Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Contra-dronele ieftine, ghidate de AI, reduc costul apărării antiaeriene: sistemul ucrainean P1-SUN, prezentat și la București, este conceput să intercepteze dronele Shahed cu un raport de cost net favorabil față de folosirea rachetelor scumpe, potrivit HotNews.
În contextul atacurilor repetate cu drone kamikaze Shahed-136 (Geran 2), forțele ucrainene susțin că resping peste 90% dintre atacuri, iar o parte importantă din efort se bazează pe „contra-drone” – interceptori mai ieftini, produși rapid și folosiți în volum mare. Unul dintre aceste sisteme, P1-SUN, a fost prezentat la expoziția Black Sea Defense & Aerospace de la București (detalii despre eveniment în materialul HotNews).
Miza este costul per țintă. O dronă Shahed ar costa, în funcție de estimări, între 30.000 și 50.000 de euro, în timp ce interceptarea cu rachete Patriot (de ordinul milioanelor de euro bucata) sau chiar cu rachete lansate de avioane de vânătoare (de ordinul sutelor de mii de euro) nu este sustenabilă economic, potrivit reprezentanților companiei ucrainene citați de HotNews.
În acest model, P1-SUN este prezentată drept opțiunea „cea mai ieftină” dintre cei trei principali „efectori” pe care Ucraina se bazează pentru interceptarea dronelor kamikaze, alături de dronele Sting (Wild Hornets) și sistemul american Merops, conform companiei SkyFall. Pentru context despre alți interceptori ucraineni, HotNews a mai relatat aici: HotNews.
Reprezentanții SkyFall susțin că o dronă P1-SUN poate fi produsă „începând de la 1.000 de euro” (aprox. 5.000 lei) bucata. Variantele mai complexe – inclusiv cele ghidate prin fibră optică sau cu viteze mai mari – pot ajunge la 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei).
Pentru varianta de bază, datele prezentate includ:
Elementul central, potrivit celor care o prezintă, este „sistemul AI” de la bord, care preia controlul în ultimele secunde înainte de impact. Logica operațională descrisă este că legăturile radio pot fi întrerupte de bruiaj în apropierea țintei, iar în această fază P1-SUN folosește inteligența artificială pentru a „vedea” ținta cu o cameră în infraroșu.
Fluxul de utilizare descris de sursă: rețeaua de radare și senzori detectează țintele, operatorii lansează și ghidează manual contra-drona până când ținta este „în colimator”, iar la circa 500–800 de metri se activează „Target Lock”, după care drona zboară autonom până la impact, chiar dacă semnalul radio este pierdut.
Reprezentanții companiei nu oferă cifre exacte privind performanța, dar nici nu infirmă estimări publice care indică o rată de interceptare de 70–80%.
„Eficiența de interceptare urca în fiecare lună, continuăm să îmbunătățim produsul și procedurile”, susțin ei.
Recomandate
Șeful Anthropic admite că industria AI nu și-a îndeplinit promisiunile, chiar înaintea unei listări așteptate la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei). Potrivit The Next Web , Dario Amodei spune că „doar rezultate științifice reale” pot schimba percepția publică — o poziție care pune presiune directă pe teza de evaluare a companiei, bazată mai mult pe ce ar urma să facă tehnologia decât pe ce a livrat deja. Amodei a scris pe X că „cea mai exactă critică” la adresa companiilor de inteligență artificială, inclusiv Anthropic, este că nu au livrat încă „promisiunile mari” de a aduce beneficii lumii. În aceeași intervenție, el a susținut că afirmații de tipul „AI va vindeca cancerul” au devenit un clișeu perceput adesea ca înșelător, iar singurul lucru care ar conta cu adevărat este „să vindeci cancerul” în mod concret. De ce contează: evaluarea așteptată depinde de rezultate viitoare Momentul declarațiilor este relevant deoarece Anthropic se pregătește, în următoarele săptămâni, pentru o listare pe bursă pe care susținătorii companiei ar aștepta să o evalueze la 2.000 mld. dolari (aprox. 9.000 mld. lei), în octombrie. Publicația notează că prețul ar „depinde aproape în întregime” de ceea ce va face tehnologia, nu de ceea ce a făcut până acum. În acest context, mesajul CEO-ului funcționează și ca o recunoaștere a riscului central pentru investitori: încrederea publică și, implicit, susținerea politică și comercială pentru AI ar putea rămâne fragile dacă nu apar progrese verificabile, dincolo de promisiuni. Neîncrederea publică și limitele „rezultatelor” ca soluție Ca argument, articolul citează un sondaj Pew: jumătate dintre adulții americani sunt mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați de AI în viața de zi cu zi, față de 10% care sunt mai entuziasmați; nivelul de îngrijorare ar fi crescut de la 37% când întrebarea a fost pusă prima dată, în 2021. Amodei respinge ideea că propriile avertismente ar fi alimentat neîncrederea și face trimitere la eseul său din 2024, „Machines of Loving Grace”, în care argumenta că AI ar putea transforma lumea în bine. În schimb, el pune scepticismul pe seama unei neîncrederi mai vechi față de corporații, AI fiind „cea mai recentă iterație” a acestui fenomen. Totuși, articolul arată că nu toți sunt convinși că „descoperirile” vor fi suficiente. O angajată OpenAI (menționată ca atare) a replicat că industria farmaceutică livrează constant progrese, dar rămâne printre cele mai puțin de încredere sectoare. Ea a enumerat factori care ar influența judecata publicului dincolo de rezultate: prețuri, acces, activitate de lobby, lipsă de transparență, modul în care sunt împărțite câștigurile și cine ajunge să dețină puterea. Separat, Yann LeCun a susținut că singura cale înainte este o inteligență artificială „larg disponibilă, împărtășită și deschisă” — o direcție pe care Anthropic nu o acceptă pentru modelele sale de vârf, în timp ce Meta ar presa Washingtonul în sens opus, potrivit materialului. Ce urmează: „sclipiri” în lunile următoare, listarea înaintea lor Amodei a încheiat cu o promisiune de calendar: Anthropic speră la „rezultate incredibile în anii următori” și la „câteva sclipiri timpurii în lunile următoare”. În lectura The Next Web, asta plasează listarea „confortabil înaintea sclipirilor” — adică înainte ca piața să poată evalua pe baze concrete dacă promisiunile se transformă în rezultate. [...]
OpenAI mizează pe reducerea latenței în aplicații critice prin lansarea modului „Ultrafast” pentru GPT-5.6 Sol, care poate urca viteza de generare până la 750 de tokenuri pe secundă, potrivit Mediafax . Compania susține că noua tehnologie poate procesa de până la 14 ori mai rapid decât modul standard, o diferență cu impact direct în fluxuri de lucru unde timpul de răspuns contează operațional. Viteza anunțată este obținută printr-o infrastructură dezvoltată împreună cu producătorul de cipuri Cerebras . OpenAI precizează că accesul la această capacitate ar urma să fie oferit selectiv, pe măsură ce compania își extinde resursele disponibile. Unde contează „Ultrafast”: operațiuni în timp real și servicii pentru clienți OpenAI indică utilizări în care latența poate influența direct rezultatul sau costurile operaționale, inclusiv: răspuns la incidente; servicii pentru clienți; analiza piețelor financiare; comerț electronic. În paralel, compania a dezvoltat și funcția „ultra”, care folosește mai mulți „subagenți” ce lucrează în paralel pentru a accelera sarcinile complexe. Diferența față de simpla creștere a vitezei de generare este că „ultra” urmărește executarea simultană a mai multor fluxuri de lucru. Context competitiv: cursa pentru modele mai rapide Mutarea vine pe fondul competiției dintre furnizorii de modele de inteligență artificială pentru reducerea latenței. OpenAI oferă deja pentru GPT-5.6 Sol un „Fast mode”, care poate ajunge la viteze de până la 2,5 ori mai mari decât procesarea Standard în API, însă la un cost dublu. GPT-5.6 Sol este prezentat drept modelul „flagship” al familiei GPT-5.6, alături de Terra și Luna, și este poziționat ca opțiunea de vârf pentru sarcini complexe precum programare, analiză profesională, știință și securitate cibernetică. TechCrunch este citat de Mediafax în legătură cu descrierea abordării ca o modalitate de a obține „mai multă muncă utilă pe secundă”. [...]
Google accelerează ciclul de actualizare al modelelor „Flash”, iar pentru dezvoltatori asta înseamnă schimbări rapide de performanță și de preț : potrivit Ars Technica , compania lansează Gemini 3.7 Flash ca înlocuitor pentru 3.6 Flash, la doar trei săptămâni după versiunea anterioară, mizând pe optimizări „de bază”, feedback de la dezvoltatori și un „preț introductiv” mai mic pentru a contracara modelele concurente mai ieftine. Gemini 3.7 Flash este prezentat ca modelul „de lucru” (workhorse) din portofoliu, cu îmbunătățiri în special la programare și la capabilități „agentice” (adică sarcini în care modelul execută pași multipli, în mod semi-autonom, pentru a atinge un obiectiv). Google nu lansează însă mult-așteptatul Gemini 3.5 Pro, pe care îl poziționează drept vârf de gamă. Ce se schimbă în performanță, conform benchmarkurilor citate Tulsee Doshi, Senior Director la Google, susține că noul model este „vizibil” mai bun la programare decât 3.6 Flash, iar Ars Technica notează câteva creșteri punctuale în testele publice: FrontierCode 1.1 Main : de la 34,4% la 43,6% DeepSWE v1.1 : de la 49% la 65,3% WebDev Arena : de la 1.538 la 1.588 Pentru utilizări orientate spre „a ști lucruri” și procesare de conținut, publicația menționează și: GDP.pdf (procesarea documentelor complexe): de la 22% la 34% AutomationBench (fluxuri de lucru uzuale în business): de la 17% la 30,4% De ce contează: ritmul de lansare și presiunea pe costuri Dincolo de creșterile din benchmarkuri, întrebarea ridicată este dacă diferențele sunt suficient de mari pentru a justifica o nouă versiune la doar trei săptămâni. Ars Technica sugerează că mișcarea poate ține și de nevoia Google de a menține percepția unui progres constant în AI, mai ales într-un context în care ritmul pare să fi încetinit în 2026. În paralel, Google încearcă să răspundă competiției pe preț , printr-un „preț introductiv” mai mic pentru 3.7 Flash (articolul nu oferă valori concrete). Context: întârzierea Gemini 3.5 Pro Publicația amintește că, la conferința I/O din mai, Google a promis lansarea modelului „flagship” Gemini 3.5 Pro în iunie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În acest tablou, 3.7 Flash pare să acopere nevoia de noutate și îmbunătățiri incrementale, în timp ce produsul de vârf rămâne nelivrat la termen. [...]
Meta își leagă câștigurile de productivitate din AI de mai multă muncă, nu de timp liber , potrivit unei discuții interne relatate de HotNews , în care directorul tehnologic Andrew Bosworth a respins ideea ca eficiența adusă de inteligența artificială să se traducă în zile suplimentare de concediu pentru angajați. Într-o sesiune de întrebări și răspunsuri care a avut loc luna trecută, trei participanți au declarat pentru The Business Insider că un angajat l-a întrebat pe Bosworth dacă sporul de productivitate generat de AI ar putea fi transformat în beneficii pentru salariați, inclusiv prin reintroducerea programului „Meta Days” (câteva zile în plus de concediu), inițiativă anulată între timp. Bosworth a respins ferm această posibilitate și a argumentat că timpul economisit prin utilizarea AI ar trebui direcționat către dezvoltarea de produse noi și îmbunătățirea celor existente pentru utilizatorii platformelor Meta, invocând amploarea bazei de utilizatori. „Sper ca timpul suplimentar pe care îl câștigăm să fie folosit pentru a face și mai multe lucruri interesante pentru oamenii care folosesc produsele noastre în fiecare zi.” „Avem miliarde de utilizatori. Dacă am o oră în plus, știți ce fac cu ea? O investesc în asta.” În aceeași discuție, Bosworth a criticat insistența pe tema zilelor libere suplimentare, spunând că nu este o abordare bună pentru evoluția profesională și recomandând angajaților să-și „întrebe părinții” dacă aceasta este o strategie de carieră potrivită. De ce contează: AI ca instrument de intensificare a muncii, nu de reducere a programului Mesajul transmis intern indică o așteptare operațională: eficiența obținută prin AI nu este tratată ca un „dividend” pentru angajați (timp liber), ci ca o resursă care trebuie reinvestită în livrarea de produse. În practică, o astfel de poziționare poate însemna obiective mai ambițioase și un ritm de lucru mai intens, pe măsură ce AI reduce timpul necesar pentru anumite sarcini. Relatarea se bazează pe declarațiile a trei persoane care spun că au participat la sesiunea internă, potrivit The Business Insider. [...]
OpenAI încearcă să reducă riscurile de dependență emoțională și expunere la conținut sensibil printr-o versiune de ChatGPT dedicată utilizatorilor de 13–17 ani, cu restricții mai stricte și opțiuni de control parental, potrivit Euronews . ChatGPT for Teens a fost lansat marți și include limitări de conținut pentru subiecte precum sinuciderea, automutilarea și conversațiile cu caracter romantic sau sexual. În paralel, OpenAI spune că a ajustat modul în care chatbotul sprijină temele și studiul, astfel încât să îi ajute pe elevi să învețe, nu să primească direct răspunsuri și eseuri. De ce contează: presiune pe siguranță, într-un context de utilizare intensă Miza principală este reducerea vulnerabilităților specifice adolescenților, într-un moment în care cercetători și părinți au semnalat riscuri de „antropomorfizare” (tendința de a atribui emoții și intenții umane unui sistem) și de dezvoltare a unor relații nesănătoase cu asistenții conversaționali. În material este citat un studiu din 2025 al Common Sense Media, potrivit căruia în SUA peste 70% dintre adolescenți folosesc chatbot-uri bazate pe inteligență artificială pentru companie, iar jumătate dintre ei utilizează frecvent astfel de asistenți virtuali. Tot în acest context, Sam Altman , CEO-ul OpenAI, este menționat cu ideea că firma studiază „dependența emoțională excesivă” asociată tehnologiei, descrisă anterior drept un fenomen răspândit în rândul tinerilor. Ce restricții și „garduri de protecție” introduce OpenAI Potrivit OpenAI, versiunea pentru adolescenți include, între altele: restricții de conținut pentru teme sensibile (sinucidere, automutilare); blocarea conversațiilor cu caracter romantic sau sexual; interdicția ca chatbotul să sugereze că are sentimente personale față de utilizator sau că poate „simți” emoții; un mod de sprijin pentru învățare orientat spre ghidaj, nu spre furnizarea de răspunsuri „gata făcute”. Ann O’Leary, vicepreședintă pentru politici globale la OpenAI, a explicat abordarea companiei astfel: „Vrem să tratăm adolescenții corespunzător, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm la stadiul lor de dezvoltare, fără a le vorbi de sus și fără a-i trata ca pe niște copii. Dar ne asigurăm, de asemenea, că nu sunt expuși la conținut la care nu ar trebui să aibă acces.” Cum „vede” OpenAI vârsta și cum funcționează controlul parental OpenAI nu verifică direct vârsta utilizatorilor, însă folosește un sistem care estimează dacă o persoană are sub 18 ani pe baza unor factori precum tipurile de întrebări adresate. Dacă un utilizator este identificat (sau se identifică) drept minor, este redirecționat automat către versiunea pentru adolescenți. Pentru controlul parental, atât adolescentul, cât și părintele/tutorele trebuie să își dea acordul. Părinții pot seta „ore de liniște” în care accesul la ChatGPT este blocat și pot primi notificări de siguranță în situații limitate de risc ridicat, inclusiv când există posibilitatea de autovătămare. OpenAI spune că urmărește să ofere „siguranță, chiar și fără utilizarea controlului parental” și menționează notificări suplimentare legate de tulburările alimentare, concomitent cu limitarea conținutului partajat. Implicații operaționale: o cale mai directă către școli Pe lângă componenta de siguranță, OpenAI indică o direcție de produs care poate facilita utilizarea în educație: compania are deja o versiune de ChatGPT destinată profesorilor, iar adaptarea pentru adolescenți, cu accent pe „învățare interactivă”, ar putea deschide mai multe modalități de a introduce produsul în școli, potrivit materialului. [...]
SUA pregătesc un mesaj către zeci de state că trebuie să aleagă între ecosistemul american și cel chinez în inteligența artificială , cu avertismentul că țările care aderă și la cadrul promovat de Beijing riscă să fie excluse din coaliția condusă de Washington, potrivit The Jerusalem Post , care preia o analiză Reuters bazată pe un proiect intern de scrisoare și pe declarațiile unui oficial american. Inițiativa americană invocată în document este „Pax Silica”, lansată anul trecut pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare pentru modele de inteligență artificială, semiconductori și minerale critice, pe fondul rivalității tehnologice cu China. Aproximativ două duzini de țări au aderat, inclusiv aliați apropiați ai SUA precum Japonia, Australia și Coreea de Sud. Scrisoarea: acces condiționat la coaliția SUA și la proiecte comune Proiectul de scrisoare, pregătit de Departamentul de Stat , este adresat celor 35 de semnatari ai unui „AI Opportunity Statement” semnat în iunie, care include membri ai cadrului neobligatoriu Pax Silica și alte state interesate să alinieze cooperarea în AI cu Washington. Mesajul central este că semnarea declarației Pax Silica nu este „o simplă abonare”, ci un angajament, iar statele sunt îndemnate să „aleagă deliberat” în domeniul AI. Documentul susține că această apartenență nu poate fi menținută în paralel cu inițiative „duplicative” ale căror așteptări intră în conflict cu cele ale SUA, fără a menționa explicit China. Reuters notează că nu a putut stabili când intenționează SUA să trimită scrisoarea și nici dacă textul va fi modificat înainte de expediere; proiectul era nedatat. Departamentul de Stat a refuzat să comenteze „presupuse documente interne scurse”. De ce contează: mineralele critice și exporturile devin pârghii în „războiul AI” Din perspectiva Washingtonului, presiunea pentru „alegerea taberei” urmărește să limiteze accesul Chinei la resursele necesare pentru dezvoltarea celor mai avansate sisteme de AI, cu potențial de utilizare pentru „dominanță militară sau economică”, potrivit materialului. Pax Silica este descrisă ca un cadru care împinge aliații și partenerii SUA către proiecte comune și controale la export și care urmărește, în final, reducerea dependenței de „adversari” pentru: minerale critice, modele de inteligență artificială, cipuri semiconductoare care alimentează aceste sisteme. În același timp, materialul indică faptul că Beijingul a folosit poziții apropiate de monopol pe minerale critice ca instrument de represalii într-un conflict tarifar declanșat anul trecut de președintele american Donald Trump, în timp ce SUA și-au intensificat eforturile de aprovizionare internă și din țări aliate. China își construiește propria arhitectură: organizație rivală și „open-weight” În iulie, președintele chinez Xi Jinping a lansat o inițiativă rivală, „World Artificial Intelligence Cooperation Organization”, promovată ca alternativă la influența SUA în sector. Materialul menționează că Beijingul promovează tehnologia „open-weight” (modele ale căror „greutăți” – parametrii învățați – sunt puse la dispoziție mai deschis decât în cazul sistemelor proprietare), în competiție cu abordarea companiilor americane precum OpenAI și Anthropic. China ia în calcul și restricții privind accesul din străinătate la unele dintre modelele sale de vârf, pe fondul tensiunilor legate de agenda de securitate națională. Cazul Kazahstanului, semnal de alarmă pentru Washington Kazahstanul este prezentat drept singura țară cunoscută până acum care a aderat la ambele inițiative, ceea ce a declanșat îngrijorări în SUA. Washington a evidențiat în iunie Kazahstanul ca prima țară din Asia Centrală care intră în Pax Silica, invocând rezerve importante de minerale critice. Ambasada Chinei la Washington a transmis că se opune politizării comerțului și tehnologiei, avertizând că astfel de acțiuni „vor sufoca avansul global al AI” și „nu vor servi intereselor nimănui”. Ambasada Kazahstanului la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Ce urmează Dacă scrisoarea va fi trimisă în forma actuală, miza imediată este transformarea cooperării în AI într-un regim de „acces condiționat” la proiecte, investiții și reguli de export, în care statele partenere sunt împinse să opteze pentru un singur ecosistem tehnologic. În acest moment, rămâne neclar calendarul și forma finală a documentului, iar reacțiile țărilor vizate nu sunt încă publice. [...]
