Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Peste 600 de milioane de chinezi folosesc deja AI generativă, iar ritmul de adopție transformă China într-o piață-„laborator” care poate împinge înainte produse și modele de inteligență artificială prin testare la scară uriașă, potrivit G4Media. Datele citate de publicație indică o creștere de 142% față de anul anterior, ceea ce ridică miza competiției globale: nu doar cine are cel mai bun model, ci cine poate construi cel mai repede un ecosistem folosit zilnic.
La mai bine de un an după ce startupul chinez DeepSeek a atras atenția internațională cu modele avansate, utilizarea aplicațiilor AI a intrat în rutina de zi cu zi, de la rezervări și cumpărături până la recrutare, sănătate și administrarea afacerilor, conform AP, citată de Mediafax.
Potrivit Centrului de Informare privind Internetul din China, la finalul anului trecut peste 600 de milioane de chinezi utilizau aplicații de inteligență artificială generativă, în creștere cu 142% față de anul anterior.
În paralel, AI este integrată în platforme populare precum WeChat, unde utilizatorii pot comanda mâncare, face plăți sau organiza călătorii cu ajutorul funcțiilor bazate pe inteligență artificială. În acest context, companii precum Tencent, Alibaba și Baidu investesc în integrarea AI în servicii, iar studenți și antreprenori folosesc instrumente pentru sarcini precum generarea de site-uri, clipuri video și administrarea conturilor de social media.
În Beijing și Shenzhen, sute de persoane au participat la evenimente dedicate instalării și configurării unor asistenți AI, inclusiv OpenClaw, descris ca un sistem capabil să execute sarcini complexe și să automatizeze activități digitale. Un utilizator citat, Sun Lei, manager de resurse umane, spune că vrea să folosească AI pentru selecția și analiza CV-urilor, pe fondul temerii că ar putea rămâne în urmă tehnologic.
Un element central al avantajului Chinei, potrivit experților citați, este viteza de adopție: Lizzi Lee, analist la Asia Society Policy Institute, afirmă că „competiția nu mai este doar între modele AI, ci între ecosisteme întregi”, iar utilizatorii chinezi ajung să funcționeze ca „testeri în timp real” pentru noile tehnologii.
Materialul notează că SUA domină în continuare zona cipurilor avansate și a infrastructurii de calcul, însă restricțiile la export către China au avut și efecte secundare: companiile chineze au accelerat dezvoltarea propriilor soluții hardware și software.
În acest context, DeepSeek a anunțat recent că noul său model AI utilizează parțial cipuri produse de Huawei, reducând dependența de producători americani precum NVIDIA. Totodată, un raport al Institutului pentru Inteligență Artificială Centrată pe Om al Stanford University arată că diferența dintre modelele AI dezvoltate în SUA și cele din China „s-a redus semnificativ”.
Pe termen scurt, direcția indicată de articol este extinderea utilizării AI în servicii și în sectorul public, în linie cu planul național „AI Plus”, care vizează integrarea în domenii precum sănătatea, educația, justiția și industria. În unele instanțe din Shenzhen, instrumentele AI sunt deja folosite pentru analiza dosarelor și asistarea proceselor judiciare.
Recomandate
Administrația SUA a amânat includerea DeepSeek pe „Entity List”, o decizie care menține, cel puțin temporar, accesul utilizatorilor și companiilor americane la tehnologia firmei chineze, în pofida acuzațiilor de sprijin pentru operațiuni militare și de informații ale Chinei , potrivit Tom's Hardware . Miza este una de reglementare cu efecte directe în piață: „Entity List” (lista de entități a Departamentului Comerțului din SUA) limitează sever posibilitatea instituțiilor și companiilor americane de a face afaceri cu firmele incluse. Conform unui raport citat de Reuters , DeepSeek și peste o sută de alte companii chineze ar fi fost pregătite pentru includere încă de anul trecut, însă Casa Albă a evitat actualizarea listei pentru a nu escalada tensiunile comerciale cu Beijingul, inclusiv în contextul vizitei de stat de trei zile a președintelui Donald Trump în China. Ce ar fi însemnat „Entity List” pentru companii și utilizatori În material se arată că un comitet interagenții ar fi recomandat includerea startupului chinez după ce un oficial senior al Departamentului de Stat ar fi susținut că firma sprijină operațiuni militare și de informații ale Chinei. Pe aceeași listă ar fi urmat să intre și producătorul chinez de memorii CXMT, ceea ce ar fi extins impactul dincolo de zona de software și modele de inteligență artificială. Pentru piața americană, o astfel de decizie ar fi avut consecințe operaționale imediate, deoarece ar fi afectat atât companiile care folosesc sau testează modele ale DeepSeek, cât și lanțuri de aprovizionare unde apar produse ale CXMT. De ce amânarea contează acum Tom’s Hardware notează că, în ciuda îngrijorărilor de securitate, DeepSeek câștigă popularitate în rândul utilizatorilor americani, fiind folosit ca alternativă la modele „de vârf” mai scumpe ale OpenAI și Anthropic . În paralel, CXMT ar începe să câștige tracțiune, inclusiv prin faptul că Corsair ar folosi cipuri DRAM de la compania chineză pentru piața din China, pe fondul penuriei care a afectat livrările unor producători precum Micron, Samsung și SK hynix. În acest context, o actualizare a listei ar lovi nu doar entitățile vizate, ci și companii și utilizatori americani care depind de aceste produse sau le folosesc pentru a-și reduce costurile. Context: acuzații suplimentare și riscul de represalii Materialul mai menționează că Anthropic a acuzat DeepSeek și alte două modele chineze „frontier” că ar fi „distilat” (adică ar fi extras comportamente/capabilități dintr-un model mai mare pentru a antrena unul mai mic) modelul Claude, folosind 16 milioane de „schimburi” realizate prin 24.000 de conturi frauduloase, potrivit unei postări pe X . Compania americană susține că astfel de practici pot elimina mecanisme de siguranță și pot alimenta utilizări militare, de informații sau de supraveghere. Separat, sunt amintite și relatări potrivit cărora DeepSeek ar fi folosit companii-paravan pentru a încerca să obțină cipuri Nvidia interzise la export, detaliate într-un alt material Tom’s Hardware despre încercări de a achiziționa cipuri Nvidia interzise . Pe fond, publicația plasează decizia într-o logică mai largă a restricțiilor și controalelor la export folosite de SUA pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. Totodată, este invocat riscul de represalii din partea Beijingului, inclusiv prin controlul asupra exporturilor de pământuri rare, materiale importante pentru industria semiconductorilor, subiect tratat de Tom’s Hardware într-un articol despre controlul Chinei asupra pământurilor rare și despre penuria resimțită de producătorii de cipuri . În lipsa unei actualizări oficiale a listei, situația rămâne deschisă: raportul citat indică faptul că includerea DeepSeek și a altor firme este pregătită, dar blocată politic pe termen scurt, tocmai din cauza potențialului de escaladare economică și comercială. [...]
Midjourney vrea să intre pe piața serviciilor de scanare medicală cu un dispozitiv cu ultrasunete care promite o „hartă” 3D a întregului corp în mai puțin de un minut, potrivit Mobilissimo . Miza nu este doar tehnologică, ci operațională: compania vorbește despre instalarea unei rețele de zeci de mii de scanere, ceea ce ar însemna un pas de la software la infrastructură fizică și servicii cu potențial de reglementare strictă. Dispozitivul descris ar funcționa ca o platformă pe care utilizatorul urcă, apoi coboară într-un bazin cu apă și trece printr-un inel cu „sute de mii” de senzori ultrasonici. Aceștia ar emite unde sonore din multiple unghiuri și ar înregistra ecourile, într-un proces comparat de companie cu ecolocația delfinilor. Rezultatul ar fi o reprezentare 3D detaliată, cu o rezoluție „apropiată” de cea a unui RMN, dar obținută „de aproape 100 de ori mai rapid”, conform aceleiași surse. Parteneriatul tehnologic și calendarul de testare Tehnologia este dezvoltată împreună cu Butterfly iQ , producător de dispozitive portabile cu ultrasunete. Mobilissimo notează că cele două companii au semnat în noiembrie 2025 un acord de co-dezvoltare și licențiere, prin care Midjourney primește acces exclusiv la tehnologia „Ultrasound-on-Chip” (ultrasunete integrate pe cip, pentru miniaturizarea și scalarea senzorilor). Proiectul este coordonat de Ahmad Abbas , descris ca fost membru al echipei Apple Vision Pro și, în prezent, responsabil de divizia hardware a Midjourney. În următoarele 12 luni, compania ar urma să continue testele clinice și să își rafineze algoritmii de procesare a imaginilor. Extindere prin centre dedicate și aprobări de la autorități Planul operațional prezentat include un debut într-un centru „de tip spa”, unde utilizatorii ar putea face scanările. Acesta ar urma să fie deschis în San Francisco în 2027. Ulterior, Midjourney intenționează să obțină aprobarea autorităților americane pentru funcții de diagnostic și să extindă rețeaua la nivel global. Ținta anunțată este instalarea a 50.000 de scanere până în 2031, potrivit sursei. Riscuri: fals pozitive și investigații suplimentare Mobilissimo menționează și o rezervă importantă din zona medicală: radiologii avertizează că scanările frecvente ale întregului corp pot genera rezultate fals pozitive, care pot duce la investigații suplimentare inutile. Informațiile sunt atribuite de Mobilissimo publicației Engadget, menționată în material ca sursă secundară. [...]
OpenAI ar putea lansa GPT-5.6 chiar săptămâna viitoare, iar miza pentru companii este o combinație între performanță mai bună la raționament și programare și o posibilă presiune pe prețurile din piața modelelor AI , potrivit Gizmochina . Informațiile rămân neconfirmate oficial de OpenAI și se bazează pe relatări ale testerilor, presupuse scurgeri de informații și speculații din comunitate. Publicația notează că „linia” vehiculată ar include GPT-5.6 Mini, GPT-5.6 Standard și GPT-5.6 Pro. În paralel, mai mulți abonați OpenAI Pro susțin că ar fi primit deja acces la un model mai nou prin GPT-5.5 Pro, alimentând ipoteza unor teste discrete înainte de o lansare publică. De ce contează: presiune pe costuri și pe productivitatea echipelor tehnice Dacă zvonurile se confirmă, upgrade-ul ar putea schimba raportul cost–performanță pentru utilizatorii care folosesc modele AI în fluxuri de lucru de dezvoltare software, analiză și automatizare. În același timp, materialul indică faptul că OpenAI ar putea răspunde competiției nu doar cu îmbunătățiri tehnice, ci și cu o politică de preț mai agresivă, ceea ce ar pune presiune pe restul jucătorilor din piață. În context, Gizmochina menționează competiția în creștere din industrie, inclusiv modele chinezești precum GLM-5.2 și „cele mai recente sisteme” ale Anthropic , care împing înainte capabilitățile de programare și funcțiile de tip „agent” (adică modele care pot executa sarcini în mai mulți pași, cu planificare și verificări intermediare). Ce îmbunătățiri sunt vehiculate Relatările testerilor indică o serie de direcții, cu accent pe calitate, nu pe viteză: raționament și rezolvare de probleme mai bune , inclusiv în instrucțiuni complexe și sarcini în mai mulți pași, cu mai puține erori; performanță mai bună la programare , cu planificare mai solidă și execuție mai fiabilă în sarcini de dezvoltare în mai multe etape; fereastră de context mai mare , de la 1 milion la 1,5 milioane de „tokeni” (unități de text folosite de model), ceea ce ar permite procesarea unor baze de cod și documente mai mari într-o singură sesiune; o posibilă creștere a unui parametru intern de raționament numit „Juice Value”, de la 768 la 960 , potrivit unor informații „scurse”. Materialul mai menționează și îmbunătățiri raportate în generarea de SVG, creație 3D și simulări pentru robotică, precum și rezultate mai bune în unele evaluări de tip „benchmark” pentru programare, deși cu variații în funcție de test. Compromisul raportat: răspunsuri mai lente O parte din feedback-ul timpuriu sugerează că modelul ar „gândi” mai mult înainte de a răspunde, ceea ce ar duce la rezultate mai bune, dar și la timp de generare mai mare . Un exemplu din articol indică o sarcină de generare (un joc 3D în browser, cu simulare fizică și controale de cameră) care ar fi durat peste o oră, însă cu un rezultat considerat superior versiunilor anterioare. Calendar posibil și ce știm sigur Mai multe zvonuri indică 25 iunie ca dată posibilă de lansare, iar unele estimări din piețe de predicție ar vedea o lansare în intervalul 22–28 iunie . Totuși, OpenAI nu a confirmat existența GPT-5.6, specificațiile, prețurile sau calendarul. Până la un anunț oficial, informațiile trebuie tratate ca neconfirmate. Dacă însă upgrade-ul și eventualele ajustări de preț se materializează, efectul imediat ar putea fi o intensificare a competiției pe segmentul enterprise și în rândul dezvoltatorilor, unde costul pe utilizare și calitatea la sarcini complexe sunt criterii decisive. [...]
Emmanuel Macron a avertizat că o eventuală „impozitare a succesului” din 2027 ar putea submina ecosistemul francez de inteligență artificială , într-un mesaj cu miză de reglementare și politică fiscală, transmis la Paris, în contextul VivaTech, potrivit Mediafax . La o recepție organizată vineri la Palatul Élysée , cu ocazia celei de-a zecea aniversări a târgului VivaTech, președintele Franței a apărat „cadrul macroeconomic” construit pentru a încuraja investițiile în inovație și în inteligența artificială. În același timp, el i-a ironizat pe cei care, deși declară sprijin pentru startup-uri și pentru IA, ar urma să revină în dezbaterea publică cu propuneri de creștere a taxării capitalului și a câștigurilor. „Am reușit să construim un ecosistem, o cultură și un cadru macroeconomic relevant. Nu trebuie să permitem dezmembrarea acestuia, nici în dezbaterile bugetare din lunile următoare, nici în dezbaterile din jurul următoarelor alegeri prezidențiale.” Miza: stabilitatea fiscală pentru companiile de tehnologie Mesajul lui Macron plasează fiscalitatea în centrul competiției pentru investiții în IA: dacă regulile se schimbă în sensul unei taxări mai dure a „succesului” (formulare folosită de președinte), riscul este ca atractivitatea Franței pentru capital și pentru antreprenori să scadă, în special într-un sector în care finanțarea și scalarea rapidă sunt critice. În discursul său, Macron a îndemnat actorii din industrie să se opună revenirii la un climat în care „riscul” este stigmatizat, iar cei care reușesc sunt „arătați cu degetul”, potrivit relatării citate de Mediafax din Le Figaro. „Preferință europeană” și independență în IA În același context, Macron a susținut construirea unei strategii de „independență” europeană, dublată de „preferință europeană” – adică orientarea achizițiilor și a dezvoltării tehnologice către furnizori și capacități din Europa. El a legat această direcție de tensiunile geopolitice și de competiția dintre marile puteri tehnologice, afirmând că este nevoie ca Europa să „cumpere european” și să „construiască european” pentru a-și păstra sau recâștiga independența, în condițiile în care „asta fac americanii și chinezii”. Context politic intern Evenimentul de la Paris a avut și o dimensiune politică internă: la recepție au participat, potrivit materialului, și doi candidați la președinție, Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen. Macron a plasat explicit apărarea cadrului economic pro-investiții în orizontul dezbaterilor bugetare din lunile următoare și al discuțiilor din jurul viitoarelor alegeri prezidențiale. [...]
Dataland mizează pe infrastructură de date și senzori pentru a transforma arta IA într-o experiență personalizată , într-un model care împinge muzeele spre investiții tehnologice comparabile cu cele din centrele de date, potrivit Mediafax . Noul spațiu se inaugurează sâmbătă la Los Angeles și este prezentat ca primul muzeu din lume dedicat integral operelor produse de inteligența artificială. Muzeul este amplasat în centrul orașului, în complexul Grand LA proiectat de Frank Gehry, vizavi de Sala de Concerte Walt Disney. Proiectul este semnat de artistul turco-american Refik Anadol și partenerul său Efsun Erkiliç, care susțin ideea că „mașinile pot fi aliați, mai degrabă decât amenințări”. Anadol a declarat pentru Los Angeles Times, potrivit Le Figaro: „Sistemul este opera de artă.” O „vizită” construită din date biometrice și senzori Dataland îmbină imaginea, sunetul și parfumul, iar experiența este ajustată în funcție de datele colectate de la vizitatori. La intrare, fiecare primește un dispozitiv purtat la încheietura mâinii, similar unui ceas inteligent, care măsoară ritmul cardiac, emoțiile și temperatura; aceste informații influențează elementele vizuale, care variază în funcție de public, conform Forbes. În paralel, senzori montați pe pereți urmăresc mișcările vizitatorilor. Infrastructura tehnică descrisă în material include: o cameră principală cu 84 de proiectoare și 1,5 miliarde de pixeli; sunet redat prin aproximativ 250 de difuzoare; parfumuri realizate în colaborare cu L’Oréal Luxe; un total de zece milioane de linii de cod pentru întregul sistem. Dimensiunea proiectului: galerii, dar și spațiu dedicat serverelor Muzeul acoperă 2.300 de metri pătrați și include cinci galerii, completate de aproape 1.000 de metri pătrați de spațiu pentru servere. În articol, Dataland este descris ca punctul culminant al activității lui Anadol, care a mai realizat proiecții pe pereții Disney Hall (2018) și o instalație în holul Muzeului de Artă Modernă din New York (2022). „Large Nature Model”, antrenat pe imagini și date din natură Baza tehnologică a proiectului este un model dezvoltat de studio, numit „Large Nature Model”. Spre deosebire de sisteme precum ChatGPT, antrenate pe text, acesta ar fi fost alimentat exclusiv cu imagini și date din lumea naturală: peste 500 de milioane de imagini reprezentând 2,2 milioane de specii, furnizate de Smithsonian Institution, Muzeul de Istorie Naturală din Londra, Laboratorul de Ornitologie Cornell, iNaturalist și Getty, potrivit Los Angeles Times. Studioul afirmă că a făcut și expediții proprii în 16 păduri tropicale și că arhiva include 50 de milioane de cântece de păsări, inclusiv o înregistrare din 1987 a ultimului cântec cunoscut al unui Kauai Moho, specie dispărută. În lipsa unor informații despre buget, prețuri de bilete sau venituri estimate, impactul economic nu poate fi cuantificat din datele publicate; însă dimensiunea spațiului pentru servere și nivelul de instrumentare (senzori, proiecție, audio, date biometrice) indică o direcție operațională în care muzeul devine, practic, și o platformă tehnologică. [...]
HyperLight a atras 80 mil. dolari (aprox. 368 mil. lei) într-o rundă condusă de jucători-cheie din lanțul de producție hardware , un semnal că industria începe să parieze pe o alternativă la siliciu pentru interconectările optice necesare clusterelor uriașe de GPU-uri, potrivit The Next Web . Pe măsură ce infrastructura de inteligență artificială se extinde spre sute de mii de GPU-uri, „gâtul de sticlă” se mută de la cipuri la legăturile dintre ele: conexiunile din cupru, folosite pentru a transporta date, ajung la limite de viteză și consum energetic. În acest context, industria încearcă să mute traficul de date pe fibră/optică, adică pe lumină. Pariul HyperLight: niobat de litiu în strat subțire, nu siliciu HyperLight, companie desprinsă din Harvard și cu sediul în Cambridge (Massachusetts), dezvoltă componente pe bază de „thin-film lithium niobate” (TFLN) – niobat de litiu în strat subțire –, un material folosit pentru a converti semnale electrice în semnale optice la viteză mare, cu consum redus și pierderi mici, conform aceleiași surse. Majoritatea competitorilor construiesc optica pe siliciu („silicon photonics”). HyperLight susține că TFLN poate performa mai bine, mai ales pe măsură ce cresc vitezele de interconectare. Compania spune că platforma sa „Chiplet” ar acoperi, într-un design fabricabil, atât legături scurte din centrele de date, cât și conexiuni mai lungi, de tip telecom. În stadiul actual, HyperLight afirmă că: produse la 200G per bandă sunt deja livrate; componente la 400G per bandă sunt în faza de testare la clienți („sampling”). De ce contează: finanțarea vine de la cei care pot fabrica și cumpăra tehnologia Miza rundei nu este doar suma, ci componența investitorilor. Finanțarea a fost condusă de MediaTek , iar printre investitori se află Foxconn și Jabil (producție/assemblare), UMC (turnătorie/„foundry”), EDBI (Singapore), CDIB-TEN Capital (Taiwan) și Qatar Investment Authority. Publicația interpretează această structură ca pe un indiciu de „aliniere de ecosistem”: adică firmele care ar putea produce la scară și integra tehnologia în lanțurile lor de aprovizionare au un interes direct în reușita ei. CEO-ul Mian Zhang este citat astfel: „Această finanțare este despre mai mult decât capital. Este despre alinierea ecosistemului.” Ce urmează și care este limita informațiilor Potrivit articolului, banii vor merge către capacitate de producție , calificarea la clienți (procesul prin care un furnizor este validat pentru utilizare în produse/instalații) și relații mai strânse cu partenerii de tip foundry . În același timp, The Next Web notează explicit o rezervă: afirmațiile tehnice sunt ale companiei , iar o parte dintre investitori ar beneficia direct dacă TFLN devine materialul dominant pentru interconectările optice din infrastructura AI. În final, adoptarea la scară va depinde de piață și de capacitatea de a produce în volum, nu de anunțul de finanțare. [...]
