Știri
Știri din categoria Externe
Duma de Stat a deschis calea pentru o extindere legală a intervențiilor militare ruse în străinătate, după ce a adoptat în primă lectură un proiect de lege care i-ar permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte state sub pretextul „apărării drepturilor cetățenilor Federației Ruse”, potrivit Digi24.
Inițiativa, susținută de șeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, este prezentată ca un instrument de protecție a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale rușilor și ale organizațiilor ruse „împotriva încălcărilor ilegale din străinătate”.
În nota explicativă, proiectul este justificat prin situații precum arestarea, reținerea, urmărirea penală sau „alte forme de persecuție” împotriva cetățenilor ruși în afara țării. Textul vizează inclusiv măsuri luate de instanțe din alte state și de organe judiciare internaționale pe care Moscova nu le recunoaște, în special cele a căror competență nu se bazează pe un tratat internațional al Federației Ruse sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU adoptată în baza capitolului VII din Carta ONU.
Potrivit materialului, legile în Rusia trec prin trei lecturi; proiectul a fost adoptat, deocamdată, doar în prima lectură (informație atribuită de Digi24 agenției News.ro, care preia The Moscow Times).
Depunerea proiectului este plasată pe fondul avertismentelor repetate ale NATO și ale serviciilor de informații europene privind o posibilă pregătire a Rusiei pentru un conflict cu una sau mai multe țări ale alianței.
Digi24 notează că, în vara lui 2025, șeful serviciului de informații german BND a avertizat asupra riscului de provocări în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea. Totodată, șeful Statului Major General al Franței, generalul Fabien Mandon, a îndemnat la pregătirea pentru o confruntare cu Rusia în următorii 3-4 ani.
Miza proiectului este de reglementare: el ar crea o bază legală internă mai explicită pentru trimiterea de trupe în afara granițelor, ancorată într-un argument recurent al Moscovei – protejarea cetățenilor ruși și a intereselor ruse în străinătate.
În același context, experții Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) sunt citați cu evaluarea că „faza zero” a unei astfel de pregătiri ar fi început deja, prin reorganizarea districtelor militare, crearea de baze la granița cu Finlanda și apariția în Europa a unor acțiuni precum sabotaje și bruiaj GPS.
Ce urmează depinde de parcursul legislativ: proiectul trebuie să treacă de încă două lecturi pentru a deveni lege, conform procedurii menționate în articol.
Recomandate
Rusia își centralizează achizițiile de drone și își extinde baza legală pentru intervenții externe , două mișcări care pot accelera capacitatea de luptă și pot ridica riscuri suplimentare de escaladare, potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Centralizarea dronelor: eficiență mai mare, dar și blocaje posibile ISW notează că Rusia își centralizează tot mai mult achiziția de drone pentru Forțele sale de Sisteme Fără Pilot (USF). Evaluarea indică faptul că această schimbare ar urma să aibă atât consecințe pozitive, cât și negative — un semnal că Moscova încearcă să standardizeze și să controleze mai strict un segment devenit critic în operațiunile militare, dar cu riscul de a introduce rigidități și întârzieri în aprovizionare. Lege nouă în Duma de Stat : cadru pentru folosirea armatei „în apărarea cetățenilor ruși” în străinătate Un alt punct major din actualizare este adoptarea, pe 14 aprilie, a unei legi de către Duma de Stat care îi permite președintelui Vladimir Putin să autorizeze folosirea Forțelor Armate ale Rusiei în afara țării pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale străine. Din perspectivă de reglementare, măsura lărgește explicit baza legală invocabilă pentru desfășurări externe. Ucraina: producție în creștere, dar limitată de investiții; cooperare europeană pe apărare aeriană ISW mai arată că baza industrială de apărare a Ucrainei își mărește capacitățile de producție, însă nu își poate atinge potențialul maxim fără investiții suplimentare. În paralel, partenerii europeni ai Ucrainei continuă să consolideze apărarea aeriană și să crească cooperarea pentru producție comună. Situația de pe front și atacuri la distanță Potrivit evaluării, pe 14 aprilie nu au fost raportate avansuri nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. În schimb, Ucraina a continuat loviturile de rază medie asupra sistemelor radar rusești din regiunea Belgorod, iar Rusia a lansat asupra Ucrainei patru rachete de croazieră și 129 de drone. [...]
Errol Musk , tatăl lui Elon Musk, lucrează la un proiect de relocare în Rusia a unor fermieri sud-africani , inițiativă care ar urma să ofere statut de refugiat pentru 50 de familii afrikanere și care se suprapune peste o temă deja politizată de administrația SUA, potrivit Digi24 . Musk a declarat pentru AFP că proiectul vizează „acordarea statutului de refugiat fermierilor sud-africani”, fără să ofere detalii despre mecanism, criterii sau calendar. Un oficial rus a spus că inițiativa ar presupune relocarea a 50 de familii din minoritatea albă afrikaans (descendenți ai coloniștilor olandezi). De ce contează: migrația „selectivă” devine instrument politic Demersul apare într-un context în care aceeași categorie de sud-africani a primit oferte de statut de refugiat și din partea guvernului președintelui american Donald Trump, care a susținut în mod fals că afrikanerii ar fi persecutați de autoritățile sud-africane post-apartheid. Potrivit informațiilor citate, aproape 5.000 de afrikaneri albi au intrat în Statele Unite ca refugiați de când Trump a preluat funcția în ianuarie anul trecut, în timp ce programele de refugiați au fost aproape suspendate pentru alte grupuri. Programul american a provocat reacții dure la Pretoria, guvernul sud-african respingând acuzațiile de discriminare. Ce se știe despre proiectul din Rusia și cine îl susține Errol Musk, care vizitează regulat Rusia, s-a aflat la Moscova și a participat la o slujbă de Paște ortodoxă pe 12 aprilie, în prezența președintelui Vladimir Putin , notează materialul. Guvernatorul regiunii Vladimir, Aleksandr Avdeyev, a afirmat pe Telegram că a discutat cu Musk despre „dezvoltarea agriculturii” și despre „perspectivele de stabilire a 50 de familii de origine olandeză din Africa de Sud”. Deși afrikanerii ar fi emigrat în Rusia încă din 2018, implicarea lui Errol Musk este prezentată ca un element nou. Într-un interviu pentru presa rusă Gubernia 33, Errol Musk a justificat inițiativa susținând că fermierii afrikaneri albi ar fi vizați pentru a fi uciși, acuzații negate ferm în Africa de Sud. Context: tensiuni și pe linia Starlink – reglementare și licențiere Digi24 amintește că Elon Musk acuză frecvent guvernul sud-african de rasism, inclusiv în legătură cu refuzul de a acorda licență furnizorului său de internet Starlink. Într-o postare recentă, el a susținut că licența nu este acordată „pur și simplu pentru că nu sunt negru”. În același context, sunt menționate legile sud-africane de reechilibrare după apartheid, care impun ca marile companii să fie deținute în proporție de cel puțin 30% de persoane din comunități anterior defavorizate. Purtătorul de cuvânt al președintelui Cyril Ramaphosa a calificat afirmațiile lui Elon Musk drept „minciuni și dezinformare”, potrivit materialului. Ce urmează În acest moment, proiectul descris de Errol Musk rămâne insuficient detaliat: nu sunt publice condițiile concrete, instituțiile implicate și pașii procedurali pentru acordarea statutului de refugiat în Rusia. Singurul element operațional indicat în mod explicit este ținta de 50 de familii și discuția purtată la nivel regional în Rusia despre stabilirea lor și despre agricultură. [...]
Rusia propune să intervină în gestionarea uraniului îmbogățit al Iranului , într-un moment în care disputa nucleară rămâne un punct major de fricțiune între Teheran și Washington, pe fondul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, la Beijing, după o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping, că Iranul are un „drept inalienabil” de a îmbogăți uraniu în scopuri pașnice și că Moscova este dispusă să ajute la rezolvarea „problemei materialului nuclear iranian”. Într-o conferință de presă, Lavrov a susținut că „fiecare țară are dreptul la îmbogățirea uraniului exclusiv în scopuri pașnice” și a adăugat că Rusia „va accepta orice decizie convenabilă părții iraniene” în cadrul acestor „drepturi legitime”. Ce soluții spune Moscova că ar putea oferi Lavrov a indicat că o eventuală contribuție a Rusiei ar putea lua „cele mai diverse forme”, inclusiv: reprocesarea uraniului puternic îmbogățit; transformarea acestuia în combustibil pentru centrale nucleare; transferul în Rusia al unei cantități determinate pentru depozitare. El a insistat că orice formulă trebuie să respecte dreptul Iranului la utilizarea pașnică a energiei nucleare și a afirmat că Iranul nu a încercat să extindă aceste scopuri către obiective militare. Totodată, a spus că Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a detectat „niciodată” suspiciuni că uraniul îmbogățit iranian ar fi putut fi deturnat în scopuri militare. Contextul: presiune americană și blocarea porturilor iraniene Declarațiile vin în contextul războiului dintre Iran, Statele Unite și Israel, la o zi după ce Washingtonul a anunțat blocarea totală a porturilor iraniene și a afirmat că a „oprit complet” comerțul maritim al Iranului. În același timp, președintele american Donald Trump a declarat că războiul este „aproape de a se încheia” și că Teheranul urmărește „cu disperare” un acord. Lavrov a criticat și țările europene pentru că nu au reproșat Washingtonului ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear din 2015 și pentru că au cerut, în schimb, ca Teheranul să continue să respecte limitările asumate în pact. Rusia a invocat și precedentul acordului nuclear din 2015, când a participat la gestionarea uraniului iranian îmbogățit, transferat pe teritoriul rus pentru a fi diluat și transformat în combustibil nuclear. În prezent, disputa rămâne blocată între cererea SUA de „îmbogățire zero” și poziția Iranului, care își apără dreptul de a menține îmbogățirea cel puțin pentru uz civil. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
