Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Comisia Europeană pregătește o lege care să limiteze practicile „adictive” din rețelele sociale și să impună restricții mai dure pentru folosirea inteligenței artificiale pe platforme, potrivit Agerpres. Miza pentru companii precum TikTok, Meta și X este una de reglementare: Bruxelles-ul anunță o extindere a cadrului actual, în paralel cu investigații deja deschise.
Într-un discurs susținut la Copenhaga, la un summit despre inteligența artificială și copii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a legat direct riscurile pentru minori de modul în care sunt construite produsele digitale și de modelele de afaceri bazate pe captarea atenției.
„Aceste riscuri sunt realitatea lumii digitale. Nu sunt accidentale. Sunt rezultatul unor modele de afaceri care tratează atenția copiilor noștri ca pe o marfă.”
Von der Leyen a spus că Executivul european va viza „practicile de design adictive și dăunătoare” în viitoarea Lege privind echitatea digitală (DFA), care ar urma să fie propusă spre sfârșitul anului. În același pachet, DFA ar urma să stabilească „limite stricte” privind utilizarea inteligenței artificiale în rețelele sociale.
Șefa Comisiei a pledat și pentru stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, formulând problema ca pe una de protecție a minorilor în raport cu platformele.
„Întrebarea nu este dacă tinerii ar trebui să aibă acces la rețelele de socializare, ci dacă rețelele de socializare ar trebui să aibă acces la tineri.”
Noul regulament ar urma să consolideze și să extindă Legea privind serviciile digitale (DSA) – cadrul UE care obligă platformele mari să ia măsuri suplimentare împotriva conținutului ilegal și dăunător, conform declarațiilor citate.
În acest context, Comisia investighează:
Totodată, Comisia a inițiat proceduri împotriva X pentru utilizarea instrumentului său de inteligență artificială, Grok, în crearea de imagini sexuale cu femei și copii, potrivit informațiilor din aceeași relatare.
Purtătorii de cuvânt ai celor trei companii nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, mai notează materialul.
Recomandate
Comisia Europeană încearcă să obțină acces la modelele avansate de inteligență artificială ale OpenAI și Anthropic , într-un demers care țintește direct capacitatea UE de a evalua și gestiona riscurile acestor tehnologii înainte ca ele să fie folosite pe scară largă în economie, potrivit G4Media . Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat că Bruxellesul „apreciază abordarea proactivă” a OpenAI, inclusiv disponibilitatea companiei de a oferi acces la noua generație de modele. În cazul Anthropic, Comisia ar fi avut deja „aproximativ patru sau cinci” întâlniri, însă discuțiile nu au ajuns la un stadiu în care să fie analizată concret posibilitatea accesului la modelele dezvoltate de companie, conform Reuters, citată de publicație. „În cazul uneia dintre ele (OpenAI), avem o companie care se oferă în mod proactiv să acorde acces. În cazul celeilalte (Anthropic), avem schimburi constructive, deși nu ne aflăm încă într-un stadiu în care să putem specula cu privire la un potențial acces sau nu.” De ce contează pentru reglementare și pentru companii Miza discuțiilor este una de reglementare și supraveghere: autoritățile europene încearcă să înțeleagă mai bine „riscurile și capacitățile” noilor modele de inteligență artificială, în special pe zona de funcții avansate care pot avea impact direct asupra securității și operațiunilor digitale. În mod specific, contextul invocat este legat de modele cu funcții avansate în: securitate cibernetică; automatizare. Ce urmează (și ce nu se știe încă) Din informațiile disponibile, discuțiile sunt în derulare, dar în cazul Anthropic nu există încă o bază pentru a anticipa dacă accesul va fi acordat sau în ce condiții. În cazul OpenAI, Comisia indică o deschidere mai mare din partea companiei, fără a detalia însă forma accesului sau calendarul. [...]
Presiunea internă pentru livrări rapide pe AI generativ ar afecta moralul și retenția la Meta , potrivit Neowin , care relatează despre un „push” agresiv al companiei în această direcție și despre nemulțumiri în rândul angajaților. Din perspectiva operațională, miza pentru Meta nu este doar accelerarea dezvoltării de produse bazate pe inteligență artificială generativă, ci și costul intern al acestei accelerări: epuizare, frustrare și un climat de lucru descris ca tot mai apăsător, conform relatării. Într-o companie care concurează direct cu alți giganți tehnologici pentru talente și pentru viteză de execuție, degradarea moralului poate deveni un risc de management cu efecte în lanț asupra proiectelor. Ce ar alimenta tensiunile interne Materialul indică faptul că presiunea vine din intensificarea priorităților legate de AI generativ și din așteptări ridicate privind ritmul de livrare. În acest context, angajații ar resimți: schimbări rapide de direcție și priorități; cerințe mai dure legate de performanță și rezultate; o stare generală de nemulțumire asociată cu modul în care este împinsă agenda de AI. Neowin prezintă aceste elemente ca parte a unui tablou mai larg despre cum se traduce, în interiorul companiei, ambiția de a recupera sau depăși competiția pe zona de produse și funcționalități de AI generativ. De ce contează pentru business Pentru Meta, o strategie „agresivă” pe AI generativ poate aduce avantaje competitive, însă relatarea sugerează un compromis: dacă presiunea internă se transformă în plecări, scăderea productivității sau dificultăți de recrutare, compania riscă să plătească operațional pentru viteza pe care încearcă să o câștige. În lipsa unor date publice suplimentare în textul disponibil (de exemplu, cifre despre plecări, reorganizări sau termene), amploarea exactă a fenomenului nu poate fi cuantificată din această sursă. Rămâne de urmărit dacă Meta va aborda public situația sau va ajusta modul de implementare a programelor interne legate de AI generativ. [...]
Marile companii tech își reduc personalul ca să elibereze bugete pentru investițiile în AI , într-un context în care costurile cu infrastructura (centre de date, procesoare grafice și alte echipamente) cresc rapid, potrivit Mobilissimo . Ideea centrală: disponibilizările sunt prezentate mai degrabă ca o decizie de finanțare și reechilibrare a cheltuielilor, nu ca efect direct al înlocuirii angajaților cu inteligență artificială. Meta : concedieri și cheltuieli de capital în creștere În cazul Meta, compania ar urma să elimine aproximativ 8.000 de locuri de muncă pe 20 mai 2026, pe fondul accelerării investițiilor în infrastructura necesară dezvoltării AI. Într-o întâlnire internă de la finalul lunii aprilie, Mark Zuckerberg le-ar fi transmis angajaților că presiunea vine din nevoia de a echilibra bugetul, în condițiile „exploziei” cheltuielilor pentru AI. Meta și-a majorat estimările privind cheltuielile de capital pentru 2026 la 125–145 de miliarde de dolari (aprox. 563–653 mld. lei). „Salariile sunt printre puținele costuri ajustabile rapid” Potrivit materialului, dezbaterea a fost amplificată de un schimb de poziții în care cofondatorul Zoho, Sridhar Vembu, comentează un mesaj al inginerului Meta Arnav Gupta despre viitoare concedieri. Vembu susține că firmele tehnologice reduc personalul deoarece salariile sunt una dintre puținele categorii de costuri care pot fi ajustate rapid. Totodată, el pune sub semnul întrebării eficiența economică a investițiilor masive în AI, argumentând că industria nu a demonstrat încă faptul că aceste cheltuieli se traduc în productivitate și venituri proporționale. Amploarea restructurărilor: date pentru T1 2026 Datele citate de The Kobeissi Letter indică o accelerare puternică a concedierilor în sectorul tehnologic: Concedieri în T1 2026: 81.747 Creștere față de T4 2025: 580% Posturi eliminate în martie 2026: 45.800 Nivelul concedierilor: cel mai ridicat din ultimii peste doi ani Nu e doar Meta: Oracle și alți jucători Fenomenul ar depăși cazul Meta. Oracle ar fi eliminat până la 30.000 de locuri de muncă pentru a elibera între 8 și 10 miliarde de dolari anual (aprox. 36–45 mld. lei) destinați extinderii infrastructurii AI, potrivit TD Cowen. În același context sunt menționate restructurări și la Amazon, Microsoft, Coinbase și Block, în paralel cu majorarea investițiilor în inteligență artificială. Arnav Gupta avertizează că disponibilizările ar putea continua până când companiile vor reuși să transforme investițiile în AI în venituri măsurabile și profit, nu doar în infrastructură costisitoare. [...]
Google alocă 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru cinci universități prin programul REPLIQA, o inițiativă care urmărește să aplice împreună știința cuantică și inteligența artificială în cercetarea din științele vieții, cu miza de a accelera instrumentele necesare viitoarelor descoperiri medicale, potrivit Google Blog . Programul se numește Research Program at the Intersection of Life Sciences & Quantum AI (REPLIQA) și este derulat de Google Quantum AI împreună cu Google.org . Obiectivul declarat este îmbunătățirea „rezultatelor pentru oameni”, prin dezvoltarea unor capabilități care să ajute la înțelegerea biologiei la nivel molecular. De ce contează: finanțare direcționată către „cercetare de bază”, nu rezultate rapide Google precizează că REPLIQA este un efort de cercetare fundamentală, ceea ce înseamnă că nu promite rezultate imediate. Accentul este pus pe construirea „uneltelor esențiale” — de la senzori cuantici la algoritmi de inteligență artificială îmbunătățiți cu tehnici cuantice — care ar putea face posibile, ulterior, progrese în domenii precum dezvoltarea de medicamente. Această poziționare e relevantă și economic: banii merg către infrastructură științifică și capacitate de cercetare în universități, într-o zonă în care aplicațiile comerciale sunt încă incerte și depind de maturizarea tehnologiei de calcul cuantic. Ce probleme vizează: simulări moleculare pe care calculatoarele clasice le gestionează greu Google argumentează că procese biologice precum plierea proteinelor sau reacția unei celule la un medicament implică interacțiuni atomice foarte complexe, dificil de simulat cu calculatoare „clasice” (convenționale). În schimb, tehnologiile cuantice operează pe baza aceleiași mecanici cuantice care guvernează moleculele, ceea ce ar putea face simulările mai eficiente pe termen lung. În exemplificările din material, compania menționează: utilizarea senzorilor cuantici pentru a observa procese biologice cu o precizie mai mare; rezultate experimentale recente care sugerează că „spinul cuantic” (o proprietate a particulelor subatomice) ar putea avea un rol în funcționarea celulelor; potențialul calculatoarelor cuantice de a accelera simulări ale interacțiunilor moleculare complexe, inclusiv în cazul enzimei P450, relevantă pentru dezvoltarea de medicamente. Cine primește finanțarea Cele cinci instituții academice menționate ca partenere în program sunt: Harvard University Massachusetts Institute of Technology (MIT) University of California San Diego University of California, Santa Barbara University of Arizona Google notează că aceste universități sunt deja active în zona de intersecție dintre știința cuantică și biologie. Ce urmează Compania indică faptul că, pe măsură ce tehnologia de calcul cuantic „se maturizează”, combinarea ei cu inteligența artificială și științele biologice ar putea deschide direcții noi de descoperire. În același timp, mesajul central rămâne unul de prudență: REPLIQA este construit ca un program de fundație, cu rezultate așteptate în timp, nu „peste noapte”. [...]
Ministrul interimar Irineu Darău avertizează că AI poate „digitaliza birocrația” dacă este introdusă în administrație fără reforme interne și fără pregătirea funcționarilor, potrivit Digi24 . Mesajul are miză operațională: fără schimbarea modului de lucru, tehnologia riscă să automatizeze aceleași proceduri greoaie, în loc să reducă timpii și costurile pentru cetățeni și firme. Darău a spus, la un eveniment de specialitate, că în unele zone ale administrației există tentația de a folosi inteligența artificială „într-un mod oarecum haotic”. El a recunoscut că problemele de implementare se văd inclusiv în structurile responsabile de digitalizare și a descris situația drept „destul de frustrantă”. „Acum este foarte tentant în unele părţi ale administraţiei să folosim AI-ul într-un mod oarecum haotic, dar trebuie să recunosc că şi în Ministerul Digitalizării (...) nu există o digitalizare reală.” Ce schimbări spune că sunt necesare înainte de „AI în stat” Ministrul interimar a susținut că introducerea de instrumente digitale sau de AI nu rezolvă problemele de fond dacă nu sunt schimbate mecanismele interne și rolurile din instituții, iar funcționarii nu au „educație continuă” (formare profesională permanentă). „Fără a reconcepe puţin rolurile şi poate fără a asigura o educaţie continuă pentru unii funcţionari, vom digitaliza pur şi simplu birocraţia.” În același context, Darău a indicat și o posibilă soluție de implementare: parteneriate cu sectorul privat, argumentând că nu este sigur că „statul, în starea actuală” are capacitatea să facă transformarea. Plan intern și calendar: digitalizare rapidă în minister, reforme din 2027 Darău a afirmat că intenționează, dacă rămâne în funcție, să facă „o digitalizare internă foarte rapidă și obligatorie” a ministerului în a doua parte a anului, legată de schimbări de funcționalități și de roluri în interiorul instituției. Separat, el a spus că România ar avea nevoie de o strategie clară de transformare digitală și de o structură dedicată de coordonare („task force”), inclusiv cu „dereglementare rapidă” pe acest subiect. Potrivit ministrului, viitorul guvern ar trebui să trateze digitalizarea ca prioritate strategică și să înceapă implementarea reformelor din 2027, pe baza unei noi arhitecturi instituționale. De ce contează pentru startup-uri și firme mici În intervenția sa, Darău a legat direct capacitatea administrativă de povara birocratică resimțită de startup-uri și antreprenori, mai ales în raport cu reglementările naționale și europene. El a susținut că problemele apar în aplicarea consecventă a regulilor, în explicarea lor și în lipsa unor instrumente simple pentru inovatori. Ministrul a argumentat că firmele mici nu au resursele marilor corporații pentru conformare și că timpul și energia consumate pe proceduri pot reduce spațiul pentru inovație. „Dacă marile corporaţii pot avea un departament întreg dedicat conformării (...), un antreprenor mic (...) nu va putea face asta sau se va transforma el însuşi într-un departament de conformare.” [...]
Ucraina își accelerează „industrializarea” AI în război, mizând pe datele de luptă pentru apărarea antidrone , după ce președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu directorul general al Palantir Technologies , Alex Karp, potrivit Reuters . Miza operațională este folosirea volumului mare de date colectate pe front de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în 2022, pentru a antrena modele de inteligență artificială care să ajute la interceptarea dronelor rusești. În acest scop, Kievul a lansat împreună cu Palantir proiectul „Brave1 Dataroom”, care urmărește dezvoltarea de soluții AI pe baza datelor de luptă. Ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov, a spus că „tehnologia, AI, analiza datelor și matematica războiului” influențează direct rezultatul de pe câmpul de luptă, după întâlnirea cu Karp. Fedorov, numit în ianuarie și care a promis o reformă amplă, bazată pe date, a armatei, a precizat că peste 100 de companii antrenează peste 80 de modele pentru detectarea și interceptarea țintelor aeriene. În cooperarea cu Palantir, Ucraina ar fi dezvoltat un sistem pentru analiza detaliată a loviturilor aeriene și ar fi implementat soluții AI pentru procesarea unor volume mari de date de informații, integrate inclusiv în planificarea operațiunilor de lovire în adâncime, potrivit lui Fedorov. Zelenski a afirmat pe platforma X că Palantir este o companie globală „cu potențial puternic” și că există domenii în care părțile pot fi utile una alteia, „întărind apărarea Ucrainei, a Americii și a partenerilor”. Președintele ucrainean a mai spus că discuțiile au vizat direcții de dezvoltare tehnologică atât pentru operațiuni de luptă, cât și pentru nevoi civile. [...]
