Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
O posibilă ruptură între OpenAI și Apple ar putea schimba concret experiența de inteligență artificială pe iPhone, inclusiv prin limitarea sau chiar eliminarea accesului la ChatGPT din iOS, potrivit TechRadar, care citează un material Bloomberg despre tensiunile din parteneriatul legat de Apple Intelligence și Siri.
Conform Bloomberg, OpenAI ar fi tot mai frustrată de modul în care integrarea ChatGPT a fost implementată în ecosistemul Apple și ar lua în calcul opțiuni legale, inclusiv o notificare de încălcare a contractului (fără a depune neapărat imediat un proces). În paralel, Apple ar avea propriile nemulțumiri, inclusiv legate de confidențialitatea utilizatorilor și de planurile OpenAI de a intra pe zona de hardware.
Miza operațională este că, dacă disputa se adâncește și nu se ajunge la o înțelegere, Apple ar putea să-și schimbe prioritățile privind furnizorii de „chatbot” (asistenți conversaționali) integrați în iOS. Scenariile menționate includ:
În prezent, una dintre nemulțumirile OpenAI ar fi că ChatGPT este disponibil doar în câteva zone din iOS și, adesea, trebuie invocat explicit prin cuvântul „ChatGPT”, ceea ce îl face mai puțin vizibil pentru utilizatori și, implicit, mai puțin eficient ca motor de conversie către abonamente, potrivit Bloomberg.
Bloomberg notează că OpenAI ar fi mizat pe două beneficii principale din parteneriat: atragerea de abonați prin expunerea în ecosistemul Apple și o integrare mai profundă, inclusiv „plasare” mai bună în Siri și în mai multe aplicații Apple. Aceste așteptări nu s-ar fi materializat în forma anticipată.
Pe de altă parte, Apple ar fi îngrijorată de angajamentul OpenAI față de confidențialitatea utilizatorilor (un element central în poziționarea Apple) și ar fi iritată de intențiile OpenAI de a dezvolta hardware, mai ales în contextul implicării fostului șef de design Apple, Jony Ive, și al recrutărilor din Apple.
Bloomberg citează un executiv OpenAI (nemenționat) care susține că OpenAI și-a făcut partea „din perspectiva produsului” și acuză Apple că „nici măcar nu a făcut un efort cinstit”.
Un detaliu important care lipsește, potrivit materialului, este baza juridică exactă: nu este clar ce clauze ar fi fost încălcate și nici dacă Apple ar fi încălcat efectiv contractul. De asemenea, Bloomberg precizează că planurile Apple de a deschide iOS către mai mulți furnizori de chatboți nu ar fi, în sine, cauza conflictului, întrucât parteneriatul cu OpenAI „nu ar fi fost gândit ca exclusiv” de la început.
Pe termen scurt, implicația practică pentru utilizatori este incertitudinea: dacă tensiunile se traduc în schimbări de produs, acestea ar putea apărea ca modificări de integrare în Siri/Apple Intelligence sau ca o reorientare către alți furnizori de asistenți conversaționali. În acest moment, rămâne neclar dacă disputa va escalada într-un proces sau va fi gestionată printr-o renegociere.
Recomandate
Microsoft își pregătește opțiuni de rezervă la OpenAI prin posibile achiziții de startup-uri AI , într-o mișcare care ar putea redesena atât strategia sa de produse, cât și poziționarea în fața regulatorilor, potrivit Reuters . Compania caută startup-uri de inteligență artificială pe care să le cumpere pentru a-și consolida accesul la talente și pentru a-și atinge obiectivul declarat de a construi un model AI de vârf până anul viitor, au spus pentru Reuters cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Demersul vine pe fondul unei relații cu OpenAI care, deși a propulsat Microsoft în prim-planul AI și a alimentat creșterea Azure, a generat în timp tensiuni contractuale și constrângeri strategice. Reglementarea, un filtru care poate bloca tranzacțiile Un exemplu concret al riscului de reglementare: în această primăvară, Microsoft a analizat achiziția startup-ului Cursor (generare de cod), dar a renunțat din cauza unor îngrijorări interne că tranzacția nu ar trece de controlul autorităților, având în vedere deținerea GitHub Copilot , potrivit a patru surse citate de Reuters. Această prudență sugerează că, dincolo de competiția pentru tehnologie și oameni, Microsoft trebuie să-și calibreze expansiunea astfel încât să nu amplifice percepția de concentrare a puterii pe piața instrumentelor de programare asistate de AI. Ținta Inception și competiția pentru talente Microsoft poartă discuții cu Inception, un startup mic construit de o echipă de la Stanford, care lucrează la o metodă diferită de dezvoltare a modelelor lingvistice mari. Inception a fost fondată la mijlocul lui 2024, iar fondul de investiții de venture capital al Microsoft, M12, a participat la runda seed de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) la finalul lui 2025, potrivit sursei. Discuțiile sunt în desfășurare și nu este sigur că vor duce la o tranzacție. Inception a refuzat să comenteze. Piața este descrisă ca „încinsă”: cercetătorii AI pot obține „zeci de milioane de dolari sau mai mult” ca pachete de compensații, iar evaluările startup-urilor cresc pe fondul interesului investitorilor. Microsoft se confruntă și cu competiție pentru astfel de acorduri din partea altor giganți tehnologici, în special SpaceX, potrivit a două persoane familiarizate cu subiectul. SpaceX ar fi curtat și Inception, iar startup-ul ar fi angajat recent o bancă pentru a negocia o tranzacție, vizând un preț de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), conform unei surse. De ce contează: independența față de OpenAI, cu costuri și constrângeri Microsoft și OpenAI sunt parteneri din 2019, când Microsoft a investit 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Într-un document depus la autorități pe 29 aprilie, Microsoft a spus că a oferit 11,8 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde de dolari promise către OpenAI. În paralel, Michael Wetter, responsabil de dezvoltare corporativă la Microsoft, a declarat în instanță că firma a cheltuit peste 100 miliarde de dolari pe investițiile în OpenAI și pe costurile de infrastructură și găzduire, potrivit Reuters. În timp, contractul inițial – care oferea Microsoft acces exclusiv la tehnologia OpenAI și garanta OpenAI resurse de calcul – a fost ajustat de mai multe ori, pe fondul fricțiunilor dintre părți. Reuters notează că OpenAI a ajuns să aibă nevoi care depășeau ce putea furniza Microsoft, iar Microsoft era, contractual, limitată în a construi un „model fundamental” care să concureze direct oferta OpenAI. Un amendament din 2025 ar fi permis Microsoft să construiască „inteligență artificială generală” (o formă avansată, încă teoretică, de AI). Iar la finalul lui aprilie, cele două companii au încheiat un acord care oferă OpenAI libertatea de a construi unele produse și cu rivalii Microsoft, precum Amazon, potrivit sursei. Ce ar aduce tehnologia Inception și care sunt limitele Modelele Inception ar genera text folosind o tehnică numită „difuzie”, folosită mai des la generarea de imagini și video. Spre deosebire de modelele standard, care produc câte un „token” (unitate de text) pe rând, difuzia generează și rafinează simultan mai mulți tokeni, ceea ce poate crește semnificativ viteza. Totuși, cercetători AI citați de Reuters avertizează că difuzia poate fi imprevizibilă și nu este limpede dacă poate fi folosită pentru modele „uriașe”. În același timp, laboratoarele de vârf ar construi deja modele de circa 10 trilioane de parametri (un indicator al complexității), față de aproximativ 1 trilion în urmă cu trei ani, potrivit cercetătorilor menționați. Ce urmează Dacă Microsoft va continua pe linia achizițiilor, miza nu este doar să „cumpere” tehnologie, ci să-și securizeze rapid oameni și capabilități într-o piață în care prețurile și competiția cresc, iar reglementarea poate bloca tranzacții sensibile. În acest context, orice acord potențial – inclusiv cu Inception – rămâne condiționat atât de negocieri, cât și de riscul de control antitrust. [...]
Apple s-a alăturat Google în contestarea măsurilor UE care ar forța Android să se deschidă mai mult către servicii rivale de inteligență artificială , avertizând că propunerile Comisiei Europene pot crea riscuri de „confidențialitate, securitate și siguranță”, potrivit 9to5Mac . Miza este una de reglementare: Comisia Europeană a propus luna trecută un set de măsuri pentru a ajuta Google să se conformeze Digital Markets Act (DMA) – regulamentul UE care impune obligații platformelor digitale considerate „gatekeeperi” (controlori de acces). Printre propuneri se află modificări care ar oferi serviciilor AI concurente acces mai bun la anumite capabilități din Android, astfel încât acestea să poată interacționa cu aplicațiile instalate pentru sarcini precum trimiterea de e-mailuri, comandarea de mâncare sau partajarea de fotografii. Ce contestă Apple și de ce contează Apple a transmis Comisiei Europene un punct de vedere critic față de aceste măsuri, susținând că, dacă vor fi confirmate, ar genera „riscuri profunde” pentru confidențialitatea utilizatorilor, securitate și siguranță, dar și pentru „integritatea și performanța” dispozitivelor, conform Reuters , citată de publicație. În argumentația citată, Apple leagă riscurile de specificul sistemelor AI, pe care le descrie ca fiind într-o evoluție rapidă, cu „capabilități, comportamente și vectori de amenințare” încă imprevizibili. „Măsurile propuse ridică preocupări urgente și serioase. Dacă vor fi confirmate, ar crea riscuri profunde pentru confidențialitatea, securitatea și siguranța utilizatorilor, precum și pentru integritatea și performanța dispozitivului”, a transmis Apple în documentul depus. „Aceste riscuri sunt deosebit de acute în contextul sistemelor AI aflate într-o evoluție rapidă, ale căror capabilități, comportamente și vectori de amenințare rămân imprevizibili”, a mai spus compania. Apple ar fi susținut, de asemenea, că Executivul european încearcă să reproiecteze Android pe baza a „mai puțin de trei luni de muncă”, înlocuind decizii luate de inginerii Google de-a lungul anilor de dezvoltare a sistemului de operare, potrivit aceleiași relatări. Context: ce a propus Comisia și care este calendarul Propunerile Comisiei urmăresc, potrivit comisarului european pentru concurență Teresa Ribera, să ofere „mai multă alegere” utilizatorilor Android în privința serviciilor AI pe care le folosesc și le integrează în telefon. Google a criticat inițiativa ca fiind o „intervenție nejustificată” care ar submina „protecții critice de confidențialitate și securitate” pentru utilizatorii europeni, conform unei relatări anterioare Reuters . Comisia Europeană a acordat terților termen până la 13 mai pentru a trimite feedback, iar decizia finală este așteptată în iulie, când instituția ar urma să stabilească dacă planul Google este conform cu DMA. Pentru context despre regulament, publicația are și un ghid dedicat: DMA . [...]
Apple caută să deschidă App Store pentru aplicații cu „agenți” AI, dar fără să slăbească filtrul de securitate și fără să-și submineze propriile reguli care interzic aplicațiilor să scrie cod și să creeze alte aplicații direct pe iPhone și iPad, potrivit AppleInsider . Miza este una operațională și de control al riscului: procesul de evaluare (review) din App Store este construit ca să verifice aplicațiile înainte de publicare și să reducă expunerea utilizatorilor la pericole precum programe malițioase (malware). În cazul aplicațiilor care pot genera cod sau chiar alte aplicații după ce au trecut de review, Apple nu ar mai putea inspecta în avans ce se produce efectiv pe dispozitiv. De ce „agenții” AI intră în conflict cu regulile App Store Apple ar avea discuții interne despre cum ar putea integra în App Store aplicații care folosesc „agenți” AI (sisteme capabile să execute sarcini mai complexe, în lanț), fără să încalce ghidurile existente. Publicația notează că Apple acceptă folosirea AI pentru a produce aplicații, însă are dificultăți când aplicațiile în sine folosesc AI într-un mod care poate încălca regulile magazinului. Un punct sensibil este „ vibe coding ” – folosirea AI pentru a scrie cod și a crea programe. AppleInsider arată că Apple a blocat până acum aplicații cu capabilități de acest tip, deoarece ghidurile App Store interzic aplicațiilor să „codeze” și să producă alte aplicații direct pe iPhone și iPad. Riscul de securitate și riscul comercial merg în paralel Problema nu este doar teoretică. Dacă o aplicație de „agentic coding” trece de review și apoi generează cod care poate fi folosit pentru malware, acel rezultat nu ar fi fost inspectabil de Apple înainte, tocmai pentru că este creat ulterior, pe dispozitiv. În plus, AppleInsider notează și un risc de venituri: dacă aceste aplicații pot crea „alte aplicații” pentru utilizator, ele ar putea reduce nevoia de a cumpăra aplicații separate din App Store, ceea ce ar pune presiune pe modelul economic al magazinului. Ce soluții ar lua în calcul Apple Compania ar încerca să „reconcilieze” problema prin proiectarea unui sistem care să oblige aplicațiile să respecte standarde de confidențialitate și securitate. O astfel de abordare ar limita însă aplicațiile mai elaborate, cu acces extins în sistem – AppleInsider dă ca exemplu că nu ar exista software de tip „OpenClaw”, cu „acoperire” masivă în întregul sistem al utilizatorului. Pe scurt, Apple ar căuta o cale de mijloc: să permită monetizarea popularității acestor aplicații, dar să reducă riscul ca ele să afecteze ecosistemul. Context: WWDC și deschiderea către modele AI terțe WWDC din iunie este așteptată să includă „mult conținut” legat de AI, însă nu este clar dacă această direcție va include și schimbări pentru App Store. Separat, AppleInsider menționează un alt efort: posibilitatea ca utilizatorii să aleagă modele AI terțe care să ruleze pe iPhone, ca alternativă la Apple Intelligence. În prezent, ChatGPT este deja integrat astfel încât unele funcții Apple Intelligence (inclusiv interogări Siri) să poată rula prin el, iar zvonurile indică suport pentru mai multe modele în generația „27” a sistemelor de operare Apple. Diferența față de dilema App Store: modelele care ar primi acces mai profund în iOS și macOS ar urma să fie aprobate de Apple și supuse unei verificări mai stricte, iar acestea „nu vor avea capacitatea de a scrie cod”, potrivit materialului. [...]
Google mută Google Maps de la „hartă” la asistent , prin funcții de inteligență artificială care schimbă modul în care utilizatorii caută locuri, aleg rute și se orientează la destinație, potrivit Focus . Noile capabilități, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, cu lansare inițială în SUA și India, iar extinderea către alte țări este anunțată „în lunile următoare”, fără un calendar pentru Germania. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Cea mai vizibilă schimbare este „Ask Maps”, o funcție de căutare dialogată în Google Maps: în loc de cuvinte-cheie, utilizatorii pot pune întrebări în limbaj natural, de tipul „unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și liniște?” sau „ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Sistemul combină informații precum recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare pentru a genera o hartă personalizată cu recomandări. Google indică, conform materialului, o bază de „peste 300 de milioane” de locuri și „peste 500 de milioane” de utilizatori care contribuie cu recenzii sau fotografii — volum de date care susține trecerea de la căutare clasică la recomandări contextualizate. Miza operațională pentru utilizator este reducerea „fricțiunii” în planificarea spontană (de la city break-uri la navetă), prin mai puține aplicații și mai puține căutări separate. Navigație „imersivă” și orientare pe ultimii metri A doua noutate majoră este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o vizualizare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, cu scopul de a face mai ușor de anticipat situațiile complicate (ieșiri, schimbări de bandă, noduri rutiere). În această zonă, Focus enumeră mai multe elemente noi, cu impact direct în utilizare: clădiri „transparente” pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbări de bandă; indicații vocale mai naturale; alerte despre lucrări și accidente în timp real; ajutor pentru parcare, intrări în clădiri și identificarea „părții corecte” a străzii la sosire. Google susține că redarea se bazează pe analiză cu inteligență artificială a imaginilor Street View, a fotografiilor aeriene și a datelor de trafic, pentru o reprezentare mai realistă a mediului. Cameră + realitate augmentată: „Live View” și integrarea cu Lens Google Maps extinde și căutarea „vizuală” prin „Live View”, care folosește camera telefonului și realitatea augmentată (suprapunerea de informații peste imaginea reală). Utilizatorii pot îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația afișează în cadru informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu program, evaluări și indicații. Separat, Focus notează o integrare mai strânsă între Google Lens și Maps, cu aceeași direcție: transformarea aplicației într-un asistent „în timp real”, care recunoaște ce vede utilizatorul și întoarce rapid context util. Când ajung funcțiile în Europa și ce limitări sunt posibile Implementarea este deja în curs în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, însă Google nu oferă un termen pentru Germania (și, implicit, nici pentru restul Europei în materialul citat). Suportul vizează Android și iPhone, plus Android Auto, Apple CarPlay și mașini cu sistem Google integrat. O posibilă limitare ține de hardware: unele funcții, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi experiența poate fi restrânsă. Pentru utilizatori, schimbarea relevantă este că Google Maps nu mai rămâne doar o aplicație de rute, ci încearcă să preia rolul de „copilot” digital — de la alegerea destinației până la orientarea la intrare și parcare. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]
Google pregătește o nouă categorie de laptopuri, Googlebook , construită în jurul Gemini și a integrării cu Android , cu funcții care mută asistența AI direct în interfața de lucru și promit o tranziție mai rapidă între aplicațiile de pe telefon și cele de pe laptop, potrivit Google Blog . Dispozitivele ar urma să ajungă pe piață „în această toamnă”, iar compania indică parteneriate hardware cu producători consacrați. Unghiul principal al anunțului este unul operațional: Google încearcă să redefinească modul în care utilizatorii lucrează pe laptop, tratând „inteligența” (Gemini) ca element central al experienței, nu ca funcție adăugată ulterior. În același timp, Google poziționează Googlebook ca un produs care combină elemente din Android (aplicații și „tech stack”, adică baza tehnologică) și ChromeOS (browserul Chrome), pentru a accelera ritmul de inovare și a consolida ecosistemul multi-dispozitiv. Ce se schimbă în utilizare: AI la nivel de cursor și „widgeturi” generate prin comenzi Google descrie două funcții-cheie care ar urma să diferențieze Googlebook: Magic Pointer : o funcție construită împreună cu echipa Google DeepMind, care folosește Gemini pentru a oferi sugestii contextuale „la cursor”. Exemplele din material includ setarea rapidă a unei întâlniri când utilizatorul indică o dată într-un e-mail sau combinarea a două imagini pentru a vizualiza un rezultat (de pildă, o canapea într-un living). Create your Widget : posibilitatea de a crea „widgeturi” (panouri/mini-aplicații pe desktop) printr-un prompt, astfel încât Gemini să organizeze informații într-un tablou de bord personalizat. Google menționează că Gemini poate căuta pe internet sau se poate conecta la aplicații Google precum Gmail și Calendar pentru a agrega date (exemplul folosit: organizarea unei reuniuni de familie, cu zboruri, hotel, rezervări și un countdown într-un singur loc). Integrarea cu Android: aplicații și fișiere de pe telefon, fără transferuri O a doua direcție majoră este integrarea cu telefonul Android, cu accent pe continuitatea activității între dispozitive. Google susține că Googlebook este „în sync” cu telefonul și dă exemple de utilizare a aplicațiilor de pe telefon fără a părăsi ecranul laptopului. Pe zona de fișiere, compania introduce Quick Access , o funcție care ar permite accesarea fișierelor de pe telefon direct din managerul de fișiere al laptopului, pentru vizualizare, căutare sau inserare, „fără transferuri”. Hardware și parteneri: Acer, ASUS, Dell, HP și Lenovo; lansare în toamnă Google spune că lucrează cu Acer, ASUS, Dell, HP și Lenovo pentru primele dispozitive Googlebook și că acestea vor veni cu „hardware premium”, în mai multe formate și dimensiuni. Un element de design distinctiv menționat este „glowbar” , descris ca un detaliu vizual „funcțional și frumos”, care ar urma să identifice ușor categoria. Compania indică faptul că va publica mai multe detalii înainte de lansare și trimite utilizatorii către googlebook.com pentru actualizări, fără să ofere în material prețuri, configurații sau piețe de disponibilitate. [...]
xAI a lansat în testare timpurie agentul de programare Grok Build , dar accesul este limitat la abonații SuperGrok , o mișcare care împinge capabilitățile avansate de „agent” (software care execută pași autonomi) în zona unui produs plătit și controlat, potrivit IT之家 . Grok Build este prezentat ca un agent puternic dedicat ingineriei software și sarcinilor de programare complexe și poate rula direct în terminal (interfață de linie de comandă). Pentru utilizatori, restricția „doar SuperGrok” înseamnă că funcțiile de automatizare și fluxurile de lucru avansate rămân, cel puțin în această etapă, în spatele unui abonament. Ce aduce Grok Build în fluxul de lucru al programatorilor Conform descrierii oficiale citate de publicație, agentul include un „mod de planificare” pentru sarcini complexe: utilizatorul poate revizui planul de execuție, poate modifica separat un pas sau poate rescrie complet planul. După aprobare, modificările sunt afișate sub formă de „diff” (diferențe între versiuni de cod), ceea ce ajută la auditarea schimbărilor înainte de aplicare. IT之家 notează și integrarea cu elemente uzuale în ecosistemele de automatizare și extensibilitate, inclusiv posibilitatea de a folosi direct fișiere AGENTS.md, pluginuri, hooks (declanșatori), skills (capabilități) și servicii MCP. Implicația operațională: automatizare și rulare „fără interfață” Un element practic este compatibilitatea cu „headless mode” (rulare fără interfață grafică), ceea ce permite folosirea agentului în scripturi și procese automatizate. În plus, interfața CLI ar oferi suport complet pentru ACP, astfel încât utilizatorii să își poată construi propriii „roboți” și aplicații de orchestrare a agenților. Deocamdată, materialul nu oferă detalii despre prețul abonamentului SuperGrok, calendarul extinderii accesului sau disponibilitatea generală a Grok Build dincolo de faza de testare timpurie. [...]
