Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
xAI a lansat în testare timpurie agentul de programare Grok Build, dar accesul este limitat la abonații SuperGrok, o mișcare care împinge capabilitățile avansate de „agent” (software care execută pași autonomi) în zona unui produs plătit și controlat, potrivit IT之家.
Grok Build este prezentat ca un agent puternic dedicat ingineriei software și sarcinilor de programare complexe și poate rula direct în terminal (interfață de linie de comandă). Pentru utilizatori, restricția „doar SuperGrok” înseamnă că funcțiile de automatizare și fluxurile de lucru avansate rămân, cel puțin în această etapă, în spatele unui abonament.
Conform descrierii oficiale citate de publicație, agentul include un „mod de planificare” pentru sarcini complexe: utilizatorul poate revizui planul de execuție, poate modifica separat un pas sau poate rescrie complet planul. După aprobare, modificările sunt afișate sub formă de „diff” (diferențe între versiuni de cod), ceea ce ajută la auditarea schimbărilor înainte de aplicare.
IT之家 notează și integrarea cu elemente uzuale în ecosistemele de automatizare și extensibilitate, inclusiv posibilitatea de a folosi direct fișiere AGENTS.md, pluginuri, hooks (declanșatori), skills (capabilități) și servicii MCP.
Un element practic este compatibilitatea cu „headless mode” (rulare fără interfață grafică), ceea ce permite folosirea agentului în scripturi și procese automatizate. În plus, interfața CLI ar oferi suport complet pentru ACP, astfel încât utilizatorii să își poată construi propriii „roboți” și aplicații de orchestrare a agenților.
Deocamdată, materialul nu oferă detalii despre prețul abonamentului SuperGrok, calendarul extinderii accesului sau disponibilitatea generală a Grok Build dincolo de faza de testare timpurie.
Recomandate
O posibilă ruptură între OpenAI și Apple ar putea schimba concret experiența de inteligență artificială pe iPhone , inclusiv prin limitarea sau chiar eliminarea accesului la ChatGPT din iOS, potrivit TechRadar , care citează un material Bloomberg despre tensiunile din parteneriatul legat de Apple Intelligence și Siri. Conform Bloomberg, OpenAI ar fi tot mai frustrată de modul în care integrarea ChatGPT a fost implementată în ecosistemul Apple și ar lua în calcul opțiuni legale, inclusiv o notificare de încălcare a contractului (fără a depune neapărat imediat un proces). În paralel, Apple ar avea propriile nemulțumiri, inclusiv legate de confidențialitatea utilizatorilor și de planurile OpenAI de a intra pe zona de hardware. Ce ar putea însemna pentru utilizatorii de iPhone Miza operațională este că, dacă disputa se adâncește și nu se ajunge la o înțelegere, Apple ar putea să-și schimbe prioritățile privind furnizorii de „chatbot” (asistenți conversaționali) integrați în iOS. Scenariile menționate includ: Apple ar putea începe să favorizeze alte modele, precum Gemini (Google) sau Claude (Anthropic), în detrimentul ChatGPT; în cazul unui eșec al colaborării, Apple ar putea elimina complet instrumentul OpenAI de pe iPhone, ceea ce ar duce la o experiență de inteligență artificială diferită pe iOS. În prezent, una dintre nemulțumirile OpenAI ar fi că ChatGPT este disponibil doar în câteva zone din iOS și, adesea, trebuie invocat explicit prin cuvântul „ChatGPT”, ceea ce îl face mai puțin vizibil pentru utilizatori și, implicit, mai puțin eficient ca motor de conversie către abonamente, potrivit Bloomberg. De unde vine conflictul: integrare, distribuție și așteptări Bloomberg notează că OpenAI ar fi mizat pe două beneficii principale din parteneriat: atragerea de abonați prin expunerea în ecosistemul Apple și o integrare mai profundă, inclusiv „plasare” mai bună în Siri și în mai multe aplicații Apple. Aceste așteptări nu s-ar fi materializat în forma anticipată. Pe de altă parte, Apple ar fi îngrijorată de angajamentul OpenAI față de confidențialitatea utilizatorilor (un element central în poziționarea Apple) și ar fi iritată de intențiile OpenAI de a dezvolta hardware, mai ales în contextul implicării fostului șef de design Apple, Jony Ive, și al recrutărilor din Apple. Bloomberg citează un executiv OpenAI (nemenționat) care susține că OpenAI și-a făcut partea „din perspectiva produsului” și acuză Apple că „nici măcar nu a făcut un efort cinstit”. Ce nu se știe încă și la ce să ne așteptăm Un detaliu important care lipsește, potrivit materialului, este baza juridică exactă: nu este clar ce clauze ar fi fost încălcate și nici dacă Apple ar fi încălcat efectiv contractul. De asemenea, Bloomberg precizează că planurile Apple de a deschide iOS către mai mulți furnizori de chatboți nu ar fi, în sine, cauza conflictului, întrucât parteneriatul cu OpenAI „nu ar fi fost gândit ca exclusiv” de la început. Pe termen scurt, implicația practică pentru utilizatori este incertitudinea: dacă tensiunile se traduc în schimbări de produs, acestea ar putea apărea ca modificări de integrare în Siri/Apple Intelligence sau ca o reorientare către alți furnizori de asistenți conversaționali. În acest moment, rămâne neclar dacă disputa va escalada într-un proces sau va fi gestionată printr-o renegociere. [...]
China își extinde rapid portofoliul de tehnologii militare bazate pe AI și sisteme fără pilot , pe măsură ce tot mai multe companii din apărare și tehnologie își mută accentul de la echipamente convenționale la aplicații de „inteligentizare” a operațiunilor, potrivit Global Times , care relatează despre deschiderea celei de-a 11-a ediții a China (Beijing) Military Intelligent Technology Expo . Evenimentul are loc la Beijing, de joi până sâmbătă, și reunește expozanți din sectoarele chinez de apărare, aerospațial și tehnologie. Jurnaliștii publicației notează că, față de expozițiile tradițional centrate pe echipamente militare clasice, ediția din acest an are mai multe companii orientate către tehnologii emergente, inclusiv inteligență artificială și roboți umanoizi, care până recent erau mai frecvent întâlniți la expoziții civile. Miza operațională: AI și sisteme fără pilot „remodelează” modul de luptă Organizatorii susțin, în materialele transmise presei, că o nouă rundă de transformare militară globală se accelerează, iar tehnologiile reprezentate de inteligența artificială și sistemele fără pilot schimbă războiul. În acest context, expoziția își propune să urmărească tendințele de „inteligentizare” militară și integrarea inovației tehnologice cu cea industrială. Expoziția este structurată în zece zone tematice, între care: inteligență artificială și „modele mari” (modele AI de dimensiuni mari, de tipul celor folosite pentru limbaj), sisteme inteligente de comandă și control, sisteme fără pilot și tehnologii de contramăsuri, rețele și comunicații, echipamente de instruire și simulare, securitate informațională și tehnologii de confidențialitate. Dimensiunea pieței: peste 550 de companii și 50.000 de vizitatori așteptați Organizatorii estimează o participare totală de peste 50.000 de vizitatori, după ce în prima zi au fost peste 15.000. Suprafața expozițională este de 50.000 de metri pătrați, iar agenda include o conferință de amploare, 17 forumuri tematice și peste 130 de prezentări susținute de experți. La ediția din acest an participă peste 550 de companii, cu peste 3.000 de realizări tehnologice și soluții integrate expuse, conform organizatorilor. Ediția precedentă (a 10-a) a avut loc în mai 2025, când peste 500 de firme și-au prezentat produsele, cu accent pe drone și tehnologii anti-dronă. Exemplu de utilizare: „modele mari” locale pentru mentenanță și instruire Un exemplu prezentat la expoziție este un „sistem integrat inteligent” expus de Chicheng, companie fondată în Hangzhou, descris ca un dispozitiv asemănător unui cabinet cu ecran. Compania afirmă că sistemul folosește o arhitectură hardware și software dezvoltată intern și poate rula modele lingvistice mari localizate. Potrivit descrierii, sistemul poate: oferi sugestii pentru mentenanța echipamentelor, genera planuri de reparații, furniza instruire tehnică pentru operatori, susține scenarii precum producția de echipamente militare, pregătirea de luptă și instruirea tactică, operarea și mentenanța, simularea câmpului de luptă și asistență în luarea deciziilor. „Prin instruire suplimentară, sistemul poate ajuta în domenii precum sprijinul decizional și analiza de informații”, a declarat Guo Bin, director de soluții la Chicheng. Guo a mai spus că tehnologiile AI și de „geamăn digital” (replică virtuală a unui sistem fizic, folosită pentru simulare și analiză) ale companiei ar putea fi aplicate în mai multe sectoare, inclusiv în industrii legate de apărare. În ansamblu, ediția din acest an indică o orientare mai pronunțată către integrarea AI, a sistemelor fără pilot și a capabilităților de contramăsuri în aplicații militare, atât la nivel de produse, cât și de soluții operaționale prezentate. [...]
IKEA testează pantofi cu role cu AI pentru a crește viteza de pregătire a comenzilor , într-un experiment care țintește direct eficiența operațională din depozit, potrivit Profit . Testul are loc în Helsingborg, Suedia, unde retailerul a început să folosească așa-numitele „ Moonwalkers ” – dispozitive purtate peste pantofii obișnuiți, care folosesc inteligență artificială pentru a se adapta la ritmul de mers al utilizatorului. Scopul declarat este accelerarea ridicării comenzilor. Primele măsurători citate indică un câștig semnificativ de viteză: angajații ar fi mers „până la două ori mai repede”, iar productivitatea medie ar fi crescut cu 16%. Ce arată testul, dincolo de componenta „gadget” Din perspectiva operațională, experimentul sugerează o direcție de optimizare cu impact imediat în activitățile de tip „ order picking ” (ridicarea produselor pentru comenzi), unde timpul de deplasare al angajaților este o componentă majoră a productivității. În material se arată că inițiativa a pornit de la un angajat care a văzut o reclamă pentru astfel de pantofi și și-a comandat singur o pereche pentru testare, după care procesul a fost preluat în cadrul companiei. Publicația redă și reacția internă și din partea clienților, printr-o declarație atribuită companiei: „Colegii noștri au răspuns foarte pozitiv – la fel și clienții noștri. Oamenii văd ceva nou, ceva care funcționează, și care stârnește curiozitate.” Ce rămâne de urmărit Profit nu menționează, în fragmentul disponibil, costurile, durata testului sau dacă IKEA intenționează să extindă utilizarea acestor dispozitive și în alte locații. În lipsa acestor detalii, impactul economic complet (investiție vs. câștig de productivitate) nu poate fi evaluat din informațiile publicate până acum. [...]
Electrica trece de la simpla monitorizare la decizii automate de eficiență energetică în clădiri , după ce a finalizat proiectul AIAE (Artificial Intelligence for Active Energy Management), prima implementare din România a unui sistem de management energetic pentru clădiri bazat pe inteligență artificială, potrivit Wall Street . Miza operațională este reducerea consumului și creșterea predictibilității, prin intervenții în timp real, nu doar prin raportare. Sistemul a fost dezvoltat împreună cu startup-ul românesc Renergia și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Electrica spune că următorul pas este extinderea soluției la nivelul întregului Grup. Cum funcționează AIAE și ce schimbă în operarea clădirilor Platforma AIAE este descrisă ca un „manager energetic virtual” care analizează în timp real consumul de energie și transformă volume mari de date în decizii operaționale. Practic, soluția identifică tipare de consum, detectează deviații și generează recomandări automate pentru optimizarea performanței energetice. Arhitectura este una „multi-agent AI” și integrează date din mai multe surse, inclusiv consumul de energie electrică, informații meteorologice, caracteristici tehnice ale clădirii și context operațional, pentru a construi o imagine completă a comportamentului energetic. Funcționalități: de la anomalii la prognoză și alerte tehnice În forma prezentată, platforma include mai multe funcții orientate direct spre controlul consumului și intervenții rapide: detectarea anomaliilor de consum energetic; prognoza consumului și a producției de energie; identificarea măsurilor de eficiență energetică; generarea de alerte pentru parametri tehnici critici; optimizarea autoconsumului și reducerea emisiilor de carbon. Un element distinct este că sistemul poate „descompune” consumul total și estima contribuția fiecărui sistem din clădire fără monitorizarea individuală a fiecărui echipament, folosind modele de inteligență artificială pentru a identifica tipare și zonele unde eficiența poate fi îmbunătățită. Implementare: test în sediul Electrica și extindere la un muzeu Prima integrare a fost realizată la sediul central al Electrica, unde soluția a fost testată și validată în condiții reale. În urma proiectului, compania indică adoptarea unor măsuri concrete, precum automatizarea regimurilor de funcționare pentru anumite sisteme și politici de oprire a echipamentelor neesențiale în afara programului de lucru. Proiectul a fost extins și la Muzeul Național Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida ”, care devine a doua clădire din România ce beneficiază de această tehnologie, integrarea fiind parte din procesul de modernizare a muzeului. Context: unde se poate scala soluția în Grup Electrica operează integrat în distribuție, furnizare și producție de energie electrică, iar Grupul oferă servicii pentru 4 milioane de utilizatori și acoperă 18 județe pentru distribuția energiei electrice (Transilvania Nord, Transilvania Sud și Muntenia Nord). Compania holding a Grupului este listată din iulie 2014 la bursele din București și Londra, cu capital majoritar privat. În acest context, extinderea AIAE la nivelul clădirilor din Grup ar putea standardiza modul în care sunt luate deciziile de eficiență energetică, cu efect direct asupra costurilor operaționale, însă sursa nu oferă, deocamdată, cifre privind economiile obținute. [...]
Contra-dronele ieftine, ghidate de AI, reduc costul apărării antiaeriene : sistemul ucrainean P1-SUN , prezentat și la București, este conceput să intercepteze dronele Shahed cu un raport de cost net favorabil față de folosirea rachetelor scumpe, potrivit HotNews . În contextul atacurilor repetate cu drone kamikaze Shahed-136 (Geran 2), forțele ucrainene susțin că resping peste 90% dintre atacuri, iar o parte importantă din efort se bazează pe „contra-drone” – interceptori mai ieftini, produși rapid și folosiți în volum mare. Unul dintre aceste sisteme, P1-SUN, a fost prezentat la expoziția Black Sea Defense & Aerospace de la București (detalii despre eveniment în materialul HotNews ). De ce contează: economia interceptării Miza este costul per țintă. O dronă Shahed ar costa, în funcție de estimări, între 30.000 și 50.000 de euro, în timp ce interceptarea cu rachete Patriot (de ordinul milioanelor de euro bucata) sau chiar cu rachete lansate de avioane de vânătoare (de ordinul sutelor de mii de euro) nu este sustenabilă economic, potrivit reprezentanților companiei ucrainene citați de HotNews. În acest model, P1-SUN este prezentată drept opțiunea „cea mai ieftină” dintre cei trei principali „efectori” pe care Ucraina se bazează pentru interceptarea dronelor kamikaze, alături de dronele Sting (Wild Hornets) și sistemul american Merops, conform companiei SkyFall. Pentru context despre alți interceptori ucraineni, HotNews a mai relatat aici: HotNews . Cât costă și ce performanțe declară producătorul Reprezentanții SkyFall susțin că o dronă P1-SUN poate fi produsă „începând de la 1.000 de euro” (aprox. 5.000 lei) bucata. Variantele mai complexe – inclusiv cele ghidate prin fibră optică sau cu viteze mai mari – pot ajunge la 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei). Pentru varianta de bază, datele prezentate includ: dimensiune: circa 50 cm; încărcătură utilă (explozivă): 700 g; viteză maximă: 310 km/h (comparată cu un monopost de Formula 1); baterie: 20.000 mAh, autonomie de 20 de minute; rază maximă: 33 km; plafon de altitudine: 9.000 m; în variante avansate, viteză de angajare a țintei de până la 450 km/h. Rolul inteligenței artificiale: ghidarea finală când legătura radio cade Elementul central, potrivit celor care o prezintă, este „sistemul AI” de la bord, care preia controlul în ultimele secunde înainte de impact. Logica operațională descrisă este că legăturile radio pot fi întrerupte de bruiaj în apropierea țintei, iar în această fază P1-SUN folosește inteligența artificială pentru a „vedea” ținta cu o cameră în infraroșu. Fluxul de utilizare descris de sursă: rețeaua de radare și senzori detectează țintele, operatorii lansează și ghidează manual contra-drona până când ținta este „în colimator”, iar la circa 500–800 de metri se activează „Target Lock”, după care drona zboară autonom până la impact, chiar dacă semnalul radio este pierdut. Ce se știe despre eficiență și ce rămâne neconfirmat Reprezentanții companiei nu oferă cifre exacte privind performanța, dar nici nu infirmă estimări publice care indică o rată de interceptare de 70–80%. „Eficiența de interceptare urca în fiecare lună, continuăm să îmbunătățim produsul și procedurile”, susțin ei. [...]
Microsoft își pregătește opțiuni de rezervă la OpenAI prin posibile achiziții de startup-uri AI , într-o mișcare care ar putea redesena atât strategia sa de produse, cât și poziționarea în fața regulatorilor, potrivit Reuters . Compania caută startup-uri de inteligență artificială pe care să le cumpere pentru a-și consolida accesul la talente și pentru a-și atinge obiectivul declarat de a construi un model AI de vârf până anul viitor, au spus pentru Reuters cinci persoane familiarizate cu discuțiile. Demersul vine pe fondul unei relații cu OpenAI care, deși a propulsat Microsoft în prim-planul AI și a alimentat creșterea Azure, a generat în timp tensiuni contractuale și constrângeri strategice. Reglementarea, un filtru care poate bloca tranzacțiile Un exemplu concret al riscului de reglementare: în această primăvară, Microsoft a analizat achiziția startup-ului Cursor (generare de cod), dar a renunțat din cauza unor îngrijorări interne că tranzacția nu ar trece de controlul autorităților, având în vedere deținerea GitHub Copilot , potrivit a patru surse citate de Reuters. Această prudență sugerează că, dincolo de competiția pentru tehnologie și oameni, Microsoft trebuie să-și calibreze expansiunea astfel încât să nu amplifice percepția de concentrare a puterii pe piața instrumentelor de programare asistate de AI. Ținta Inception și competiția pentru talente Microsoft poartă discuții cu Inception, un startup mic construit de o echipă de la Stanford, care lucrează la o metodă diferită de dezvoltare a modelelor lingvistice mari. Inception a fost fondată la mijlocul lui 2024, iar fondul de investiții de venture capital al Microsoft, M12, a participat la runda seed de 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) la finalul lui 2025, potrivit sursei. Discuțiile sunt în desfășurare și nu este sigur că vor duce la o tranzacție. Inception a refuzat să comenteze. Piața este descrisă ca „încinsă”: cercetătorii AI pot obține „zeci de milioane de dolari sau mai mult” ca pachete de compensații, iar evaluările startup-urilor cresc pe fondul interesului investitorilor. Microsoft se confruntă și cu competiție pentru astfel de acorduri din partea altor giganți tehnologici, în special SpaceX, potrivit a două persoane familiarizate cu subiectul. SpaceX ar fi curtat și Inception, iar startup-ul ar fi angajat recent o bancă pentru a negocia o tranzacție, vizând un preț de peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), conform unei surse. De ce contează: independența față de OpenAI, cu costuri și constrângeri Microsoft și OpenAI sunt parteneri din 2019, când Microsoft a investit 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Într-un document depus la autorități pe 29 aprilie, Microsoft a spus că a oferit 11,8 miliarde de dolari din totalul de 13 miliarde de dolari promise către OpenAI. În paralel, Michael Wetter, responsabil de dezvoltare corporativă la Microsoft, a declarat în instanță că firma a cheltuit peste 100 miliarde de dolari pe investițiile în OpenAI și pe costurile de infrastructură și găzduire, potrivit Reuters. În timp, contractul inițial – care oferea Microsoft acces exclusiv la tehnologia OpenAI și garanta OpenAI resurse de calcul – a fost ajustat de mai multe ori, pe fondul fricțiunilor dintre părți. Reuters notează că OpenAI a ajuns să aibă nevoi care depășeau ce putea furniza Microsoft, iar Microsoft era, contractual, limitată în a construi un „model fundamental” care să concureze direct oferta OpenAI. Un amendament din 2025 ar fi permis Microsoft să construiască „inteligență artificială generală” (o formă avansată, încă teoretică, de AI). Iar la finalul lui aprilie, cele două companii au încheiat un acord care oferă OpenAI libertatea de a construi unele produse și cu rivalii Microsoft, precum Amazon, potrivit sursei. Ce ar aduce tehnologia Inception și care sunt limitele Modelele Inception ar genera text folosind o tehnică numită „difuzie”, folosită mai des la generarea de imagini și video. Spre deosebire de modelele standard, care produc câte un „token” (unitate de text) pe rând, difuzia generează și rafinează simultan mai mulți tokeni, ceea ce poate crește semnificativ viteza. Totuși, cercetători AI citați de Reuters avertizează că difuzia poate fi imprevizibilă și nu este limpede dacă poate fi folosită pentru modele „uriașe”. În același timp, laboratoarele de vârf ar construi deja modele de circa 10 trilioane de parametri (un indicator al complexității), față de aproximativ 1 trilion în urmă cu trei ani, potrivit cercetătorilor menționați. Ce urmează Dacă Microsoft va continua pe linia achizițiilor, miza nu este doar să „cumpere” tehnologie, ci să-și securizeze rapid oameni și capabilități într-o piață în care prețurile și competiția cresc, iar reglementarea poate bloca tranzacții sensibile. În acest context, orice acord potențial – inclusiv cu Inception – rămâne condiționat atât de negocieri, cât și de riscul de control antitrust. [...]
