Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru cinci universități prin programul REPLIQA, o inițiativă care urmărește să aplice împreună știința cuantică și inteligența artificială în cercetarea din științele vieții, cu miza de a accelera instrumentele necesare viitoarelor descoperiri medicale, potrivit Google Blog.
Programul se numește Research Program at the Intersection of Life Sciences & Quantum AI (REPLIQA) și este derulat de Google Quantum AI împreună cu Google.org. Obiectivul declarat este îmbunătățirea „rezultatelor pentru oameni”, prin dezvoltarea unor capabilități care să ajute la înțelegerea biologiei la nivel molecular.
Google precizează că REPLIQA este un efort de cercetare fundamentală, ceea ce înseamnă că nu promite rezultate imediate. Accentul este pus pe construirea „uneltelor esențiale” — de la senzori cuantici la algoritmi de inteligență artificială îmbunătățiți cu tehnici cuantice — care ar putea face posibile, ulterior, progrese în domenii precum dezvoltarea de medicamente.
Această poziționare e relevantă și economic: banii merg către infrastructură științifică și capacitate de cercetare în universități, într-o zonă în care aplicațiile comerciale sunt încă incerte și depind de maturizarea tehnologiei de calcul cuantic.
Google argumentează că procese biologice precum plierea proteinelor sau reacția unei celule la un medicament implică interacțiuni atomice foarte complexe, dificil de simulat cu calculatoare „clasice” (convenționale). În schimb, tehnologiile cuantice operează pe baza aceleiași mecanici cuantice care guvernează moleculele, ceea ce ar putea face simulările mai eficiente pe termen lung.
În exemplificările din material, compania menționează:
Cele cinci instituții academice menționate ca partenere în program sunt:
Google notează că aceste universități sunt deja active în zona de intersecție dintre știința cuantică și biologie.
Compania indică faptul că, pe măsură ce tehnologia de calcul cuantic „se maturizează”, combinarea ei cu inteligența artificială și științele biologice ar putea deschide direcții noi de descoperire. În același timp, mesajul central rămâne unul de prudență: REPLIQA este construit ca un program de fundație, cu rezultate așteptate în timp, nu „peste noapte”.
Recomandate
Google împinge Gemini spre utilizare practică în educație, transformând fotografii cu notițe scrise de mână în ghiduri de învățare structurate , o funcție care poate reduce timpul de sinteză pentru elevi și studenți și mută aplicația mai aproape de un instrument operațional de lucru, nu doar de conversație, potrivit Google Blog . Materialul descrie un flux simplu: utilizatorul fotografiază fiecare pagină de notițe, încarcă imaginile în Gemini și folosește un îndemn (prompt) de tipul „Creează un ghid de studiu pe baza materialelor mele de curs pentru examene”. Dacă utilizatorul stăpânește deja partea introductivă, poate cere explicit să fie sărite noțiunile de bază și să se intre direct în subiecte mai complexe. Din perspectiva utilizării, Google indică faptul că Gemini poate „distila” notițele în: ghiduri de studiu; fișe de tip flashcards (cartonașe cu întrebări și răspunsuri); o organizare a materiei pe un semestru, pentru reluare ulterioară. De ce contează operațional Mesajul central este trecerea de la acumularea de pagini și informație greu de gestionat, la un rezumat structurat generat din conținutul propriu al utilizatorului. Pentru zona educațională, asta înseamnă că munca de „curățare” și reorganizare a notițelor poate fi parțial automatizată, iar interacțiunea cu aplicația se mută spre sarcini concrete (sinteză, structurare, recapitulare), nu doar întrebări punctuale. Google nu oferă în material detalii despre disponibilitate pe piețe, limitări tehnice, costuri sau condiții de acces, astfel că impactul exact (cât de larg poate fi folosit și în ce scenarii) rămâne neprecizat în sursa citată. [...]
Google extinde în Europa o versiune de Google Finance cu funcții pe bază de inteligență artificială , mizând pe acces mai rapid la informații financiare și pe instrumente de analiză direct în produs, potrivit Google Blog . Lansarea are loc „săptămâna aceasta” și include suport complet pentru limbile locale, într-o versiune „reimaginată” a Google Finance, care adaugă capabilități orientate spre documentare, vizualizare și urmărirea evenimentelor de piață în timp real. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru fluxul de analiză Noul Google Finance introduce un set de funcții care mută o parte din munca de căutare și sinteză în interiorul platformei: Cercetare asistată de AI : utilizatorii pot întreba despre acțiuni individuale sau tendințe mai largi de piață și primesc un răspuns generat de AI, însoțit de linkuri pentru aprofundare. Pentru întrebări mai complexe, este disponibil „ Deep Search ”, menționat ca fiind acum disponibil global în Google Finance. Vizualizări avansate : instrumente noi de graficare permit afișarea unor indicatori tehnici (de exemplu, „moving average envelopes” – benzi construite în jurul unei medii mobile, folosite în analiza tehnică) și identificarea momentelor-cheie din grafice, cu explicații despre motivele mișcării de preț din ziua respectivă. Informații în timp real : un flux de știri refăcut și date extinse pentru mărfuri și criptomonede, pentru urmărirea piețelor pe măsură ce se mișcă. Rezultate financiare „live” : urmărirea teleconferințelor de raportare (earnings calls) cu audio live, transcrieri sincronizate și „insight-uri” generate de AI, inclusiv evidențieri adnotate. De ce contează: presiune pe viteza de documentare și pe instrumentele clasice Din perspectiva utilizării, extinderea în Europa cu suport local de limbă sugerează o încercare de a standardiza, la scară regională, un mod de lucru în care utilizatorul obține rapid o sinteză și apoi aprofundează prin surse linkuite, fără să iasă din produs. În același timp, integrarea transcrierilor și a „insight-urilor” pentru teleconferințe poate reduce timpul necesar pentru a parcurge integral apelurile cu investitorii, mai ales în zilele aglomerate de raportări. Google nu oferă în material o listă de țări, un calendar detaliat pe piețe sau indicatori de adopție; informațiile disponibile se limitează la faptul că lansarea are loc în Europa „săptămâna aceasta” și că include suport complet pentru limbile locale. [...]
Google testează în Gemini Live un selector de modele AI cu 7 variante , o schimbare care ar muta o parte din controlul experienței de conversație de la companie către utilizator, potrivit unei analize de tip teardown citate de Mobilissimo , realizată pe aplicația Google (versiunea 17.18.22), cu câteva zile înainte de Google I/O 2026. Miza operațională este semnificativă: până acum, Google ar fi gestionat automat ce model rulează în funcție de context sau de abonament, în timp ce noul mecanism ar permite alegerea manuală a modelului folosit în conversațiile din Gemini Live. Ce s-a găsit în aplicație și de ce contează În codul aplicației ar fi apărut un „selector intern” de modele AI, cu șapte opțiuni, unele orientate spre raționament avansat, altele spre personalizare. Google nu a confirmat public existența acestor modele, iar informația rămâne la nivel de indicii din aplicație, nu de anunț oficial. Separat, în aceeași zonă de funcții în lucru apare și un nou „Thinking Mode”, descris ca un mod în care modelul ar „gândi” mai mult înainte să răspundă, pentru rezultate mai detaliate. Mobilissimo notează că, potrivit unor informații publicate anterior de 9to5Google , acest mod ar extinde capabilitățile de „reasoning” (raționament) deja disponibile în Gemini 3 Pro. Funcții asociate: memorie, cameră și personalizare Tot din referințele identificate în aplicație sunt menționate mai multe direcții de dezvoltare pentru Gemini Live: memorie multimodală; gestionare mai bună a zgomotului ambiental; răspunsuri bazate pe ceea ce vede camera; personalizare folosind aplicațiile Google ale utilizatorului; funcții experimentale integrate în Gemini Live. Android Authority ar susține, de asemenea, că Google pregătește eliminarea unor opțiuni mai vechi de voce pentru Gemini, un indiciu că interfața și experiența de utilizare ar urma să fie redesenate. Context: Google I/O 2026, cu AI în prim-plan Google I/O 2026 este programat în perioada 19–20 mai, iar compania a confirmat că accentul principal va fi pe inteligența artificială. Invitațiile oficiale menționează „actualizări Gemini” și tehnologii de tip „agentic coding” (instrumente care pot executa pași de programare în mod semi-autonom). În paralel, în ultimele săptămâni au circulat zvonuri despre modele precum Gemini 3.5 Pro și Gemini 3.2 Flash, dar și despre alte produse/inițiative (inclusiv Aluminium OS, ochelari Android XR și funcții noi pentru Android 17). Mobilissimo mai notează și o posibilă reproiectare a interfeței Gemini, inclusiv eliminarea modului fullscreen din Gemini Live și integrarea unui model video cu numele intern „Omni”. Deocamdată, fără confirmare oficială din partea Google, rămâne de văzut dacă selectorul de modele și „Thinking Mode” vor fi anunțate la I/O și în ce formă vor ajunge la utilizatori. [...]
Comisia Europeană pregătește o lege care să limiteze practicile „adictive” din rețelele sociale și să impună restricții mai dure pentru folosirea inteligenței artificiale pe platforme , potrivit Agerpres . Miza pentru companii precum TikTok, Meta și X este una de reglementare: Bruxelles-ul anunță o extindere a cadrului actual, în paralel cu investigații deja deschise. Într-un discurs susținut la Copenhaga, la un summit despre inteligența artificială și copii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a legat direct riscurile pentru minori de modul în care sunt construite produsele digitale și de modelele de afaceri bazate pe captarea atenției. „Aceste riscuri sunt realitatea lumii digitale. Nu sunt accidentale. Sunt rezultatul unor modele de afaceri care tratează atenția copiilor noștri ca pe o marfă.” Ce urmează: „ Legea privind echitatea digitală ”, spre finalul anului Von der Leyen a spus că Executivul european va viza „practicile de design adictive și dăunătoare” în viitoarea Lege privind echitatea digitală (DFA), care ar urma să fie propusă spre sfârșitul anului. În același pachet, DFA ar urma să stabilească „limite stricte” privind utilizarea inteligenței artificiale în rețelele sociale. Șefa Comisiei a pledat și pentru stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, formulând problema ca pe una de protecție a minorilor în raport cu platformele. „Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la rețelele de socializare, ci dacă rețelele de socializare ar trebui să aibă acces la tineri.” Legătura cu DSA și investigațiile în curs asupra platformelor mari Noul regulament ar urma să consolideze și să extindă Legea privind serviciile digitale (DSA) – cadrul UE care obligă platformele mari să ia măsuri suplimentare împotriva conținutului ilegal și dăunător, conform declarațiilor citate. În acest context, Comisia investighează: TikTok , inclusiv pentru elemente de produs considerate generatoare de dependență, precum „derularea nesfârșită”, redarea automată și notificările push; X și platformele Meta (Instagram și Facebook), pe motiv că, în evaluarea Comisiei, nu ar aplica propria limită de vârstă de 13 ani. Totodată, Comisia a inițiat proceduri împotriva X pentru utilizarea instrumentului său de inteligență artificială, Grok, în crearea de imagini sexuale cu femei și copii, potrivit informațiilor din aceeași relatare. Purtătorii de cuvânt ai celor trei companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, mai notează materialul. [...]
Ministrul interimar Irineu Darău avertizează că AI poate „digitaliza birocrația” dacă este introdusă în administrație fără reforme interne și fără pregătirea funcționarilor, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: fără schimbarea modului de lucru, tehnologia riscă să automatizeze aceleași proceduri greoaie, în loc să reducă timpii și costurile pentru cetățeni și firme. Darău a spus, la un eveniment de specialitate, că în unele zone ale administrației există tentația de a folosi inteligența artificială „într-un mod oarecum haotic”. El a recunoscut că problemele de implementare se văd inclusiv în structurile responsabile de digitalizare și a descris situația drept „destul de frustrantă”. „Acum este foarte tentant în unele părţi ale administraţiei să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, dar trebuie să recunosc că şi în Ministerul Digitalizării (...) nu există o digitalizare reală.” Ce schimbări spune că sunt necesare înainte de „AI în stat” Ministrul interimar a susținut că introducerea de instrumente digitale sau de AI nu rezolvă problemele de fond dacă nu sunt schimbate mecanismele interne și rolurile din instituții, iar funcționarii nu au „educație continuă” (formare profesională permanentă). „Fără a reconcepe puţin rolurile şi poate fără a asigura o educaţie continuă pentru unii funcţionari, vom digitaliza pur şi simplu birocraţia.” În același context, Darău a indicat și o posibilă soluție de implementare: parteneriate cu sectorul privat, argumentând că nu este sigur că „statul, în starea actuală” are capacitatea să facă transformarea. Plan intern și calendar: digitalizare rapidă în minister, reforme din 2027 Darău a afirmat că intenționează, dacă rămâne în funcție, să facă „o digitalizare internă foarte rapidă și obligatorie” a ministerului în a doua parte a anului, legată de schimbări de funcționalități și de roluri în interiorul instituției. Separat, el a spus că România ar avea nevoie de o strategie clară de transformare digitală și de o structură dedicată de coordonare („task force”), inclusiv cu „dereglementare rapidă” pe acest subiect. Potrivit ministrului, viitorul guvern ar trebui să trateze digitalizarea ca prioritate strategică și să înceapă implementarea reformelor din 2027, pe baza unei noi arhitecturi instituționale. De ce contează pentru startup-uri și firme mici În intervenția sa, Darău a legat direct capacitatea administrativă de povara birocratică resimțită de startup-uri și antreprenori, mai ales în raport cu reglementările naționale și europene. El a susținut că problemele apar în aplicarea consecventă a regulilor, în explicarea lor și în lipsa unor instrumente simple pentru inovatori. Ministrul a argumentat că firmele mici nu au resursele marilor corporații pentru conformare și că timpul și energia consumate pe proceduri pot reduce spațiul pentru inovație. „Dacă marile corporaţii pot avea un departament întreg dedicat conformării (...), un antreprenor mic (...) nu va putea face asta sau se va transforma el însuşi într-un departament de conformare.” [...]
Ucraina își accelerează „industrializarea” AI în război, mizând pe datele de luptă pentru apărarea antidrone , după ce președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu directorul general al Palantir Technologies , Alex Karp, potrivit Reuters . Miza operațională este folosirea volumului mare de date colectate pe front de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, pentru a antrena modele de inteligență artificială care să ajute la interceptarea dronelor rusești. În acest scop, Kievul a lansat împreună cu Palantir proiectul „Brave1 Dataroom”, care urmărește dezvoltarea de soluții AI pe baza datelor de luptă. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că „tehnologia, AI, analiza datelor și matematica războiului” influențează direct rezultatul de pe câmpul de luptă, după întâlnirea cu Karp. Fedorov, numit în ianuarie și care a promis o reformă amplă, bazată pe date, a armatei, a precizat că peste 100 de companii antrenează peste 80 de modele pentru detectarea și interceptarea țintelor aeriene. În cooperarea cu Palantir, Ucraina ar fi dezvoltat un sistem pentru analiza detaliată a loviturilor aeriene și ar fi implementat soluții AI pentru procesarea unor volume mari de date de informații, integrate inclusiv în planificarea operațiunilor de lovire în adâncime, potrivit lui Fedorov. Zelenski a afirmat pe platforma X că Palantir este o companie globală „cu potențial puternic” și că există domenii în care părțile pot fi utile una alteia, „întărind apărarea Ucrainei, a Americii și a partenerilor”. Președintele ucrainean a mai spus că discuțiile au vizat direcții de dezvoltare tehnologică atât pentru operațiuni de luptă, cât și pentru nevoi civile. [...]
