Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
YouTube extinde la toți adulții un instrument care poate declanșa eliminarea deepfake-urilor cu fața ta, o schimbare operațională care mută protecția „anti-impersonare” din zona creatorilor și a persoanelor publice către utilizatorul obișnuit, potrivit The Verge.
Funcția, numită „likeness detection” (detecția asemănării), folosește o scanare de tip selfie a feței pentru a căuta pe YouTube videoclipuri cu potriviri faciale. Dacă sistemul găsește o potrivire, utilizatorul este alertat și poate cere platformei să elimine conținutul.
YouTube a testat inițial instrumentul cu creatori de conținut, apoi l-a extins către oficiali guvernamentali, politicieni, jurnaliști și, ulterior, către industria de divertisment. Extinderea la „orice utilizator de 18 ani sau mai mult” este, conform publicației, un pas major: practic, oricine poate solicita monitorizarea continuă a platformei pentru posibile deepfake-uri care îi folosesc chipul.
Un purtător de cuvânt al YouTube, Jack Malon, a precizat că nu există cerințe privind ce înseamnă „creator” pentru eligibilitate și a argumentat că protecția ar trebui să fie aceeași indiferent de vechimea pe platformă.
„Prin această extindere, clarificăm că, indiferent dacă creatorii încarcă pe YouTube de un deceniu sau abia încep, vor avea acces la același nivel de protecție”, a transmis Malon într-un e-mail.
Cererile de eliminare sunt analizate în baza politicii de confidențialitate a YouTube. Compania spune că ia în calcul criterii precum:
Există excepții pentru parodie sau satiră. În plus, instrumentul acoperă doar asemănarea facială, nu și alte elemente de identificare, precum vocea.
Utilizatorii se pot retrage din program, iar YouTube afirmă că poate șterge datele asociate. Platforma a mai spus anterior că numărul cererilor de eliminare identificate prin acest program a fost „foarte mic”, fără a oferi cifre în materialul citat.
Deși deepfake-urile vizează frecvent celebrități și politicieni, riscul se extinde și la persoane private. The Verge amintește cazuri în care adolescenți au fost „deepfăcuți” de colegi și menționează un proces intentat de trei adolescenți împotriva xAI, care susțin că chatbotul Grok ar fi generat materiale de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) cu ei.
Pentru YouTube, extinderea instrumentului înseamnă și o creștere potențială a volumului de sesizări și a complexității moderării, într-un context în care platformele sunt presate să gestioneze mai strict conținutul generat de inteligența artificială.
Recomandate
Google pregătește „Gemini Spark”, un agent de inteligență artificială pentru telefoane, care ar putea automatiza sarcini direct pe dispozitiv , potrivit Android Headlines , înaintea conferinței I/O 2026. Miza operațională este trecerea de la un asistent care răspunde la întrebări la unul care execută acțiuni în numele utilizatorului, cu impact direct asupra modului în care sunt folosite aplicațiile pe Android . Informațiile apar ca „scurgere” (leak), ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală prezentare oficială și nu există, în acest stadiu, o confirmare publică din partea Google. Ce ar însemna „agentul” în utilizarea de zi cu zi Din perspectiva utilizatorului, un „agent” AI este un sistem care nu doar generează text, ci poate planifica și duce la capăt pași multipli pentru o sarcină (de exemplu, să caute informații, să compare opțiuni și să finalizeze o acțiune), în funcție de permisiunile primite. Potrivit publicației, „Gemini Spark” ar fi gândit pentru telefoane, ceea ce sugerează o integrare mai strânsă cu Android și cu aplicațiile uzuale. Dacă direcția se confirmă, schimbarea ar putea muta o parte din interacțiunile curente (căutare, organizare, completare de formulare, rezervări) către fluxuri automatizate, inițiate prin comenzi naturale. De ce contează pentru ecosistemul Android Un astfel de agent ar putea deveni un nou „strat” de interfață între utilizator și aplicații: în loc să navighezi manual prin mai multe ecrane, ai delega execuția către AI. Pentru dezvoltatori și companii, asta poate însemna presiune pentru: integrare mai bună cu mecanismele de automatizare și permisiuni din Android; adaptarea aplicațiilor la scenarii în care acțiunile sunt inițiate de un agent, nu direct de utilizator; clarificări privind controlul, trasabilitatea și securitatea acțiunilor făcute „în numele” utilizatorului. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă Google va prezenta „Gemini Spark” la I/O 2026 și în ce formă: funcție separată, parte din Gemini sau integrată în Android. Până atunci, informațiile trebuie tratate ca preliminare, iar detaliile despre capabilități și disponibilitate pot fi diferite la lansare. [...]
Adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni un diferențiator de productivitate între companiile europene , iar ritmul de implementare va conta la fel de mult ca investițiile, a avertizat Mario Draghi la Timișoara, potrivit G4Media . Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a spus că primele studii indică deja un efect pozitiv al AI asupra productivității, însă întrebarea-cheie rămâne cât de repede va ajunge tehnologia să fie folosită pe scară largă în economie. Draghi, invitat special la conferința Tech Talks organizată de Universitatea Politehnica Timișoara , a discutat cu jurnalistul CNN Richard Quest despre modul în care Europa poate rămâne relevantă într-un context accelerat de inteligența artificială, dar și despre crizele recente și capacitatea instituțiilor de a reacționa. Ce arată datele invocate de Draghi despre AI și productivitate Fostul premier italian a indicat câteva cifre care sugerează că adoptarea AI a început să se vadă în performanța companiilor: 36% dintre companiile europene adoptă deja AI , procent pe care Draghi l-a descris drept „surprinzător” de mare; în SUA, procentul depășește 50% ; productivitatea companiilor care folosesc AI crește cu aproximativ 4% , potrivit datelor citate de el; un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale. „Inteligența artificială va ajuta la creșterea productivității. Primele studii arată că acest lucru se întâmplă deja atât în Europa, cât și în SUA. Întrebarea cea mai importantă este cât timp va dura până când AI-ul va fi adoptat de toate companiile.” De ce leagă Draghi AI de reforme mai rapide în Europa În intervenția sa, Draghi a conectat direct presiunea tehnologică de nevoia de reforme accelerate la nivel european. Întrebat despre progresele de după publicarea „Raportului Draghi” (realizat pentru Comisia Europeană), el a spus că există pași înainte, dar că „lumea se mișcă acum mult mai repede”, iar schimbările din comerțul internațional, relația cu SUA și dezvoltarea AI cer un ritm mai alert. „Concluzia raportului este clară: trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă.” Un punct distinct a fost critica la adresa procesului decizional european, descris ca lent și încărcat de etape, cu trimitere la nevoia de reducere a birocrației și de clarificare a responsabilității pentru implementarea deciziilor. Context: criza energetică, inflația și reacția băncilor centrale Draghi a vorbit și despre criza energetică și inflație, comparând situația actuală cu anii ’70, dar subliniind că Europa este astăzi mai pregătită (inclusiv prin existența monedei euro și prin lecțiile învățate în politica monetară). Totuși, el a criticat reacția „extrem de lentă” a băncilor centrale la inflația din 2022–2023 și a pus în context perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli mari și lichiditate ridicată în economie, la care s-au adăugat costurile războiului și creșterea deficitelor, inclusiv în Europa. În același dialog, Draghi a remarcat și diferența structurală dintre SUA și Europa, menționând că Statele Unite sunt exportator de energie. Ce urmează, în logica mesajului lui Draghi Mesajul central a fost că avantajul economic al AI nu va veni automat: contează viteza de adoptare în companii și capacitatea Europei de a lua și implementa decizii mai rapid. În lipsa accelerării reformelor, riscul, în formularea lui Draghi, este ca Europa să rămână în urmă într-o competiție în care tehnologia comprimă termenele de reacție. [...]
IKEA testează pantofi cu role cu AI pentru a crește viteza de pregătire a comenzilor , într-un experiment care țintește direct eficiența operațională din depozit, potrivit Profit . Testul are loc în Helsingborg, Suedia, unde retailerul a început să folosească așa-numitele „ Moonwalkers ” – dispozitive purtate peste pantofii obișnuiți, care folosesc inteligență artificială pentru a se adapta la ritmul de mers al utilizatorului. Scopul declarat este accelerarea ridicării comenzilor. Primele măsurători citate indică un câștig semnificativ de viteză: angajații ar fi mers „până la două ori mai repede”, iar productivitatea medie ar fi crescut cu 16%. Ce arată testul, dincolo de componenta „gadget” Din perspectiva operațională, experimentul sugerează o direcție de optimizare cu impact imediat în activitățile de tip „ order picking ” (ridicarea produselor pentru comenzi), unde timpul de deplasare al angajaților este o componentă majoră a productivității. În material se arată că inițiativa a pornit de la un angajat care a văzut o reclamă pentru astfel de pantofi și și-a comandat singur o pereche pentru testare, după care procesul a fost preluat în cadrul companiei. Publicația redă și reacția internă și din partea clienților, printr-o declarație atribuită companiei: „Colegii noștri au răspuns foarte pozitiv – la fel și clienții noștri. Oamenii văd ceva nou, ceva care funcționează, și care stârnește curiozitate.” Ce rămâne de urmărit Profit nu menționează, în fragmentul disponibil, costurile, durata testului sau dacă IKEA intenționează să extindă utilizarea acestor dispozitive și în alte locații. În lipsa acestor detalii, impactul economic complet (investiție vs. câștig de productivitate) nu poate fi evaluat din informațiile publicate până acum. [...]
Contra-dronele ieftine, ghidate de AI, reduc costul apărării antiaeriene : sistemul ucrainean P1-SUN , prezentat și la București, este conceput să intercepteze dronele Shahed cu un raport de cost net favorabil față de folosirea rachetelor scumpe, potrivit HotNews . În contextul atacurilor repetate cu drone kamikaze Shahed-136 (Geran 2), forțele ucrainene susțin că resping peste 90% dintre atacuri, iar o parte importantă din efort se bazează pe „contra-drone” – interceptori mai ieftini, produși rapid și folosiți în volum mare. Unul dintre aceste sisteme, P1-SUN, a fost prezentat la expoziția Black Sea Defense & Aerospace de la București (detalii despre eveniment în materialul HotNews ). De ce contează: economia interceptării Miza este costul per țintă. O dronă Shahed ar costa, în funcție de estimări, între 30.000 și 50.000 de euro, în timp ce interceptarea cu rachete Patriot (de ordinul milioanelor de euro bucata) sau chiar cu rachete lansate de avioane de vânătoare (de ordinul sutelor de mii de euro) nu este sustenabilă economic, potrivit reprezentanților companiei ucrainene citați de HotNews. În acest model, P1-SUN este prezentată drept opțiunea „cea mai ieftină” dintre cei trei principali „efectori” pe care Ucraina se bazează pentru interceptarea dronelor kamikaze, alături de dronele Sting (Wild Hornets) și sistemul american Merops, conform companiei SkyFall. Pentru context despre alți interceptori ucraineni, HotNews a mai relatat aici: HotNews . Cât costă și ce performanțe declară producătorul Reprezentanții SkyFall susțin că o dronă P1-SUN poate fi produsă „începând de la 1.000 de euro” (aprox. 5.000 lei) bucata. Variantele mai complexe – inclusiv cele ghidate prin fibră optică sau cu viteze mai mari – pot ajunge la 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei). Pentru varianta de bază, datele prezentate includ: dimensiune: circa 50 cm; încărcătură utilă (explozivă): 700 g; viteză maximă: 310 km/h (comparată cu un monopost de Formula 1); baterie: 20.000 mAh, autonomie de 20 de minute; rază maximă: 33 km; plafon de altitudine: 9.000 m; în variante avansate, viteză de angajare a țintei de până la 450 km/h. Rolul inteligenței artificiale: ghidarea finală când legătura radio cade Elementul central, potrivit celor care o prezintă, este „sistemul AI” de la bord, care preia controlul în ultimele secunde înainte de impact. Logica operațională descrisă este că legăturile radio pot fi întrerupte de bruiaj în apropierea țintei, iar în această fază P1-SUN folosește inteligența artificială pentru a „vedea” ținta cu o cameră în infraroșu. Fluxul de utilizare descris de sursă: rețeaua de radare și senzori detectează țintele, operatorii lansează și ghidează manual contra-drona până când ținta este „în colimator”, iar la circa 500–800 de metri se activează „Target Lock”, după care drona zboară autonom până la impact, chiar dacă semnalul radio este pierdut. Ce se știe despre eficiență și ce rămâne neconfirmat Reprezentanții companiei nu oferă cifre exacte privind performanța, dar nici nu infirmă estimări publice care indică o rată de interceptare de 70–80%. „Eficiența de interceptare urca în fiecare lună, continuăm să îmbunătățim produsul și procedurile”, susțin ei. [...]
Noua suită Gemini Intelligence va rula, cel puțin la început, doar pe o mână de telefoane Android „premium” , ceea ce ridică pragul hardware și de suport software pentru producători și poate fragmenta accesul la funcțiile avansate de inteligență artificială pe Android, potrivit GSMArena . Gemini Intelligence nu este prezentată doar ca o redenumire, ci ca un pachet de funcții capabile să automatizeze sarcini în mai mulți pași și să le execute în fundal, inclusiv prin interacțiuni autonome cu aplicații și site-uri. Materialul menționează și un component numit „Rambler”, care ar urma să ajungă în Gboard și să permită o conversație mai liberă, inclusiv cu „cuvinte de umplutură” și amestec de limbi în aceeași propoziție. Debut pe câteva modele de vârf, cu un calendar limitat Din informațiile disponibile în acest moment, funcțiile ar urma să debuteze pe viitoarele Samsung Galaxy Z Fold8 și Z Flip8, iar Google a confirmat că seria Galaxy S26 și seria Pixel 10 vor primi Gemini Intelligence „în această vară”, notează publicația. Cerințe tehnice și de suport care restrâng drastic lista de dispozitive O notă de subsol de pe site-ul oficial Android descrie Gemini Intelligence ca pe o funcție „premium” și exclusivistă, cel puțin pentru moment. Printre cerințele enumerate se află: minimum 12 GB RAM ; suport pentru AICore , un serviciu de sistem Android care expune o interfață (API) pentru sarcini de inteligență artificială peste un model Gemini Nano rulat pe dispozitiv; necesitatea Gemini Nano v3 sau mai nou , suportat în prezent doar de „o mână” de telefoane. Pe lângă acestea, apar și condiții suplimentare, inclusiv cerințe legate de platforma hardware („SoC eligibil”, adică un cip de top), teste de calitate și stabilitate (inclusiv rate mici de blocări), dar și obligații de mentenanță pe termen lung: 5 upgrade-uri de sistem de operare și șase ani de actualizări de securitate trimestriale . Sunt menționate și suportul pentru Android Virtualization Framework (AVF) și pKVM (o mașină virtuală protejată la nivel de kernel), plus o cerință vag formulată privind „performanța media” și zona de gaming. De ce contează: AI „pe dispozitiv” devine un diferențiator de gamă înaltă Setul de condiții sugerează că Google împinge Gemini Intelligence spre segmentul de vârf, atât prin resursele necesare pentru rulare locală (pe telefon), cât și prin cerințe de suport software pe termen lung. Consecința practică este că funcțiile pot ajunge mai greu pe modele mai accesibile, chiar și în cadrul aceleiași familii de produse. În acest context, GSMArena remarcă faptul că un leak de specificații pentru familia Pixel 11 ar indica posibilitatea ca modelele non-Pro să vină cu doar 8 GB RAM, ceea ce ar pune sub semnul întrebării compatibilitatea lor cu Gemini Intelligence. Publicația subliniază că, deocamdată, nu există un răspuns ferm. [...]
Sony încearcă să limiteze așteptările legate de „ AI Camera Assistant ” pe Xperia 1 XIII , după ce exemplele publicate au atras critici pentru calitatea slabă a rezultatelor , potrivit The Verge . Miza practică pentru utilizatori este că funcția nu „repară” automat fotografiile, ci doar propune setări alternative — iar, cel puțin în demonstrațiile de până acum, recomandările pot înrăutăți imaginea. Sony susține că AI Camera Assistant nu editează fotografiile după ce sunt făcute, ci oferă sugestii pe baza condițiilor din scenă (iluminare, profunzime și subiect). Utilizatorul îndreaptă camera spre un obiect, iar telefonul afișează patru opțiuni de ajustare pentru expunere, culoare și estomparea fundalului (blur), din care poate alege una sau poate ignora complet recomandările. Într-un videoclip de produs, compania afirmă că funcția ar sugera și „cel mai fotogenic unghi”. În materialul menționat, însă, exemplul arată mai degrabă o recomandare de a mări (zoom), ceea ce nu este același lucru cu indicarea unui unghi de fotografiere. Exemplele publicate rămân problematice După ce Sony a atras „atenție nedorită” cu o postare inițială despre funcție, compania a revenit cu noi exemple pe X, descrise ca fiind mai bune decât cele din 14 mai. Chiar și așa, evaluarea din articol este că rezultatele rămân slabe: deși nu mai sunt la fel de „spălăcite” sau supraexpuse ca primele imagini, fiecare variantă sugerată are probleme vizibile și arată mai rău decât fotografia originală. Publicația descrie, pe scurt, tipul de defecte din grila de sugestii: o variantă „prea saturată”; una „plată” și „supra-procesată”; una care face mâncarea să pară „lipită” în cadru, ca într-o editare; una cu un contrast împins prea mult. Ce înseamnă pentru utilizatori Concluzia operațională, în acest moment, este prudentă: dacă folosești un Xperia 1 XIII, „cea mai bună opțiune” ar fi să ignori, deocamdată, sugestiile AI Camera Assistant, până când Sony îmbunătățește calitatea recomandărilor sau oferă demonstrații mai convingătoare. [...]
