Știri
Știri din categoria Internet
Rusia a încercat să blocheze complet WhatsApp în cadrul unei strategii de a împinge utilizatorii către aplicația de stat MAX, potrivit Reuters, care citează declarații ale companiei și reacții de la Kremlin.
WhatsApp, deținută de Meta Platforms, susține că măsura face parte din eforturile Moscovei de a promova platforme locale și de a-și consolida controlul asupra spațiului său internet, pe fondul tensiunilor cu furnizorii străini de tehnologie după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Autoritățile ruse promovează o aplicație rivală susținută de stat, numită MAX, despre care criticii afirmă că ar putea fi folosită pentru urmărirea utilizatorilor; presa de stat a respins aceste acuzații ca fiind false.
„Continuăm să facem tot ce putem pentru a menține utilizatorii conectați”, a transmis WhatsApp, în contextul în care compania descrie blocarea ca un demers menit să direcționeze publicul către o „aplicație de supraveghere deținută de stat”.
Din perspectiva Kremlinului, revenirea WhatsApp pe piața rusă ar depinde de conformarea Meta cu legislația locală și de acceptarea unui dialog cu autoritățile. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pentru agenția de stat TASS că, dacă Meta „îndeplinește” cerințele și intră în discuții, „există posibilitatea de a ajunge la un acord”, în timp ce menținerea unei poziții „intransigente” ar exclude această opțiune.
Episodul se înscrie într-o serie de restricții aplicate în ultimii ani serviciilor de comunicare: în 2025, Rusia a început să limiteze unele apeluri pe WhatsApp și pe Telegram, acuzând platformele deținute de companii străine că refuză să furnizeze informații către forțele de ordine în anchete legate de fraudă și terorism. În decembrie, autoritățile au blocat și FaceTime, aplicația de apeluri video a Apple.
Separat, Financial Times a relatat anterior că autoritățile ruse au eliminat aplicația de mesagerie securizată dintr-un echivalent al unui director online administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare în comunicații. Pentru utilizatori și companii, miza imediată este dacă promovarea MAX va fi însoțită de restricții mai dure asupra aplicațiilor străine și de o migrare forțată către servicii controlate sau influențate de stat.
Recomandate
Accesul la App Store a scăzut puternic în Rusia , iar datele de monitorizare indică o degradare rapidă a conectivității, cu potențial impact operațional pentru utilizatorii și companiile care distribuie aplicații prin ecosistemul Apple, potrivit Meduza . Problemele au fost semnalate inițial de publicația „Verstka”, care citează date ale proiectului internațional de cercetare OONI (Open Observatory of Network Interference, o inițiativă care măsoară interferențe și blocaje în rețele). Conform acestor date, numărul conexiunilor „anomale” către resursele Apple a început să crească joi, 16 iulie, iar în zilele următoare disponibilitatea site-ului Apple în Rusia a coborât la aproximativ 30–40%. Pentru App Store, indicatorul ar fi în jur de 60%. În alte țări nu sunt raportate probleme similare. Informația este susținută și de datele serviciului „Sboy.rf”, unde, potrivit graficelor, din 16 iulie utilizatorii au început să depună masiv plângeri privind indisponibilitatea App Store, din regiuni diferite ale Rusiei. Ce sugerează datele și ce spun autoritățile „Verstka” notează că dificultățile de acces la resursele Apple pot indica o restricționare parțială a App Store din partea autorităților ruse. În același timp, serviciul de presă al Roskomnadzor (autoritatea rusă de supraveghere a comunicațiilor) a declarat pe 14 iulie, într-un comentariu pentru Interfax, că nu restricționează accesul la serviciile Apple și Google. Context: presiune crescută pe distribuția de aplicații Materialul amintește că, la începutul lunii iunie, Apple a eliminat din App Store mesagerul rusesc „Max”, compania invocând sancțiuni internaționale, fără a preciza care anume. După câteva săptămâni, au dispărut din magazinul digital Apple și alte aplicații ale holdingului VK. Pe 13 iulie, Uniunea Europeană a introdus sancțiuni împotriva VK și a subsidiarei sale „Platforma de comunicare”, dezvoltatorul „Max”. La câteva zile după aceea, și Google a eliminat aplicațiile holdingului din magazinul său. Separat, OONI indică și o disponibilitate a Google Play în Rusia de aproximativ 40–50%, însă, potrivit graficelor, un volum ridicat de conexiuni „anomale” către această platformă este observat de câteva luni. [...]
Kremlinul pregătește „liste albe” de servicii online care să rămână funcționale în timpul opririlor de internet , o măsură cu impact direct asupra operațiunilor digitale și a continuității plăților și serviciilor publice, potrivit G4Media . Președintele rus Vladimir Putin a ordonat asigurarea unor servicii de internet de bază pentru populație, pe fondul anticipării unor noi întreruperi masive ale rețelei, care ar putea fi dispuse de Serviciul Federal de Securitate (FSB) . Ordinul vizează menținerea funcționării „neîntrerupte” a serviciilor esențiale în perioadele în care accesul la internet este restricționat. Ce servicii trebuie să rămână disponibile Conform comunicatului publicat de Kremlin, autoritățile trebuie să asigure funcționarea serviciilor esențiale, inclusiv: sisteme de asistență medicală; sistemul federal de informații de stat; sisteme de plăți; accesul cetățenilor la aceste servicii pe durata restricționării internetului. Termen și responsabili Măsurile trebuie pregătite până la 1 iulie 2026, responsabilitatea revenind prim-ministrului Mihail Mișustin și directorului FSB, Aleksandr Bortnikov. Instrucțiunile au fost elaborate după o reuniune a guvernului rus din 23 aprilie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că obiectivul este ca serviciile electronice „cu adevărat esențiale” să fie incluse pe „liste albe” și să li se garanteze funcționarea. Înscrierea pe aceste liste este strict reglementată și include site-uri și aplicații rusești. De ce contează pentru economie și operațiuni Întreruperile de internet au produs deja efecte colaterale, inclusiv asupra mediului de afaceri, potrivit relatărilor citate. În perioadele anterioare de restricții, „listele albe” nu au funcționat, iar cetățenii s-au plâns atât de dificultăți în viața de zi cu zi, cât și de impactul asupra afacerilor din Moscova. Cercetătoarea Aleksandra Prokopenko (Carnegie Center) apreciază că ordinul „instituționalizează” întreruperile, transformându-le într-o „condiție operațională normală, nu o excepție”, și că FSB ajunge într-o poziție mai puternică, în timp ce guvernul primește un instrument oficial pentru a anula măsura dacă daunele colaterale devin prea mari. Context: întreruperi repetate și rolul FSB Întreruperile de internet în Rusia au început anul trecut, invocându-se motive de securitate. La Moscova, accesul la internetul mobil a fost blocat aproximativ trei săptămâni în martie, iar la începutul lui mai au existat noi blocaje, ridicate la câteva ore după ce operatorii de telefonie mobilă anunțaseră restricții pentru cinci zile. Potrivit informațiilor citate, întreruperile sunt efectuate de FSB la cererea șefului statului, în baza unei legi promulgate la începutul anului. Forțele de securitate susțin că măsurile sunt necesare pentru apărare împotriva acțiunilor serviciilor secrete ucrainene și a atacurilor cu drone. În același timp, unii experți le leagă de construirea unui „spațiu informațional” mai izolat de internetul global, în linie cu politicile de propagandă și cenzură. [...]
Ucraina își reorganizează infrastructura digitală pentru a limita riscul unor întreruperi masive ale internetului și comunicațiilor mobile , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra centrelor de date și rețelelor de telecomunicații, potrivit Kyiv Post . Miza este continuitatea operațională a serviciilor digitale – de la conectivitatea populației până la funcționarea companiilor și a instituțiilor – într-un scenariu de avarii severe. Premierul Serhii Korețkîi a spus, într-un interviu pentru TSN difuzat duminică, că autoritățile pregătesc „cel mai rău scenariu”, în care loviturile rusești ar putea perturba internetul și comunicațiile mobile. El a indicat că protecția centrelor de date și a rețelelor mobile a fost discutată într-o ședință a Statului Major al Comandantului Suprem. „Trebuie să planificăm pentru cel mai rău scenariu posibil.” Ce măsuri ia guvernul pentru a menține rețelele funcționale Potrivit premierului, Ucraina folosește un set de măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea infrastructurii de comunicații, inclusiv prin distribuirea infrastructurii critice în mai multe locații și utilizarea atât a facilităților din țară, cât și din afara ei. În descrierea sa, arhitectura de reziliență include combinații între: amplasare „subterană” a unor componente, găzduire „în cloud” (servicii informatice livrate prin internet, din centre de date), relocare „în străinătate” a unor elemente, modele mixte, fără „o singură regulă” aplicabilă tuturor. Contextul imediat: atacuri asupra centrelor de date și efectul asupra utilizatorilor Între 23 și 25 septembrie, forțele ruse au atacat o serie de centre de date din Ucraina, inclusiv unele operate de UTELS , MiroHost și DATAGROUP, precum și alte elemente de infrastructură de comunicații. Conform publicației, atacurile au distrus sau avariat echipamente ale mai multor furnizori de internet din Kiev și ale unor companii mari de telecomunicații, ceea ce a dus temporar la lipsa accesului la internet pentru „sute de mii” de abonați din Kiev, regiunea Kiev și alte zone ale țării. După aceste atacuri, președintele Volodîmîr Zelenski a convocat pe 26 septembrie o reuniune a Statului Major al Comandantului Suprem, iar oficialii și șefii serviciilor de securitate au primit ordin să ia măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii de telecomunicații. În ansamblu, seria de lovituri este prezentată ca parte a unei tendințe de intensificare a țintirii infrastructurii digitale și de comunicații, cu riscul unor perturbări mai ample ale serviciilor de internet și telefonie mobilă. [...]
Amazon își extinde serviciul de internet prin satelit Leo în Uzbekistan, într-un parteneriat cu operatorul de stat Uztelecom , cu miza de a acoperi zone unde rețelele terestre nu ajung. Informația apare în WinFuture , care notează că proiectul vizează în special regiunile izolate și greu accesibile, precum zonele montane și deșertice. Acordul are ca obiect „astuparea golurilor” de conectivitate prin completarea infrastructurii existente a Uztelecom cu legături prin satelit. Amazon susține că Leo ar urma să deservească acele zone în care instalarea de rețele clasice, pe cablu, este dificilă sau problematică, astfel încât accesul la internet să fie disponibil „acolo unde este cel mai necesar”. Ce se știe despre implementare și calendar Deși Amazon a lansat deja sateliți pentru Leo, serviciul nu este disponibil pe piața liberă. În acest moment, funcționează în regim de testare, cu angajați și un număr limitat de clienți de tip companie. În consecință, rămâne neclar când Uztelecom și Amazon vor începe efectiv să ofere servicii de internet prin satelit în Uzbekistan. Context: competiția cu Starlink și ritmul de extindere Potrivit publicației, Amazon a trimis până acum aproximativ 400 de sateliți pe orbită pentru a construi un concurent direct pentru Starlink (SpaceX). Planul companiei este să adauge, în următorii ani, peste 3.000 de sateliți suplimentari pe orbită joasă. În paralel, SpaceX ar avea deja peste 11.000 de sateliți Starlink pe orbită. WinFuture mai menționează că Amazon își dezvoltă serviciile satelit și prin parteneriate comerciale, inclusiv o cooperare cu compania aeriană Delta Airlines pentru internet la bord, precum și achiziția Globalstar, operator asociat cu funcții de urgență pe dispozitive Apple. [...]
Irlanda a amendat Google cu 403 milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) și i-a dat șase luni să-și corecteze practicile , după ce autoritatea de protecție a datelor a concluzionat că grupul a procesat ilegal date de localizare, potrivit WinFuture . Decizia vizează modul în care au fost folosite datele de poziționare în activități web și în aplicații, precum și în „istoricul locațiilor”. Autoritatea irlandeză Data Protection Commission (DPC) spune că utilizatorii nu au fost informați suficient despre utilizarea datelor de localizare. Investigația a pornit de la plângeri depuse de mai multe organizații de protecție a consumatorilor, iar DPC a considerat dovedite încălcări ale regulilor UE privind prelucrarea acestor date. Potrivit Bloomberg, citat de publicație, Graham Doyle, adjunct al comisarului din cadrul DPC, a explicat că, din cauza acestor omisiuni, unele persoane ar fi putut să nu știe că locația lor era folosită, de exemplu, pentru a le influența prin publicitate sau pentru a deduce interese, ceea ce ar fi putut duce la pierderea controlului asupra datelor personale. Termen de conformare: șase luni Pe lângă amendă, DPC a impus un termen de șase luni în care Google trebuie să își ajusteze prelucrarea datelor de poziționare astfel încât să respecte cerințele de protecție a vieții private. Poziția Google: „reguli învechite”, schimbări deja făcute Google susține că dosarul se referă la „politici învechite”, între timp actualizate, și indică faptul că modificările cerute ar fi fost deja implementate. Compania afirmă că, din 2019, și-a „dezvoltat semnificativ” abordarea și a introdus „instrumente fiabile” care ar face mai ușor pentru consumatori să gestioneze datele de localizare. Context: presiune constantă asupra marilor platforme Cazul se înscrie într-o serie mai largă de intervenții ale DPC împotriva marilor companii tehnologice americane pentru încălcări ale legislației UE privind confidențialitatea. WinFuture amintește că, în 2023, Meta a fost obligată să plătească 1,2 miliarde de euro pentru transferul ilegal al datelor utilizatorilor din UE către servere din SUA. [...]
Șeful Instagram avertizează că un feed cronologic ar reduce puternic timpul petrecut în aplicație , într-un moment în care Australia pregătește legislație care ar permite utilizatorilor să renunțe la feedurile algoritmice, potrivit 9to5Google . Mesajul are o miză operațională și economică directă: dacă utilizatorii „stau mai puțin”, scade și potențialul de monetizare al platformei. Declarațiile îi aparțin lui Adam Mosseri și au fost relatate de ABC, în contextul discuțiilor despre dreptul de „opt-out” (ieșire) din recomandările algoritmice. Mosseri a spus că „experiența medie a utilizatorului devine mult mai rea” atunci când revii la un feed cronologic. „Dacă treci la un feed cronologic, ajunge să fie copleșit de conținut de la companii, branduri și publicații… creatorii sunt înecați, iar apoi prietenii tăi sunt înecați și mai mult… ratezi mult mai mult conținut… și petreci mult mai puțin timp pe platformă…” De ce contează: engagementul și timpul petrecut sunt în joc Potrivit aceleiași relatări, Mosseri susține că interacțiunile (engagement) au scăzut cu până la 50% atunci când s-a trecut înapoi la un feed cronologic. Chiar dacă articolul nu detaliază metodologia sau perioada la care se referă această estimare, implicația este că un feed nealgoritmic ar lovi în indicatorii pe care se sprijină distribuția conținutului și, indirect, veniturile din publicitate. În logica prezentată, un feed cronologic ar favoriza conturile care pot publica mult și des — companii, branduri, publicații, influenceri „mereu online” — ceea ce ar putea împinge în jos postările creatorilor mai mici și ale prietenilor, dacă utilizatorul urmărește multe astfel de conturi. Context de reglementare: Australia vs. opțiunile deja existente Australia analizează o reglementare care ar obliga platformele să ofere utilizatorilor posibilitatea de a renunța la feedurile algoritmice. În paralel, Instagram ar fi respectat deja legislații care cer oferirea unei alegeri similare în alte jurisdicții, inclusiv în Olanda, potrivit materialului citat. În prezent, utilizatorii pot comuta și azi la un feed cronologic, însă aplicația revine implicit la feedul algoritmic la deschidere, ceea ce menține recomandările ca experiență standard. [...]
