Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Europa riscă să piardă investiții și competențe în inteligența artificială dacă nu accelerează construcția de centre de date și infrastructura conexă, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al constrângerilor de reglementare, avertizează CEO-ul Nokia, Justin Hotard, potrivit HotNews.
Miza este una economică și operațională: marile companii de tehnologie sunt așteptate să investească „sute de miliarde de dolari” chiar în acest an pentru extinderea infrastructurii legate de inteligența artificială, iar Europa ar putea rămâne în afara acestui val dacă nu poate oferi capacitate suficientă în centrele de date și conectivitate.
Într-un interviu acordat Reuters, Hotard spune că problema imediată este lipsa infrastructurii necesare pentru centre de date dedicate AI. Deși a apreciat unele inițiative ale Uniunii Europene – inclusiv proiectele de „gigafabrici” de inteligență artificială – el a pus sub semnul întrebării dacă ritmul investițiilor este suficient.
„Dar cred că, dacă ne uităm la ritmul relativ al investițiilor, nu sunt sigur că este suficient. Și nu este vorba doar despre construirea acestor fabrici. Ai nevoie de conectivitate. Ai nevoie de capacitate în centrele de date.”
Mesajul central: fără infrastructură, companiile și dezvoltatorii își vor reloca activitatea acolo unde aceasta există deja, în principal în China și SUA.
Centrele de date reprezintă 3% din cererea de electricitate în Uniunea Europeană, însă consumul este așteptat să crească rapid, pe măsură ce aplicațiile de inteligență artificială se extind.
În acest context, Amazon a semnalat în februarie că întârzierile îndelungate în obținerea conexiunilor la rețelele electrice îngreunează extinderea centrelor sale de date în Europa, un exemplu al constrângerilor operaționale care pot frâna investițiile.
Pentru Nokia, subiectul are și o dimensiune comercială directă. Compania – fost lider global pe piața telefoanelor mobile – obține acum câștiguri din orientarea către inteligența artificială: divizia de AI și cloud computing generează 8% din vânzările grupului. Nokia estimează că piața va crește anual cu 27% până în 2028.
Hotard, venit la Nokia anul trecut de la Intel, avertizează că Europa a mai trecut prin astfel de cicluri tehnologice în care infrastructura a decis unde se concentrează investițiile și talentul.
„Am mai văzut acest scenariu, nu-i așa? Dacă nu construiești această infrastructură, atunci, în cele din urmă, companiile și dezvoltatorii se vor muta acolo unde ea există.”
Recomandate
Anthropic a urcat la o evaluare de circa 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 de miliarde de lei) pe piețele secundare , depășind OpenAI și alimentând o competiție acută între investitori pentru puținele acțiuni disponibile, potrivit Antena 3 . Mișcarea contează mai ales prin efectul de piață: în lipsa unei listări la bursă, prețul este împins în sus de tranzacții indirecte, iar accesul la acțiuni devine o problemă de lichiditate, nu doar de evaluare. Pe platforma Forge Global , descrisă drept una dintre cele mai importante piețe pentru acțiuni nelistate, Anthropic este evaluată la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari, în timp ce OpenAI ar fi în jurul a 880 de miliarde de dolari (aprox. 4.050 de miliarde de lei). Antena 3 notează că, deși ultima rundă de finanțare a OpenAI o evalua la 852 de miliarde de dolari, pe piețele secundare compania este tranzacționată la valori mai mici decât Anthropic. De ce se „blochează” piața: acțiuni puține, cerere mare Pentru că nici Anthropic, nici OpenAI nu sunt listate, investitorii pot cumpăra acțiuni doar indirect, de la angajați sau investitori timpurii care aleg să vândă. În acest context, presiunea pe preț vine dintr-un dezechilibru între cerere și ofertă, iar Antena 3 menționează că niciuna dintre companii nu a comentat evoluțiile. Publicația relatează și despre nivelul ofertelor apărute în piață: un acționar „ar fi” scos la vânzare acțiuni la o evaluare de 1.150 de miliarde de dolari, iar un fond important „ar fi” oferit 1.050 de miliarde de dolari pentru a cumpăra. Sunt informații prezentate ca neconfirmate public (formulare de tip „ar fi”). Ritmul creșterii și motorul: veniturile și produsele AI Cererea pentru acțiunile Anthropic ar fi explodat în doar câteva luni: în urmă cu trei luni, compania era evaluată la 380 de miliarde de dolari, după o rundă de finanțare, potrivit Antena 3. Creșterea rapidă a veniturilor și succesul produselor sale de inteligență artificială, în special asistentul de programare Claude, sunt indicate drept principalele motive pentru interesul investitorilor. „A fost o creștere spectaculoasă pentru Anthropic. Toată lumea vrea să prindă un loc în această zonă a inteligenței artificiale, iar acum Anthropic este în față”, spune Glen Anderson, CEO al Rainmaker Securities. Același Anderson descrie o piață extrem de tensionată, în care ofertele apar și dispar rapid, pe fondul lipsei de vânzători. „Apar oferte și dispar în aceeași zi, pentru că sunt cumpărate imediat. Aproape că nu mai există vânzători”, spune Anderson. Efectul asupra OpenAI: interes mai slab pe secundar În paralel, interesul pentru OpenAI este descris ca fiind mai redus în tranzacțiile de pe piețele secundare. „Piața pentru OpenAI este destul de calmă acum. Interesul s-a mutat clar spre Anthropic”, mai spune Anderson. Pentru investitori, mesajul implicit este că „prețul” acțiunilor nelistate poate ajunge să fie dictat de raritatea pachetelor disponibile și de teama de a rata o oportunitate, nu doar de reperele din rundele oficiale de finanțare. [...]
GitHub Copilot ar urma să treacă la facturare pe bază de token din iunie , o schimbare care poate face costurile mai variabile pentru echipele care folosesc intens asistentul de programare, potrivit Neowin . Trecerea la un model „pe token” înseamnă, în practică, că utilizarea ar putea fi tarifată în funcție de volumul de text procesat de model (tokenii sunt unități de calcul folosite de modelele de limbaj pentru a „măsura” intrarea și ieșirea). Pentru companii, implicația principală este una operațională și de bugetare: cheltuiala poate deveni mai greu de estimat față de un abonament fix, mai ales în perioade cu vârfuri de utilizare. Ce se schimbă pentru utilizatori și echipe Informația este prezentată ca un „raport”, nu ca un anunț oficial în materialul citat, astfel că detaliile exacte ale implementării și ale prețurilor nu sunt confirmate în textul sursă. Totuși, direcția indicată – facturare în funcție de consum – sugerează câteva consecințe probabile pentru organizații: necesitatea de a urmări mai atent consumul (utilizarea) la nivel de utilizator sau proiect; posibile politici interne de limitare a folosirii în sarcini care „ard” multe tokenuri (de exemplu, solicitări lungi, conversații extinse, generare de cod în blocuri mari); ajustări în modul de alocare a costurilor între echipe (chargeback intern). De ce contează Copilot este un instrument folosit direct în fluxul de lucru al dezvoltatorilor, iar o schimbare de tarifare poate influența atât costul total, cât și comportamentul de utilizare. Pentru firmele care au standardizat Copilot la scară, orice trecere de la predictibilitatea unui abonament la un cost dependent de consum poate însemna revizuirea bugetelor și a regulilor de utilizare. În lipsa unor informații oficiale în materialul citat, rămâne de urmărit dacă GitHub/Microsoft vor confirma schimbarea și ce mecanisme de control (plafonare, alerte, rapoarte de consum) vor fi disponibile pentru clienți odată cu intrarea în vigoare, indicată ca fiind din iunie. [...]
Guvernul pregătește o investiție de 169 milioane lei, cu finanțare europeană, în infrastructura de securitate și date din aeroporturi , proiect pe care îl va implementa Serviciul Român de Informații , potrivit Profit . Miza economică și operațională este dublă: un „hub” de informații pentru 17 aeroporturi civile și introducerea unor sisteme de analiză video cu inteligență artificială , care pot schimba modul în care se face controlul de securitate. Proiectul are o valoare totală de 169 milioane lei și este finanțat din fonduri europene. Conform informațiilor publicate, SRI se va ocupa de implementare, iar componenta centrală este crearea unui portal/hub care agregă informații din aeroporturile incluse. Ce se cumpără, concret: portal de date și analiză video cu IA Pe lângă partea de „hub” de informații, banii ar urma să fie utilizați pentru îmbunătățirea securității pe aeroporturi prin sisteme de analiză video, inclusiv: „object recognition” (recunoaștere de obiecte în imagini/video); VAI (Visual Artificial Intelligence – inteligență artificială vizuală), adică utilizarea algoritmilor pentru interpretarea automată a fluxurilor video. În practică, astfel de sisteme pot automatiza detectarea unor obiecte sau comportamente în zonele monitorizate, reducând dependența exclusivă de supravegherea umană, dar crescând și nevoia de reguli stricte privind utilizarea și guvernanța datelor. De ce contează pentru aeroporturi și operatori Dincolo de valoarea bugetului, proiectul poate avea impact direct asupra modului în care aeroporturile participante își gestionează: fluxurile de informații și interoperabilitatea (schimbul de date între entități); procesele de securitate, prin extinderea supravegherii video „inteligente”. Materialul publicat de Profit nu detaliază calendarul de implementare, furnizorii sau arhitectura tehnică, astfel că rămâne de văzut cum vor fi stabilite cerințele, achizițiile și responsabilitățile operaționale între actorii implicați. [...]
Google aduce în România Pomelli , un instrument cu inteligență artificială care poate reduce costurile și timpul de producție pentru materiale de marketing ale firmelor mici , prin generarea rapidă de imagini, clipuri video și propuneri de campanii, potrivit Paginademedia . Pomelli este un experiment dezvoltat de Google Labs în parteneriat cu Google DeepMind și este disponibil „din aceste zile” în România, dar și în Uniunea Europeană, Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Instrumentul funcționează, deocamdată, în limba engleză. Cum funcționează Pomelli, în practică Platforma folosește AI pentru a „înțelege” o afacere și a genera conținut personalizat în trei pași: Analiză : scanează site-ul companiei pentru a identifica elemente precum comunicarea de brand, mesaje, fonturi și culori. Generare de propuneri : sugerează idei de conținut și campanii pe baza identității identificate; utilizatorul poate rafina rezultatele prin comenzi conversaționale. Creație : produce conținut pentru social media, site sau reclame (imagini și video), care poate fi editat sau descărcat direct, inclusiv pentru fotografii de produs ori „sesiuni foto” pentru produse și servicii. Limitări și ce înseamnă pentru utilizatorii din România În forma actuală, Pomelli generează imagini și clipuri video cu text în engleză, iar interacțiunea cu utilizatorul este tot în engleză. Platforma permite însă editarea textelor, astfel încât acestea pot fi modificate și adaptate în limba română. Instrumentul are și o versiune de mobil, conform aceleiași surse. [...]
Autoritățile americane cresc presiunea pentru reguli mai stricte la AI , după ce cercetători au demonstrat în fața Congresului cât de ușor pot fi „deblocate” modele de inteligență artificială pentru a furniza instrucțiuni utile în scenarii violente, de la construirea unei bombe la planificarea unui atac terorist, potrivit G4Media . Demonstrația a avut loc la Washington, într-un briefing cu ușile închise organizat de Centrul pentru Inovare în Combaterea Terorismului și Comisia pentru Securitate Internă a Camerei Reprezentanților . Membrii Congresului au putut testa direct modele „jailbroken” (sisteme din care au fost eliminate mecanismele de siguranță), potrivit Politico, citat în material. Informația despre briefing este transmisă de MEDIAFAX, conform aceleiași surse. Ce au testat congresmenii: modele cu protecții vs. modele „fără frâne” Autoritățile americane pentru securitate internă au prezentat diferența dintre modelele obișnuite, care refuză solicitările periculoase, și cele „abliterate”, la care mecanismul de refuz este dezactivat. Într-un test, cercetătorii au cerut ambelor tipuri de modele să elaboreze un plan de atac asupra evenimentului „America 250” din Washington, programat în această vară și dedicat împlinirii a 250 de ani de la independența SUA. Modelul cu protecții a refuzat cererea, invocând imposibilitatea de a oferi informații despre activități ilegale, în timp ce varianta fără restricții a generat instrucțiuni detaliate, pas cu pas, pentru comiterea unui atac. Congresmanul republican Gabe Evans, citat de Politico, a descris miza acestor teste: „Ceea ce am văzut acolo este ce se întâmplă când scoți aceste bariere și întrebi: «Cum fac o bombă nucleară?»” El a adăugat că modelele fără protecții „oferă răspunsuri la toate aceste lucruri”. Viteză și granularitate: „în mai puțin de trei secunde” Președintele comisiei, Andrew Garbarino, a relatat că a întrebat un model AI cum ar putea fi răpit un membru al Congresului. „A generat un răspuns în mai puțin de trei secunde, cu metode, locuri și momente potrivite”, a afirmat acesta. Cum sunt ocolite filtrele și de ce contează pentru reglementare Deși majoritatea modelelor sunt lansate cu mecanisme de siguranță, cercetătorii și hackerii au descoperit că acestea pot fi ocolite relativ ușor. Printre metodele menționate se numără formularea solicitărilor în limbaj tehnic sau academic, astfel încât sistemele să nu le identifice ca fiind periculoase. Autoritățile avertizează că astfel de instrumente sunt deja folosite în scopuri ostile, de la campanii de dezinformare până la tentative de atacuri cibernetice automatizate. În acest context, presiunea asupra companiilor care dezvoltă AI crește, pentru întărirea măsurilor de siguranță și limitarea accesului la conținut periculos. La nivel federal, procesul de reglementare avansează lent în Congres, însă mai multe state americane au început să adopte propriile reguli, încercând să impună standarde mai stricte pentru utilizarea și controlul acestor tehnologii. Congresmanul republican August Pfluger a rezumat îngrijorarea legată de limitele sistemelor: „Este foarte înfricoșător pentru că AI-ul ar trebui să aibă limite clare”. [...]
Google mută masiv munca de programare către IA, iar inginerii ajung să supervizeze codul : în prezent, 75% din codul scris pentru propriile produse este generat de inteligența artificială, potrivit Profit . Schimbarea contează operațional pentru o companie care dezvoltă la scară globală, pentru că redefinește rolul echipelor tehnice și ritmul de livrare al produselor. În acest model, inginerii software care nu mai scriu efectiv cod au rolul de a superviza codul produs de IA, pe măsură ce tehnologia „devine din ce în ce mai bună la programare”, notează publicația. Un exemplu invocat de CEO-ul Google, Sundar Pichai , indică impactul asupra vitezei de execuție: o migrare de cod „deosebit de complexă”, realizată cu „agenți” (instrumente software bazate pe IA care execută sarcini) și ingineri lucrând împreună, ar fi fost finalizată de șase ori mai repede decât era posibil cu un an în urmă, când procesul se baza doar pe ingineri. „Recent, o migrare de cod deosebit de complexă, realizată de agenți și ingineri care au lucrat împreună, a fost finalizată de șase ori mai repede decât era posibil acum un an doar cu ingineri”, spune Sundar Pichai. Ce se schimbă în practică Din informațiile prezentate, tranziția are două efecte directe în organizație: o parte semnificativă din scrierea codului este transferată către IA (75% din total, conform Google); rolul inginerilor se mută spre control, verificare și coordonare a codului generat automat, nu doar spre implementare manuală. Articolul nu oferă detalii despre ce produse sau ce tipuri de proiecte sunt incluse în acest procent și nici despre modul în care Google măsoară „codul scris” de IA, astfel că amploarea exactă pe echipe și arii rămâne neprecizată în materialul citat. [...]
