Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Peste 600 de milioane de chinezi folosesc deja AI generativă, iar ritmul de adopție transformă China într-o piață-„laborator” care poate împinge înainte produse și modele de inteligență artificială prin testare la scară uriașă, potrivit G4Media. Datele citate de publicație indică o creștere de 142% față de anul anterior, ceea ce ridică miza competiției globale: nu doar cine are cel mai bun model, ci cine poate construi cel mai repede un ecosistem folosit zilnic.
La mai bine de un an după ce startupul chinez DeepSeek a atras atenția internațională cu modele avansate, utilizarea aplicațiilor AI a intrat în rutina de zi cu zi, de la rezervări și cumpărături până la recrutare, sănătate și administrarea afacerilor, conform AP, citată de Mediafax.
Potrivit Centrului de Informare privind Internetul din China, la finalul anului trecut peste 600 de milioane de chinezi utilizau aplicații de inteligență artificială generativă, în creștere cu 142% față de anul anterior.
În paralel, AI este integrată în platforme populare precum WeChat, unde utilizatorii pot comanda mâncare, face plăți sau organiza călătorii cu ajutorul funcțiilor bazate pe inteligență artificială. În acest context, companii precum Tencent, Alibaba și Baidu investesc în integrarea AI în servicii, iar studenți și antreprenori folosesc instrumente pentru sarcini precum generarea de site-uri, clipuri video și administrarea conturilor de social media.
În Beijing și Shenzhen, sute de persoane au participat la evenimente dedicate instalării și configurării unor asistenți AI, inclusiv OpenClaw, descris ca un sistem capabil să execute sarcini complexe și să automatizeze activități digitale. Un utilizator citat, Sun Lei, manager de resurse umane, spune că vrea să folosească AI pentru selecția și analiza CV-urilor, pe fondul temerii că ar putea rămâne în urmă tehnologic.
Un element central al avantajului Chinei, potrivit experților citați, este viteza de adopție: Lizzi Lee, analist la Asia Society Policy Institute, afirmă că „competiția nu mai este doar între modele AI, ci între ecosisteme întregi”, iar utilizatorii chinezi ajung să funcționeze ca „testeri în timp real” pentru noile tehnologii.
Materialul notează că SUA domină în continuare zona cipurilor avansate și a infrastructurii de calcul, însă restricțiile la export către China au avut și efecte secundare: companiile chineze au accelerat dezvoltarea propriilor soluții hardware și software.
În acest context, DeepSeek a anunțat recent că noul său model AI utilizează parțial cipuri produse de Huawei, reducând dependența de producători americani precum NVIDIA. Totodată, un raport al Institutului pentru Inteligență Artificială Centrată pe Om al Stanford University arată că diferența dintre modelele AI dezvoltate în SUA și cele din China „s-a redus semnificativ”.
Pe termen scurt, direcția indicată de articol este extinderea utilizării AI în servicii și în sectorul public, în linie cu planul național „AI Plus”, care vizează integrarea în domenii precum sănătatea, educația, justiția și industria. În unele instanțe din Shenzhen, instrumentele AI sunt deja folosite pentru analiza dosarelor și asistarea proceselor judiciare.
Recomandate
Cota Nvidia pe piața chineză de acceleratoare AI a coborât la 0% , iar controlul exporturilor impus de SUA „a produs în mare măsură efecte inverse”, a declarat CEO-ul Jensen Huang într-un interviu acordat Special Competitive Studies Project (SCSP), potrivit iTHome . El a precizat că se referă la vânzările directe ale Nvidia către clienți din China. Declarația are miză operațională și economică: pierderea accesului la o piață de dimensiunea Chinei nu este, în viziunea lui Huang, o decizie „rezonabilă strategic”, iar politicile ar trebui „ajustate dinamic” pentru a rămâne relevante. În același context, el a susținut că menținerea companiilor americane de cipuri și a altor firme americane pe piața chineză „are mult sens”. Scăderea, mai abruptă decât estimările analiștilor Anterior, firma de analiză Bernstein estimase că Nvidia ar putea vedea o scădere a cotei pe piața chineză de GPU-uri pentru AI de la 66% în 2024 la aproximativ 8% în următorii ani. Potrivit lui Huang, declinul a fost însă „mai sever” decât se anticipa, ajungând la 0% pentru segmentul de vânzări directe către clienți din China. Huang: China rămâne un competitor puternic, chiar fără tehnologie americană de vârf CEO-ul Nvidia a mai spus că, și în absența GPU-urilor avansate pentru AI dezvoltate în SUA și a „stivei” software aferente (adică ansamblul de instrumente și biblioteci necesare dezvoltării), China rămâne un competitor important în zona modelelor AI de vârf. În argumentația sa, Huang a indicat câteva avantaje structurale ale Chinei: energie mai ieftină; resursă umană numeroasă și foarte calificată; un număr mare de oameni de știință și matematicieni, care alimentează baza de cercetători AI. În același timp, el a remarcat că dezvoltatorii chinezi folosesc tot mai mult hardware local, însă pe partea de software „șanțul de apărare” al CUDA (ecosistemul Nvidia pentru programarea pe GPU) rămâne, deocamdată, o zonă în care tehnologia americană păstrează un avantaj, iar companiile locale nu au recuperat complet. Avertisment privind efectul macro: încetinirea adoptării AI Huang a avertizat că „narațiunile despre amenințări” și controalele la export pot încetini, la nivel mai larg, implementarea AI, în timp ce alte regiuni – inclusiv China – ar adopta mai agresiv AI ca instrument economic. În opinia sa, leadershipul pe termen lung nu ar trebui să se bazeze pe limitarea competitorilor globali, ci pe consolidarea dominației ecosistemului american de AI la nivel mondial. [...]
O hotărâre a Tribunalului Intermediar al Poporului din Hangzhou limitează concedierile motivate de automatizare , stabilind că firmele nu pot da afară angajați doar ca să îi înlocuiască cu inteligență artificială pentru reducerea costurilor, potrivit G4Media . Decizia este prezentată ca un reper pentru protecția muncii într-un context de adoptare accelerată a tehnologiilor AI. Instanța a menținut concluziile anterioare într-un caz în care o companie de tehnologie a concediat ilegal un angajat cu funcție superioară după ce a introdus sisteme de inteligență artificială care îi preluau atribuțiile. Cazul a fost publicat într-un set de exemple juridice-model înaintea Zilei Internaționale a Muncii, ceea ce îi amplifică relevanța pentru practica judiciară și pentru companii. Ce a decis instanța și de ce contează pentru companii Litigiul a vizat un angajat identificat drept Zhou, angajat în 2022 ca supervizor de asigurare a calității. Rolul lui era să supravegheze rezultatele generate de „ modele lingvistice mari ” (sisteme AI care generează text) și să se asigure că sunt respectate standardele privind datele și conținutul. Pe măsură ce firma a automatizat tot mai mult procesele, lui Zhou i s-a propus un post mai prost plătit, cu responsabilități mult reduse. După ce a refuzat reîncadrarea, a fost concediat și i s-a oferit o compensație, contestată ulterior prin arbitraj. Autoritățile au constatat că justificarea companiei – o restructurare organizațională determinată de adoptarea AI – nu îndeplinea pragul legal necesar pentru concediere în baza legislației muncii din China. Instanțele au concluzionat că înlocuirea unui lucrător cu AI nu este, în sine, o „schimbare majoră a circumstanțelor obiective” (precum relocarea sau fuziunea) și nu poate fi folosită ca temei pentru încetarea contractului. De asemenea, rolul alternativ oferit a fost considerat nerezonabil din cauza reducerii abrupte a salariului. Context: AI se extinde, iar litigiile de muncă se înmulțesc Potrivit materialului, experți juridici apreciază că hotărârea întărește ideea că firmele pot urmări eficiența prin automatizare, dar trebuie să își respecte obligațiile față de angajați. Decizia vine după rezultate similare în arbitraje din alte orașe chineze, unde concedierile determinate de AI au fost considerate ilegale. Cazul apare într-un moment în care sectorul AI din China se extinde rapid, cu mii de firme active și cu o integrare pe scară largă așteptată în toate industriile până la sfârșitul deceniului, pe fondul îngrijorărilor privind utilizarea abuzivă a automatizării, inclusiv situații în care companiile ar reproduce roluri umane prin echivalente digitale bazate pe AI. [...]
Apple ar putea transforma Apple Intelligence într-o platformă cu mai mulți furnizori de modele AI , ceea ce ar schimba concret modul în care utilizatorii aleg și folosesc funcțiile de inteligență artificială pe iPhone, iPad și Mac, potrivit Mobilissimo . Informația vizează iOS 27 , iPadOS 27 și macOS 27, unde Apple ar urma să permită integrarea directă, la nivel de sistem, a unor modele AI dezvoltate de terți, nu doar a ChatGPT, singura opțiune „third-party” (de la un furnizor extern) integrată oficial până acum. Ce s-ar schimba pentru utilizatori: alegerea modelului AI din setări Potrivit articolului, noile integrări ar fi descrise drept „Extensions”, iar utilizatorii ar putea selecta modelul preferat direct din aplicația Settings, după instalarea unei aplicații compatibile din App Store. Miza operațională este că aceeași funcție din sistem ar putea rula pe modele diferite, în funcție de preferințe și de ce aplicații sunt instalate pe dispozitiv. Conform informațiilor citate de Mobilissimo din Bloomberg, Apple ar testa deja intern integrarea unor modele dezvoltate de Google și Anthropic. Funcțiile Apple Intelligence care ar putea fi influențate Dacă suportul pentru mai mulți furnizori ajunge în versiunea finală, schimbările ar putea afecta inclusiv funcții centrale ale Apple Intelligence, precum: Siri; Writing Tools (instrumente de redactare); Image Playground; alte funcții AI integrate în sistem. Un detaliu menționat este că Apple ar putea introduce voci diferite pentru Siri, în funcție de modelul AI folosit (de exemplu, o voce distinctă pentru modelul propriu Apple față de una asociată unui model extern). De ce contează: Apple acceptă un model „multi-IA” în ecosistem Mutarea ar sugera o schimbare de abordare: Apple ar accepta că ritmul de evoluție al AI este prea rapid pentru a rămâne limitată la propriile modele și ar încerca să transforme Apple Intelligence într-o „platformă” compatibilă cu mai mulți furnizori, în loc să mizeze pe o singură integrare externă. Deocamdată, nu există informații oficiale despre lista completă de modele compatibile sau despre condițiile pe care Apple le-ar putea impune dezvoltatorilor. Mobilissimo notează că, dacă funcția va fi inclusă în iOS 27, utilizatorii ar putea avea pentru prima dată control direct asupra modelului AI folosit în sistemul de operare. [...]
Google pregătește pentru macOS un agent Gemini care poate prelua controlul asupra computerului și automatiza organizarea fișierelor , o extindere cu impact operațional direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează documentele și fluxurile de lucru în Google Workspace , potrivit 9to5Google . În prezent, aplicația Gemini pentru macOS are două funcții principale: o interfață nativă de chat (similară celei web) și o comandă rapidă „alt-space” care deschide Gemini din orice aplicație. Această a doua funcție permite și partajarea ferestrei curente cu Gemini, oferind asistentului context vizual despre sarcina în desfășurare. Ce ar urma să facă agentul: fișiere locale + integrare cu Workspace O analiză a echipei „APK Insight” a publicației indică faptul că Google plănuiește să extindă prezența Gemini pe Mac printr-un mod de utilizare „agentic” (adică un asistent care execută pași în numele utilizatorului), similar cu ceea ce oferă Claude Cowork. 9to5Google descrie patru exemple de comenzi (prompts) care conturează direcția produsului: Conversia fișierelor într-un tabel : scanarea unui folder local (de tip facturi sau rapoarte), extragerea datelor și structurarea lor într-un Google Sheet. Organizarea folderelor : identificarea fișierelor neorganizate din Desktop sau Downloads, gruparea lor după tip sau context și arhivarea „dezordinii”. Standardizarea fișierelor : citirea metadatelor și redenumirea în masă a unui număr mare de fișiere, cu rearanjare în subfoldere mai ușor de înțeles. „Închiderea buclei” după ultima ședință : preluarea celui mai recent transcript Meet sau a notițelor dintr-un document și redactarea unui e-mail de follow-up cu idei și acțiuni. Primele trei scenarii pun accent pe fișierele locale și pe transferul structurii rezultate în aplicații din Google Workspace, în timp ce al patrulea mută accentul spre aplicații Google precum Meet, Docs și Gmail. Cum ar funcționa tehnic: acces la ecran și funcții de accesibilitate Conform publicației, aceste capabilități ar urma să se bazeze pe „Screen Access” și pe funcțiile de accesibilitate din macOS, pentru ca Gemini să poată „vedea” ecranul și să controleze mouse-ul și tastatura. Practic, miza este automatizarea unor sarcini repetitive (organizare, redenumire, extragere de date) direct pe computer, nu doar răspunsuri în chat. De ce contează: productivitate și competiție directă cu Claude Din perspectiva utilizării, un astfel de agent ar transforma Gemini pe macOS dintr-o aplicație de conversație într-un instrument de execuție a sarcinilor, cu efect imediat asupra productivității, mai ales în organizații care folosesc intens Google Workspace. 9to5Google notează și un contrast cu Android: pe telefoane, doar un subset redus de dispozitive (exemplul dat este seria Galaxy S26) poate cere lui Gemini să automatizeze sarcini simple în aplicații, precum comandarea de mâncare. Pe Mac, ambiția pare mai mare, iar Google ar urmări să poziționeze Gemini ca rival direct pentru Claude Cowork, pe fondul experimentelor anterioare cu zona de „computer use” din previzualizarea Gemini 2.5. [...]
Premierul Italiei avertizează că deepfake-urile pot manipula opinia publică , după ce a redistribuit pe Instagram o fotografie falsă cu ea, generată cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit G4Media . Mesajul Giorgiei Meloni mută discuția din zona „incidentelor” individuale spre riscul operațional al dezinformării: conținutul sintetic (generat de AI) poate fi folosit ca instrument de atac și influențare, cu efecte care depășesc persoana vizată. Meloni spune că în ultimele zile au circulat „mai multe fotografii false” cu ea, „create cu ajutorul inteligenței artificiale” și prezentate ca autentice. Ea afirmă că, în cazul imaginii redistribuite, autorul „a și înfrumusețat-o”, dar subliniază că miza rămâne folosirea oricărui mijloc „doar pentru a ataca și a inventa minciuni”. „Deepfake-urile sunt un instrument periculos, deoarece pot înșela, manipula și afecta pe oricine.” De ce contează: riscul se mută de la reputație la manipulare În postarea citată, premierul italian insistă că problema „depășește sfera” personală: astfel de falsuri pot induce în eroare și pot fi redistribuite rapid, amplificându-și impactul. Meloni își construiește mesajul în jurul unei reguli de igienă informațională, pe care o formulează explicit: „verifică înainte să crezi și crede înainte să distribui”. Totodată, ea atrage atenția asupra asimetriei de putere: „Eu pot să mă apăr. Mulți alții nu pot”, sugerând că țintele fără vizibilitate publică sau resurse pot fi mai vulnerabile la astfel de atacuri. Context: episoade anterioare și legătura cu politica Materialul amintește că nu este prima dată când utilizarea inteligenței artificiale sau a conținutului manipulat intersectează politica. Potrivit informațiilor prezentate, în urmă cu cinci ani, când Meloni era lidera partidului FdI, chipul ei a fost folosit într-un filmuleț pornografic publicat pe un site pentru adulți, iar doi bărbați (tată și fiu) au ajuns ulterior în fața instanței. De asemenea, articolul menționează că în februarie anul trecut, înaintea votului pentru referendumul privind justiția, a existat „o avalanșă de știri false” pe rețelele sociale, în favoarea votului „da”, inclusiv prin „sute de profiluri” care au postat comentarii cu fraze identice, hashtag-uri similare și sloganuri repetate. [...]
Cinci dintre cele mai mari edituri atacă în instanță strategia Meta de a antrena Llama pe conținut piratat, într-un dosar construit explicit pe „dovada” de impact economic pe care judecătorul a spus că o așteaptă — potrivit The Next Web , Elsevier, Cengage, Hachette, Macmillan și McGraw Hill, alături de scriitorul Scott Turow, au depus marți, la un tribunal federal din Manhattan, o acțiune colectivă propusă împotriva Meta. Plângerea susține că Meta ar fi „piratat milioane” de cărți și articole științifice pentru a-și antrena modelele de limbaj Llama, fără permisiune, plată sau licență. Reclamanții cer certificarea cauzei ca acțiune colectivă, în numele altor deținători de drepturi aflați în situații similare. Reuters a relatat despre acest dosar, notează publicația. Miza depășește un nou episod din seria proceselor privind drepturile de autor în antrenarea inteligenței artificiale: cazul este construit să testeze direct punctul vulnerabil identificat de instanță într-un litigiu anterior câștigat de Meta — dovada de „prejudiciu de piață” (market harm), adică pierderi măsurabile de venituri cauzate de substituirea produselor editoriale de către răspunsurile unui model AI. De ce acest proces ar putea schimba jocul față de „ Kadrey v. Meta ” The Next Web arată că noul dosar diferă structural de „Kadrey v. Meta”, procesul intentat în 2023 în California de un grup de autori (printre care Sarah Silverman), care a acuzat Meta că ar fi descărcat cărți protejate de drepturi de autor din biblioteci pirat (LibGen, Z-Library, Anna’s Archive) pentru a antrena Llama. În iunie 2025, judecătorul Vince Chhabria a acordat Meta o hotărâre favorabilă pe baza excepției de „utilizare rezonabilă” (fair use) din dreptul american, considerând antrenarea suficient de „transformativă”. Însă, potrivit publicației, judecătorul a subliniat explicit limitele deciziei și a indicat că reclamanți viitori ar putea avea câștig de cauză dacă vin cu dovezi mai puternice privind prejudiciul de piață. Noul proces este conceput tocmai pe această linie, cu trei diferențe care, în lectura The Next Web, îi avantajează pe reclamanți: Amploarea catalogului : nu mai e vorba de un număr limitat de titluri ale unor autori, ci de operațiunile editoriale ale cinci companii cu pondere mare în publicarea academică, educațională și comercială. Dovezi de substituție și venituri : editurile academice și educaționale pot documenta mai ușor liniile de venit pe care un model AI le poate înlocui (de exemplu, când un student primește un răspuns care ar fi necesitat consultarea unui manual). Contextul pieței de licențiere : din 2023, au apărut mai multe acorduri de licențiere între companii AI și editori; Meta ar fi semnat astfel de acorduri cu Reuters, CNN, Fox News, People Inc. și USA Today. Existența acestor licențe poate cântări în analiza prejudiciului de piață, pentru că sugerează că există o piață de licențiere funcțională. Ce urmează și de ce contează pentru piața AI Dincolo de întrebarea juridică îngustă — dacă folosirea de materiale piratate pentru antrenarea Llama se încadrează la „fair use” — dosarul încearcă să stabilească dacă antrenarea modelelor generative poate funcționa fără o piață de licențiere robustă sau dacă licențele devin o componentă structurală a industriei. The Next Web notează că procedura va avansa lent: certificarea acțiunii colective, cereri de respingere, faze de judecată sumară și programarea unui proces pot dura, în mod obișnuit, 18–24 de luni . În acest interval, riscul pentru Meta este asimetric: o nouă victorie ar întări ideea că antrenarea pe corpuri de date piratate poate fi apărată ca „fair use” chiar și împotriva unor reclamanți industriali; o înfrângere ar putea crește costurile prin despăgubiri și remedii care să schimbe practicile de antrenare și negociere a licențelor în întreg sectorul. [...]
