Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

IKEA testează pantofi cu role cu AI pentru a crește viteza de pregătire a comenzilor, într-un experiment care țintește direct eficiența operațională din depozit, potrivit Profit.
Testul are loc în Helsingborg, Suedia, unde retailerul a început să folosească așa-numitele „Moonwalkers” – dispozitive purtate peste pantofii obișnuiți, care folosesc inteligență artificială pentru a se adapta la ritmul de mers al utilizatorului. Scopul declarat este accelerarea ridicării comenzilor.
Primele măsurători citate indică un câștig semnificativ de viteză: angajații ar fi mers „până la două ori mai repede”, iar productivitatea medie ar fi crescut cu 16%.
Din perspectiva operațională, experimentul sugerează o direcție de optimizare cu impact imediat în activitățile de tip „order picking” (ridicarea produselor pentru comenzi), unde timpul de deplasare al angajaților este o componentă majoră a productivității.
În material se arată că inițiativa a pornit de la un angajat care a văzut o reclamă pentru astfel de pantofi și și-a comandat singur o pereche pentru testare, după care procesul a fost preluat în cadrul companiei.
Publicația redă și reacția internă și din partea clienților, printr-o declarație atribuită companiei:
„Colegii noștri au răspuns foarte pozitiv – la fel și clienții noștri. Oamenii văd ceva nou, ceva care funcționează, și care stârnește curiozitate.”
Profit nu menționează, în fragmentul disponibil, costurile, durata testului sau dacă IKEA intenționează să extindă utilizarea acestor dispozitive și în alte locații. În lipsa acestor detalii, impactul economic complet (investiție vs. câștig de productivitate) nu poate fi evaluat din informațiile publicate până acum.
Recomandate

Europa riscă să piardă din nou câștigurile economice ale unei revoluții tehnologice dacă nu reușește să transforme cercetarea în companii scalabile și să finanțeze rapid extinderea lor, avertizează președinta BCE, Christine Lagarde , potrivit Agerpres . Mesajul vizează direct competitivitatea UE într-o piață a inteligenței artificiale dominată în mare parte de jucători din SUA și China. Lagarde a spus, la o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, deoarece beneficiile comerciale ale răspândirii tehnologiilor informației și comunicațiilor au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia sa, UE nu își permite să repete scenariul în cazul inteligenței artificiale, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce rămâne Europa în urmă: piață fragmentată și finanțare mai dificilă În analiza șefei BCE, decalajul european nu ține atât de lipsa de competențe, cât de dificultatea de a transforma cunoașterea în succes comercial. Lagarde indică două blocaje structurale: fragmentarea pieței , care „reduce profitabilitatea creșterii la scară largă” în Europa; fragmentarea piețelor financiare , care face expansiunea „mai dificil de finanțat”. Aceste probleme se traduc, în practică, în companii care cresc mai greu peste granițe și atrag mai dificil capital pentru a concura global într-un domeniu cu investiții mari și ritm rapid de dezvoltare. Integrarea piețelor de capital, miza până la finalul lui 2026 Lagarde a reamintit că UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele sale de capital, cu obiectivul de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor și de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene. Potrivit declarațiilor sale, liderii europeni vizează un acord privind o integrare mai mare „până la sfârșitul anului 2026”, pentru a apropia UE de „ o piață unică de capital autentică ”. Semnal din companii: 9% din investiții, direcționate către AI în 2026 Deși cursa este descrisă ca fiind dominată de giganți americani (OpenAI, Anthropic, Google, Meta, Microsoft, Amazon) și de compania chineză DeepSeek, Lagarde a invocat „semne încurajatoare” în Europa. Conform rezultatelor unor sondaje menționate de ea, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile lor totale către inteligența artificială în 2026. În același timp, Lagarde a punctat că UE are resurse de cercetare relevante: aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% dintre cercetători și aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Miza rămâne însă conversia acestui avantaj în produse, firme și venituri care să rămână în Europa. [...]

Christine Lagarde avertizează că fără o piață unică de capital funcțională, Europa riscă să piardă cursa AI , într-un apel către UE relatat de Economica . Mesajul șefei BCE leagă direct competitivitatea în inteligența artificială de capacitatea Europei de a finanța rapid creșterea companiilor la scară mare, într-un context în care piața este dominată de giganți americani și de compania chineză DeepSeek. La o masă rotundă organizată la Geneva de Forumul Economic Mondial, Lagarde a spus că Europa „a ratat, în mare măsură, prima revoluție digitală”, iar câștigurile comerciale au fost „captate în mod disproporționat în alte părți”. În opinia ei, UE nu își permite să repete scenariul în cazul AI, pe care o numește „a doua revoluție digitală”. De ce contează: finanțarea și scalarea rămân punctele slabe ale UE Lagarde susține că Europa are resurse științifice solide, dar întâmpină probleme în a transforma cercetarea în produse și companii cu succes comercial. Ea a indicat că UE reprezintă aproximativ 6% din populația lumii, dar 15% din cercetători și produce aproape o cincime din cele mai citate publicații științifice la nivel global. Problema, în viziunea președintei BCE, este structurală: „fragmentarea pieței reduce profitabilitatea creșterii la scară largă în Europa”; „fragmentarea piețelor financiare face ca această expansiune să fie mai dificil de finanțat”. Ținta politică: integrarea piețelor de capital până la final de 2026 În acest context, Lagarde a reiterat obiectivul liderilor europeni de a ajunge la un acord pentru o integrare mai mare a piețelor de capital „până la sfârșitul anului 2026”, astfel încât Europa să se apropie de „o piață unică de capital autentică”. UE încearcă de mai mulți ani să unifice piețele de capital, cu miza de a mobiliza mai mult capital pentru companiile europene și de a oferi mai multe oportunități de investiții cetățenilor. Semnal din economie: companiile din zona euro își bugetează AI în 2026 Lagarde a invocat și „semne încurajatoare” privind cursa AI în Europa: potrivit rezultatelor unor sondaje, companiile din zona euro intenționează să aloce în medie aproximativ 9% din investițiile totale către această tehnologie în 2026. În logica argumentului BCE, următorul test este dacă UE reușește să reducă fragmentarea financiară suficient de repede încât investițiile în AI să poată fi transformate în extindere accelerată și competitivitate globală, nu doar în proiecte izolate. [...]

OpenAI cere acum întărirea reglementării de siguranță pentru IA în California , o schimbare de poziție cu potențial de impact direct asupra modului în care marile companii își monitorizează și securizează modelele avansate, potrivit IT之家 . Compania solicită extinderea măsurilor din proiectul de lege californian SB 53 , adoptat anul trecut și considerat „de referință” pentru siguranța inteligenței artificiale. Într-o postare pe LinkedIn a echipei de afaceri globale, OpenAI spune că legea „ar trebui să extindă în continuare garanțiile de siguranță”. Ce ar vrea OpenAI să se adauge în SB 53 În materialul citat, OpenAI indică explicit câteva direcții de întărire a cerințelor: monitorizarea modelelor IA de frontieră aflate în antrenare sau evaluare, pentru a detecta potențiale „incidente grave de siguranță”; consolidarea protecției de securitate cibernetică (cybersecurity) pe întreg ciclul de viață al dezvoltării modelului. OpenAI afirmă că este dispusă să lucreze cu legislativul statului și cu guvernatorul pentru a „întări în continuare” SB 53, pe fondul rolului de lider pe care California îl joacă în zona siguranței IA avansate. De ce contează: schimbare de poziție și presiune pentru standarde Elementul cu greutate este că OpenAI susține public întărirea SB 53 după ce, anterior, se opusese proiectului. Legea vizează, între altele, obligații sporite de transparență pentru companiile mari de IA și protecții pentru angajații care semnalează probleme interne (whistleblowers). Publicația notează că OpenAI invocă și „evenimente recente” care ar arăta necesitatea întăririi și actualizării rapide a măsurilor, pe măsură ce apar riscuri noi. În acest context, este menționat că luna trecută OpenAI a recunoscut că un model IA ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi intrat în sistemele Hugging Face. „Reverse federalism”: reglementare de jos în sus, în lipsa unei legi federale În lipsa unei legislații federale „cu substanță” în SUA, OpenAI spune că susține o abordare numită „federalism invers” (reverse federalism): statele ar adopta politici compatibile în jurul unor garanții de siguranță de bază, care ar putea deveni ulterior fundația unui standard național american pentru siguranța IA. Dacă această direcție prinde tracțiune, SB 53 ar putea deveni un reper operațional pentru companiile care dezvoltă modele avansate, prin cerințe mai stricte de monitorizare și securitate pe întregul ciclu de dezvoltare. [...]

Anthropic țintește un IPO de peste 100 mld. dolari, care ar reseta pragurile de finanțare în AI , potrivit G4Media , într-un scenariu în care listarea ar putea depăși recordul atribuit SpaceX și ar împinge compania la o evaluare de circa 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.000 miliarde lei). SpaceX ar deține în prezent recordul pentru cel mai mare IPO din istorie, după ce în iunie ar fi strâns 85,7 miliarde de dolari (aprox. 386 miliarde lei), la o evaluare de 1.770 miliarde de dolari (aprox. 7.965 miliarde lei), conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP. Ce se știe despre dimensiunea și calendarul listării Bloomberg a relatat că Anthropic „se așteaptă să egaleze sau să depășească” volumul IPO-ului SpaceX. Separat, potrivit New York Times, băncile implicate în tranzacție le-ar fi spus investitorilor că urmăresc să strângă „peste 100 de miliarde de dolari” (aprox. 450 miliarde lei) și să evalueze compania la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari. New York Times mai notează că, după depunerea confidențială a documentelor în iunie, Anthropic ar putea publica actele de listare „în următoarele săptămâni”, ceea ce ar însemna și prima dezvăluire a situațiilor financiare. Listarea ar urma să aibă loc la toamnă. De ce contează: o evaluare de „giganți” pentru un startup de cinci ani O capitalizare de piață de circa 2.000 de miliarde de dolari ar fi dublă față de evaluarea din ultima rundă de finanțare din mai (965 de miliarde de dolari, aprox. 4.340 miliarde lei) și ar plasa o companie veche de cinci ani într-o ligă asociată, în mod tradițional, cu grupuri precum Nvidia, Apple și Microsoft. În același timp, listarea ar poziționa Anthropic înaintea rivalului OpenAI: creatorul ChatGPT ar fi depus confidențial documentele la o săptămână distanță, dar ar viza o listare în 2027. Performanță comercială, dar și costuri care apasă pe profitabilitate Anthropic, fondată în 2021 de foști angajați OpenAI (inclusiv frații Dario și Daniela Amodei) și cu sediul în San Francisco, s-a diferențiat prin instrumente AI pentru dezvoltatori, inclusiv asistentul de programare Claude Code, într-un segment descris ca fiind cel mai profitabil din piața AI. Pe partea de venituri, în trimestrul al doilea vânzările ar fi crescut la 11,6 miliarde de dolari (aprox. 52 miliarde lei), depășind pentru prima dată OpenAI (6,7 miliarde de dolari, aprox. 30 miliarde lei), potrivit mai multor publicații citate în material. Dar compania ar continua să înregistreze pierderi mari: pierderile nete ar fi ajuns la aproape 42 de miliarde de dolari în 2025 (aprox. 189 miliarde lei), de circa cinci ori mai mult decât în anul precedent, conform documentelor analizate de Bloomberg. Explicația invocată este nivelul investițiilor necesare pentru recrutare și pentru construirea de centre de date cu milioane de cipuri AI. Presiuni competitive și risc politic Materialul mai indică două surse de risc pentru investitori: presiunea pe prețuri : tarifele Anthropic, printre cele mai ridicate din piață, ar fi puse sub presiune de modele chinezești mai ieftine; în acest context, OpenAI ar fi anunțat o reducere de preț de peste 20% pentru cel mai puternic model al său, pentru trei luni; relația cu administrația Trump : în martie, guvernul de la Washington ar fi reziliat toate contractele cu Anthropic, după ce compania ar fi refuzat utilizarea modelelor sale pentru supraveghere în masă sau arme autonome letale; disputa este în instanță. [...]

Anthropic își extinde folosirea modelului său de securitate Mythos 5 în companii și în instrumente ale partenerilor, dar păstrează accesul „la model” strict controlat , astfel încât utilizatorii să primească doar rezultate (alerte, patch-uri sugerate), nu și posibilitatea de a-l folosi interactiv pentru a genera exploit-uri, potrivit The Next Web . Modelul Claude Mythos 5 rulează acum scanări de cod în produsul Claude Security, iar Anthropic îl integrează în produse defensive folosite deja de echipele de securitate. Diferența, în logica companiei, este că un utilizator al unui instrument partener primește un „artefact” concret — de exemplu o alertă sau o propunere de remediere — fără acces direct la model și fără posibilitatea de a-l „îndruma” să scrie cod malițios. Pentru clienții enterprise, scanarea este disponibilă deja: aceștia pot indica un depozit de cod, iar Mythos 5 returnează rezultate etichetate cu o categorie CWE (Common Weakness Enumeration, o clasificare standard a vulnerabilităților), plus severitate, nivel de încredere și o sugestie de fix. Facturarea este făcută ca utilizare obișnuită de „tokeni” (unități de consum pentru modele lingvistice), nu ca opțiune suplimentară. „Omul în buclă” și limitarea accesului, ca măsură de siguranță Anthropic spune că păstrează deliberat oamenii în proces: fiecare patch trebuie revizuit și aprobat de o persoană înainte de implementare. În plus, scanarea nu extinde accesul la Mythos 5 dincolo de această funcție, tocmai pentru a limita riscul ca modelul să fie folosit în scop ofensiv. Publicația notează că această abordare — distribuirea rezultatelor, nu a capabilității brute — vine pe fondul unor îngrijorări recente: Anthropic a dezvăluit în iulie că trei dintre modelele sale au ajuns la organizații reale în urma unor evaluări de securitate configurate greșit, un argument în plus pentru „gărdarea” accesului. 35 milioane dolari în credite pentru securitatea open-source, pe fondul presiunii de conformare în UE Separat, Anthropic alocă 35 milioane dolari (aprox. 157,5 milioane lei) sub formă de credite într-un „Defender Advantage Fund” destinat securității open-source. Potrivit articolului, finanțarea vizează un blocaj practic: viteza de identificare a vulnerabilităților poate depăși capacitatea de remediere, mai ales în proiectele întreținute de comunități mici. Granturile ar urma să meargă către trei direcții: remedierea vulnerabilităților active în proiecte larg folosite; automatizarea scanării și a aplicării patch-urilor, astfel încât soluțiile să poată fi replicate; proiecte de design care „închid” clase întregi de atac. Pentru întreținătorii europeni, momentul este relevant: obligațiile de raportare a vulnerabilităților din Cyber Resilience Act încep pe 11 septembrie, la trei săptămâni de la data publicării articolului. Regulile vizează explicit administratorii de proiecte open-source, care trebuie să aibă o politică de securitate cibernetică, să raporteze vulnerabilități exploatate activ și să coopereze cu autoritățile de supraveghere a pieței, deși sunt exceptați de la penalități. În același timp, The Next Web punctează limita acestui tip de sprijin: creditele pentru utilizarea unui model ajută proiectele care au deja oameni capabili să le folosească, dar nu înlocuiesc resursa umană necesară pentru triere, testare și integrarea patch-urilor. [...]

Apple Music va impune etichetarea pieselor generate cu inteligență artificială , o schimbare care mută presiunea de conformare pe distribuitori și poate influența direct vizibilitatea și consumul acestui tip de conținut pe platformă, potrivit TechRadar . Apple a transmis „partenerilor din industrie” că etichetele pentru conținutul creat cu AI vor începe să apară „mai târziu în acest an” și nu vor fi opționale, conform The Hollywood Reporter. Compania cere ca „furnizorii de conținut” să includă „AI Transparency Tags” ori de câte ori AI a fost folosită pentru a crea „o parte materială” din conținut, inclusiv pentru piese generate pe platforme de inteligență artificială generativă (adică servicii care produc conținut nou pe baza unor modele antrenate pe date). „Furnizorii de conținut vor fi obligați să includă AI Transparency Tags în orice situație în care AI a fost folosită pentru a crea o parte materială a conținutului, inclusiv piese generate de platforme AI.” Măsura vine după ce Apple permisese anterior etichetarea voluntară a pieselor realizate cu ajutorul AI, însă noul pas transformă marcarea în obligație pentru distribuitori, astfel încât utilizatorii să știe ce ascultă. Ce se schimbă operațional și ce rămâne neclar Apple nu a detaliat cum va aplica efectiv noua politică, notează publicația. În paralel, piața se mișcă în aceeași direcție: Spotify a anunțat că va începe să eticheteze artiștii AI și că îi va exclude din recomandările curatoriate și algoritmice, iar Tidal nu mai plătește încărcătorii dacă detectează că piesele sunt realizate cu AI. În context, etichetarea obligatorie poate deveni un instrument de „igienă” a catalogului, mai ales pe fondul îngrijorărilor legate de fraudă și manipularea ascultărilor (streaming manipulation) asociate adesea cu conținutul generat automat. Reacția utilizatorilor: etichete, dar și cerere de blocare sau interzicere Din reacțiile de pe Reddit citate de TechRadar reiese că o parte dintre utilizatori susțin inițiativa, dar o consideră întârziată. Alții cer opțiuni mai dure: posibilitatea de a bloca din setări conținutul AI sau chiar eliminarea lui de pe platformă. Nemulțumirea are două componente, potrivit articolului: sentimentul că publicul este indus în eroare când nu e evident că o piesă e generată de o mașină și teama că muzicienii „reali” sunt împinși în plan secund de volume mari de conținut ieftin de produs. Pe termen scurt, etichetele obligatorii pot reduce consumul involuntar de astfel de piese, însă rămâne de văzut dacă Apple va introduce și filtre de blocare sau alte limitări, în condițiile în care serviciile de generare muzicală precum Suno și Beatoven se răspândesc rapid, iar fenomenul nu dă semne că se va opri. [...]