Știri
Știri din categoria Internet
Pavel Durov le cere utilizatorilor din Rusia să-și actualizeze Telegram pentru a rămâne conectați, pe fondul unui „interdicții totale” a aplicației, potrivit meduza.io. Fondatorul Telegram spune că serviciul a „actualizat protocolul” de combatere a cenzurii și recomandă utilizarea de VPN-uri și proxy-uri pentru ocolirea blocajelor.
Mesajul a fost publicat pe 11 aprilie 2026, la ora 12:57 (ora Moscovei), pe canalul de Telegram al lui Durov, indicat drept sursă de publicație. Miza operațională este continuitatea accesului la un canal major de comunicare, în condițiile în care utilizatorii se confruntă cu restricții de conectare.
În postare, Durov afirmă că actualizarea aplicației este necesară „pentru a rămâne în contact” în pofida interdicției. El adaugă o serie de recomandări practice:
Durov susține că, datorită „rezistenței digitale”, utilizarea Telegram în Rusia „a rămas stabilă” în ultima săptămână, în pofida „interdicției totale”. Publicația nu oferă date independente care să confirme nivelul de utilizare, iar afirmația rămâne, în forma prezentată, o evaluare a fondatorului aplicației.
În același mesaj, Durov promite că Telegram va continua să își îmbunătățească tehnologia „decentralizată” de combatere a cenzurii.
Din informațiile publicate, Telegram intenționează să continue actualizările tehnice pentru ocolirea cenzurii, în timp ce utilizatorii din Rusia sunt îndemnați să își diversifice instrumentele de acces (VPN/proxy) pentru a reduce riscul de întrerupere a serviciului.
Recomandate
Un videoclip devenit viral arată cum deputați din Duma de Stat recunosc că folosesc VPN pentru a ocoli restricțiile online pe care tot ei le-au votat , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența reglementărilor și competența celor care le adoptă, potrivit HotNews . Materialul este realizat de bloggerul Amiran Sardarov, care are un canal de YouTube cu 5,7 milioane de urmăritori, și include interviuri directe cu parlamentari despre utilizarea VPN și limitarea accesului la internet în Rusia. VPN (rețea privată virtuală) este un serviciu care ascunde adresa IP reală a utilizatorului și este folosit pe scară largă pentru accesarea conținutului restricționat de autorități. Ce arată clipul: legi restrictive, ocolite de cei care le votează Printre momentele cele mai distribuite se numără intervenția deputatului Vitali Milonov („Rusia Unită”), cunoscut pentru poziții conservatoare și susținerea restricțiilor online. Întrebat ce este VPN, acesta răspunde: „Eu nu știu ce este VPN. Cum se spune corect? MBN?” Întrebat dacă folosește astfel de tehnologii, deputatul spune: „Eu am un Ericsson cu butoane” În același videoclip, deputatul Dmitri Gusev („Rusia Justă”) recunoaște că folosește VPN. Întrebat câți ruși desfășoară activități economice pe rețelele sociale, el răspunde „vreo 10 mii de oameni”, iar după ce intervievatorul îl corectează și indică „aproximativ 3 milioane”, reacționează: „Cât? Trei milioane? E cam mult…” Un alt fragment viral îl surprinde pe același deputat sugerând o legătură directă între accesul la internet și riscurile de securitate: „Ori avem internet și vin dronele peste noi, ori nu avem internet și suntem în siguranță”. Afirmația a fost criticată online, cu argumentul că astfel de tehnologii nu depind de rețelele civile de internet. Reacții publice și presiune din interiorul sistemului Actrița rusă Yana Poplavskaya a criticat dur imaginile, spunând că situația este „rușinoasă” pentru instituțiile statului: „Este rușinos, este o rușine. Vreau să știu de ce acești oameni stau în Duma de Stat. Ce beneficiu aduc statului și cetățenilor?” Criticile au fost preluate și de influenceri, inclusiv de bloggerul Aiza Dolmatova, care a publicat un mesaj video în care contestă restricțiile privind accesul la informație, menționând inclusiv blocarea aplicației Telegram. Ea a sugerat și că informațiile nu ajung complet la liderul de la Kremlin. Context: control sporit, dar limite recunoscute oficial Controversa apare pe fondul intensificării controlului asupra internetului în Rusia, unde autoritățile au blocat în ultimii ani sute de servicii VPN și au restricționat accesul la mai multe platforme online; în material sunt menționate ca aplicații interzise WhatsApp, Facebook și Telegram. În același timp, chiar din zona oficială sunt recunoscute limitele acestor măsuri: șeful comisiei IT din Duma de Stat, Serghei Boiarevski, a declarat că „această tehnologie nu poate fi controlată complet”. Separat, deputații Mihail Matveev și Serghei Obuhov au avertizat că folosirea digitalizării exclusiv ca instrument de control poate deveni o strategie ineficientă și „absurdă”. De ce contează: episodul indică o problemă de aplicare și credibilitate a reglementărilor digitale – dacă inclusiv legislatorii le ocolesc sau nu înțeleg concepte de bază, capacitatea statului de a impune restricțiile anunțate rămâne, în practică, limitată. [...]
Rusia va opri temporar internetul mobil și SMS-urile la Moscova pe 9 mai, o măsură cu impact operațional direct asupra companiilor și utilizatorilor , în contextul paradei de Ziua Victoriei, potrivit Economica . Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media a transmis că restricția vizează accesul la internetul mobil „inclusiv la site-urile web autorizate” și serviciile SMS, pentru „a garanta siguranța manifestărilor” din 9 mai. Anunțul a fost făcut pe canalul instituției de pe MAX, aplicație descrisă ca echivalent rusesc al Telegram. În același timp, internetul prin cablu și Wi‑Fi ar urma să funcționeze normal, fără restricții, potrivit ministerului, informație preluată de Agerpres. Ce se știe despre calendarul întreruperilor Ministerul susține că nu există planuri de blocare sau perturbare a internetului mobil la Moscova pe 7 și 8 mai. Totuși, dacă apar „amenințări imediate la adresa securității”, autoritățile pot impune restricții „operaționale”. În paralel, operatorii au început să își pregătească clienții pentru întreruperi: companiile de telefonie mobilă au trimis SMS-uri în care avertizează că sunt așteptate pene de internet între 5 și 9 mai la Moscova. MTS a indicat că întreruperile s-ar putea extinde și la regiunea Moscovei, din jurul capitalei. Context: restricții repetate și o bază legală recentă Potrivit informațiilor citate, autoritățile invocă măsuri de securitate pe fondul riscului unui posibil atac din partea Ucrainei în timpul paradei militare din 9 mai din Piața Roșie , care, pentru prima dată din 2007, se va desfășura fără echipament militar. Întreruperile nu sunt o premieră: marți, internetul mobil a fost blocat în capitală timp de câteva ore „din motive de securitate”, iar în martie a avut loc o blocare similară care a durat aproape trei săptămâni și a generat nemulțumire în rândul locuitorilor. Operatorii au refuzat să își asume responsabilitatea pentru pene, pe motiv că Serviciul Federal de Securitate (FSB) este instituția care impune restricțiile la cererea șefului statului, în baza unei legi adoptate „în urmă cu aproximativ două luni”, conform aceleiași surse. [...]
Rusia a întrerupt internetul mobil în Moscova , o măsură cu efect direct asupra plăților, transportului și comunicării digitale, înaintea paradei de pe 9 mai, redusă din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit Reuters . Marți, mai mulți clienți din capitală au rămas fără acces la internet mobil, au constatat reporterii Reuters aflați în zone diferite ale orașului. În multe locuri, apelurile telefonice au funcționat în continuare, însă datele mobile nu. Impact operațional: servicii digitale afectate în zilele următoare Operatorii ruși de telefonie mobilă au transmis că pot apărea probleme cu internetul mobil în următoarele zile, invocând necesitatea asigurării securității. Și Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a avertizat că pot exista dificultăți legate de internetul mobil și de serviciile de mesagerie. Yandex , cel mai mare grup de internet din Rusia, a anunțat la rândul său că divizia sa de taxi ar putea întâmpina probleme la preluarea comenzilor online, din cauza limitărilor de conectivitate. Motivația oficială și contextul mai larg al restricțiilor Kremlinul a spus că restricțiile au fost introduse pentru a asigura securitatea, în condițiile unui risc crescut de atacuri cu drone ucrainene. Reuters notează că Rusia a intensificat în acest an măsurile de control asupra internetului, inclusiv prin blocarea serviciilor mobile, ceea ce a împins milioane de utilizatori către VPN-uri (rețele private virtuale, folosite pentru a ocoli restricțiile de acces). În paralel, parada anuală din 9 mai, care marchează victoria asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, a fost redusă pe fondul amenințării atacurilor cu drone. [...]
Vladimir Putin leagă căderile de internet din marile orașe de operațiuni antiteroriste, dar admite efecte directe asupra plăților și serviciilor publice , potrivit Adevărul . Într-o ședință guvernamentală transmisă în direct, liderul de la Kremlin a recunoscut „probleme” în funcționarea internetului în orașe precum Moscova și Sankt Petersburg și a susținut că întreruperile sunt legate de activități operative ale serviciilor de securitate. Explicația oficială este că restricțiile apar în contextul măsurilor de prevenire a atacurilor teroriste și a altor amenințări la adresa securității naționale. Putin a spus că, deși astfel de intervenții afectează viața de zi cu zi, „garantarea securității oamenilor va fi întotdeauna o prioritate”. Președintele rus a argumentat și de ce autoritățile nu pot anunța din timp populația despre astfel de operațiuni, invocând riscul compromiterii acțiunilor forțelor de ordine. „Infractorii, de asemenea, aud și văd totul” În același timp, Putin a cerut ca publicul să fie informat după încheierea operațiunilor și le-a solicitat forțelor de securitate „soluții mai eficiente și mai echilibrate” în relația cu autoritățile civile. Impact operațional: plăți, sănătate, platforme publice Putin a indicat explicit că întreruperile afectează servicii esențiale, menționând: sistemele de plată; programările medicale; platforma guvernamentală Gosuslugi . În acest context, el a vorbit despre necesitatea unui mecanism care să asigure funcționarea neîntreruptă a acestor servicii „vitale”, chiar și atunci când sunt derulate operațiuni de securitate. Scepticism și presiune din economie și spațiul online Deși autoritățile ruse susțin că motivația este exclusiv de securitate (inclusiv prevenirea atacurilor cu drone), o parte a populației nu acceptă explicația, mai ales acolo unde restricțiile ar dura de luni de zile, notează publicația. Nemulțumirile vin din mai multe zone — de la administrație și mediul de afaceri până la bloggeri și utilizatori — iar criticile vizează în special impactul asupra economiei și vieții cotidiene. Adevărul mai arată că limitarea sau blocarea unor rețele și aplicații, precum Telegram, a amplificat tensiunile. În spațiul public sunt menționate și reacții ale unor influenceri, inclusiv Victoria Bonya, precum și poziția bloggerului Maksim Kalașnikov, care a avertizat la începutul lunii martie că o eventuală blocare a Telegram ar putea semnala pregătiri pentru măsuri economice nepopulare și posibile tensiuni sociale, pe fondul prelungirii războiului și al crizei economice. [...]
Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile , o întrerupere care, potrivit Economica , lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze. Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor. Ce funcționează și ce nu în Iran, în timpul întreruperii Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special: utilizarea aplicațiilor locale de mesagerie; funcționarea serviciilor bancare. În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”. Contextul: record național și escaladare regională NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial. Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional. [...]
Iranul redeschide accesul la internetul internațional după aproape 90 de zile , o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei digitale și a activității companiilor care depind de conectivitate, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de președintele Masoud Pezeshkian , iar presa de stat iraniană a relatat informația citând un oficial, conform Reuters. Decizia vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de șeful departamentului de relații publice din Ministerul Comunicațiilor din Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconectare Deocamdată, mecanismul privind modul și momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global „este necunoscut”, notează Agerpres, citată de Digi24. Cu alte cuvinte, nu este clar dacă reluarea accesului va fi imediată, graduală sau condiționată. Contextul întreruperii: 87 de zile fără internet global pentru majoritatea populației Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks . Doar un număr mic de cetățeni ar fi avut acces la VPN-uri (servicii care pot ocoli restricțiile) „scumpe și avansate”, capabile să treacă de blocaje. Autoritățile au impus inițial întreruperea accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național. Conexiunile au revenit treptat la normal în februarie, înainte de o nouă întrerupere, declanșată după începerea atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: economia digitală rămâne vulnerabilă la decizii administrative Chiar și în perioade fără criză, accesul la internetul global în Iran este „puternic restricționat” prin cenzurarea multor site-uri, iar autoritățile se bazează tot mai mult pe un intranet (rețea internă separată de internetul global), inclusiv în școli, unde învățarea se face online. În acest context, ordinul de redeschidere poate reduce blocajele operaționale pentru activități care depind de internetul internațional, însă amploarea efectului va depinde de modul concret în care va fi implementată reconectarea. [...]
