate produce scăderi bruște de trafic pentru site-uri și magazine online , într-un context în care tot mai mulți editori spun că primesc mai puține vizite din Google, potrivit Search Engine Roundtable . Publicația descrie mișcări „neconfirmate” ale algoritmului (adică fără anunț oficial de la Google), dar vizibile atât în instrumente de monitorizare, cât și în discuțiile comunității SEO. Semnalele ar fi început târziu joi, 23 iulie, și s-ar fi intensificat vineri, 24 iulie, după ce Google ar fi „ajustat” unele servere de clasare, ceea ce a dus la fluctuații puternice ale pozițiilor în rezultate. De ce contează: trafic mai instabil, venituri mai greu de planificat Pentru publisheri și companii care depind de căutările Google, volatilitatea în clasamente se traduce direct în variații de trafic, conversii și venituri. Autorul notează și o schimbare de fond: aceste mișcări „contează mai puțin” pentru editori deoarece Google ar trimite, per ansamblu, tot mai puțin trafic către site-uri. În acest context, unele publicații mari ar lua în calcul să blocheze complet accesul Google Search la conținutul lor, pe ideea că „schimbul de valoare” (crawling în schimbul traficului) s-a inversat. Ce indică instrumentele de monitorizare Search Engine Roundtable spune că mai multe instrumente terțe au arătat un vârf de volatilitate în jurul datei de 24 iulie, între care: AWR (monitorizare schimbări de algoritm) DataForSEO SERP Volatility Wincher Wireboard (agregator al mai multor instrumente) Zutrix Tension Mozcast AccuRanker „Grump” CognitiveSEO Serpstat Mangools SERPWatcher Sistrix (update radar) SimilarWeb (SERP) Algoroo SEMrush Sensor Instrumentele nu confirmă o actualizare oficială, dar sunt folosite în industrie ca indicatori ai „turbulențelor” în rezultate. Ce raportează comunitatea SEO: scăderi de trafic și conversii În discuții de pe WebmasterWorld și în comentariile de pe site, sunt menționate fluctuații puternice de trafic, inclusiv scăderi abrupte de la o zi la alta. Printre exemplele citate: scăderi „foarte mari”, până la 27% din traficul normal pentru un site; un raport de scădere de 60%–70% în Brazilia; trafic „mort” în weekend; mențiuni despre conversii zero într-o zi, în paralel cu cheltuirea integrală a bugetului zilnic de Google Ads (conform relatării unui utilizator). Acestea sunt relatări punctuale ale utilizatorilor, nu date agregate la nivel de piață. Context: volatilitate repetată, dar fără confirmare oficială Publicația amintește episoade „neconfirmate” de volatilitate pe 18–19 iulie, precum și ceea ce numește „ Google 7-Eleven update ”. Ultimele actualizări confirmate oficial menționate sunt: „June 2026 spam update”, început pe 14 iunie și încheiat pe 26 iunie; „May 2026 core update”, început pe 21 mai și încheiat pe 2 iunie. Ce pot face companiile: focus pe monitorizare și risc operațional În lipsa unei confirmări de la Google, miza imediată pentru site-uri și magazine online este operațională: să urmărească separat schimbările de poziții și impactul în trafic/conversii și să evite concluzii pripite din 24–72 de ore de date. Dacă volatilitatea persistă, efectele se pot vedea în bugete de marketing, planificarea stocurilor (pentru e-commerce) și în estimările de venituri pentru publisheri. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Comisia Europeană a acceptat planul X, dar impune implementare în 6 luni și monitorizare sporită , un semnal că aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA) intră într-o fază mai strictă pentru platformele mari, cu efect direct asupra modului în care acestea își deschid datele și explică funcționarea algoritmilor, potrivit Economica . Comisia a anunțat că a acceptat planul de acțiune al platformei X pentru a se conforma obligațiilor de transparență și pentru a facilita accesul cercetătorilor la date, în baza DSA (Digital Services Act – Regulamentul UE privind serviciile digitale). Executivul comunitar susține că măsurile aprobate ar trebui să crească transparența asupra sistemelor X, inclusiv pentru monitorizarea „riscurilor sistemice” și evaluarea impactului asupra utilizatorilor și societății europene. Ce presupune decizia pentru X: audit, termen și supraveghere Potrivit Comisiei Europene, X s-a angajat ca planul să fie supus unui audit extern și independent. În plus, platforma are la dispoziție șase luni pentru implementare și va intra sub un regim de monitorizare sporită. Contextul este unul de presiune de reglementare: anul trecut, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro (aprox. 600 milioane lei) pentru lipsa de transparență a algoritmilor. Context politic: acuzații de „cenzură” și tensiuni cu UE În material este menționat și faptul că Elon Musk a acuzat anterior Uniunea Europeană de cenzură. În februarie, el a distribuit pe X un raport al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților a SUA, care susține că, după intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra rețelelor sociale pentru a cenzura conținut înaintea unor alegeri, inclusiv în România și în alte state europene, precum și înaintea alegerilor europarlamentare. În perioada următoare, miza practică va fi dacă X își respectă termenul de șase luni și dacă auditul extern confirmă că măsurile asumate duc la transparența cerută de DSA, în condițiile unei supravegheri mai strânse din partea Comisiei. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
