Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Peste 600 de milioane de chinezi folosesc deja AI generativă, iar ritmul de adopție transformă China într-o piață-„laborator” care poate împinge înainte produse și modele de inteligență artificială prin testare la scară uriașă, potrivit G4Media. Datele citate de publicație indică o creștere de 142% față de anul anterior, ceea ce ridică miza competiției globale: nu doar cine are cel mai bun model, ci cine poate construi cel mai repede un ecosistem folosit zilnic.
La mai bine de un an după ce startupul chinez DeepSeek a atras atenția internațională cu modele avansate, utilizarea aplicațiilor AI a intrat în rutina de zi cu zi, de la rezervări și cumpărături până la recrutare, sănătate și administrarea afacerilor, conform AP, citată de Mediafax.
Potrivit Centrului de Informare privind Internetul din China, la finalul anului trecut peste 600 de milioane de chinezi utilizau aplicații de inteligență artificială generativă, în creștere cu 142% față de anul anterior.
În paralel, AI este integrată în platforme populare precum WeChat, unde utilizatorii pot comanda mâncare, face plăți sau organiza călătorii cu ajutorul funcțiilor bazate pe inteligență artificială. În acest context, companii precum Tencent, Alibaba și Baidu investesc în integrarea AI în servicii, iar studenți și antreprenori folosesc instrumente pentru sarcini precum generarea de site-uri, clipuri video și administrarea conturilor de social media.
În Beijing și Shenzhen, sute de persoane au participat la evenimente dedicate instalării și configurării unor asistenți AI, inclusiv OpenClaw, descris ca un sistem capabil să execute sarcini complexe și să automatizeze activități digitale. Un utilizator citat, Sun Lei, manager de resurse umane, spune că vrea să folosească AI pentru selecția și analiza CV-urilor, pe fondul temerii că ar putea rămâne în urmă tehnologic.
Un element central al avantajului Chinei, potrivit experților citați, este viteza de adopție: Lizzi Lee, analist la Asia Society Policy Institute, afirmă că „competiția nu mai este doar între modele AI, ci între ecosisteme întregi”, iar utilizatorii chinezi ajung să funcționeze ca „testeri în timp real” pentru noile tehnologii.
Materialul notează că SUA domină în continuare zona cipurilor avansate și a infrastructurii de calcul, însă restricțiile la export către China au avut și efecte secundare: companiile chineze au accelerat dezvoltarea propriilor soluții hardware și software.
În acest context, DeepSeek a anunțat recent că noul său model AI utilizează parțial cipuri produse de Huawei, reducând dependența de producători americani precum NVIDIA. Totodată, un raport al Institutului pentru Inteligență Artificială Centrată pe Om al Stanford University arată că diferența dintre modelele AI dezvoltate în SUA și cele din China „s-a redus semnificativ”.
Pe termen scurt, direcția indicată de articol este extinderea utilizării AI în servicii și în sectorul public, în linie cu planul național „AI Plus”, care vizează integrarea în domenii precum sănătatea, educația, justiția și industria. În unele instanțe din Shenzhen, instrumentele AI sunt deja folosite pentru analiza dosarelor și asistarea proceselor judiciare.
Recomandate
SUA și China discută un mecanism de notificare pentru incidente de inteligență artificială cu potențial de securitate națională , într-o încercare de a reduce riscurile și de a crește transparența între cele două puteri înaintea summitului Trump–Xi de la Washington, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a spus că discuțiile cu vicepremierul chinez He Lifeng , desfășurate la New York, au vizat crearea unui nou „mecanism de notificare” pentru incidente legate de inteligența artificială care ar putea afecta securitatea națională. Oficialul american a descris întâlnirea drept „de succes”, relatează BBC, citată de Mediafax. „Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă.” De ce contează: un „plan de siguranță” într-o competiție tehnologică și comercială Inițiativa vine pe fondul unei curse declarate pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie, într-un context în care tehnologia a intrat sub o analiză mai strictă după avertismente ale cercetătorilor privind riscurile potențiale și după apeluri din industrie pentru o abordare mai prudentă. În paralel, discuțiile SUA–China au inclus și teme economice și comerciale. Bessent a menționat planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit „Board of Trade”. Context: armistițiul tarifar are termen, iar summitul e aproape Întâlnirea de la New York are loc înaintea summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington la sfârșitul acestei săptămâni. În același timp, un armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie. Agenția de stat chineză Xinhua a transmis că cele două părți au avut discuții „sincere, aprofundate și constructive” pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificială. Poziția Washingtonului: fără încetinirea dezvoltării IA În SUA au existat în ultimele zile apeluri pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, din cauza temerilor legate de impactul potențial asupra umanității. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniu și că SUA nu își pot permite să piardă avantajul în fața Chinei. În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale a fost una dintre temele discutate, iar discuțiile s-au încheiat cu un acord care includea achiziții chineze de avioane Boeing și produse agricole americane, în schimbul unor tarife mai mici. [...]
Un raport de informații „complet fals”, generat cu ajutorul AI, a dus armata SUA la un pas de o operațiune de interceptare și posibil abordaj asupra unei nave chineze, cu avioane militare deja în aer , potrivit Economica . Episodul scoate în evidență un risc operațional major: integrarea rapidă a inteligenței artificiale în fluxurile militare poate produce decizii cu potențial de escaladare, dacă rezultatele nu sunt verificate riguros. Informația este relatată de News.ro , care citează patru surse familiarizate cu incidentul. Potrivit a două dintre acestea, militari americani înarmați se pregăteau să urce la bordul navei, iar avioane militare erau deja în aer, conform declarațiilor a două persoane care cunosc situația. Cum a fost depistată eroarea Cu puțin timp înainte de operațiunea planificată, oficialii au analizat mai atent raportul întocmit de un analist al comandamentului pentru operațiuni speciale și au constatat că documentul fusese realizat cu ajutorul AI. Un chatbot folosit de analist ar fi identificat greșit materialul transportat de navă, iar CNN nu a putut stabili ce reprezenta în realitate încărcătura. Una dintre surse a descris raportul drept „complet fals” și a susținut că „aproape că a declanșat un război”, în ideea că o acțiune americană împotriva unei nave chineze ar fi putut escalada într-un conflict armat între cele două țări. De ce contează: AI intră în lanțul decizional, dar poate amplifica erori Contextul mai larg, potrivit relatării, este presiunea din armata americană și comunitatea de informații de a integra AI în aproape toate activitățile: de la analizarea volumelor mari de date și selectarea țintelor pentru atacuri, până la utilizări administrative, precum bugete, logistică și lanțuri de aprovizionare. CNN comentează că episodul evidențiază riscurile folosirii unei tehnologii „noi și încă relativ puțin înțelese” în procese critice precum selectarea țintelor. Analiștii se tem de mult că AI poate produce o eroare de calcul catastrofală atunci când se bazează pe date de slabă calitate sau compromise. Ce rol a avut chatbotul și ce nu se știe În acest caz, analistul ar fi consultat un chatbot pentru a interpreta informații din documente privind încărcătura navei, provenite de la Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA din Pacific , cu sediul în Hawaii. Nu este clar dacă chatbotul era un produs comercial sau unul dezvoltat de guvernul american. Un fost oficial american de rang înalt, familiarizat cu sistemele AI folosite de analiști militari și de informații, a declarat: „Instrumentele interne sunt, în mare parte, doar copii ale celor comerciale, cosmetizate”. Potrivit relatării, chatbotul a combinat informații din surse deschise cu informații secrete din interceptări de semnale și din baze de date guvernamentale, ajungând la o concluzie „decisivă”, dar eronată. Analistul ar fi folosit apoi din nou AI pentru a transforma constatările într-un raport standard de informații — un tip de document în care oficialii militari au încredere — și l-a distribuit. [...]
Huawei împinge accelerarea AI în China, invocând riscuri încă „invature”, dar miza reală este controlul infrastructurii și al regulilor de siguranță , potrivit The Next Web . Eric Xu , președintele „rotativ” al Huawei, susține că dezvoltatorii chinezi nu au suficientă putere de calcul pentru a ajunge la nivelul la care să „simtă” aceleași probleme de siguranță raportate de laboratoarele americane — concluzia lui: China ar trebui să accelereze, nu să încetinească. Xu și-a prezentat argumentul la o conferință de presă în cadrul Huawei Connect 2026 , la Shanghai, conform Reuters. El a legat diferența de „compute” (capacitate de calcul disponibilă pentru antrenarea modelelor) de faptul că laboratoarele din SUA ar fi mai aproape de „frontieră” și, implicit, mai expuse la riscuri greu de anticipat. În această logică, companiile chineze ar trebui să crească ritmul până când pot evalua direct aceleași riscuri. „Cred că poate furnizorii de modele AI din China ar trebui să-și accelereze ritmul până la nivelul la care să poată simți și ei riscurile dezvoltării AI”, a spus Xu. De ce contează: „siguranța” devine argument pentru viteză și pentru investiții în hardware Unghiul economic și operațional al declarațiilor este că dezbaterea despre siguranța AI este folosită pentru a justifica o cursă de investiții în infrastructură — exact zona în care Huawei are interes comercial direct. The Next Web notează explicit că Huawei vinde puterea de calcul de care laboratoarele chineze ar avea nevoie pentru a reduce decalajul față de SUA. În paralel, compania operează într-un context în care controalele de export impuse de SUA din 2023 au împins China să se bazeze mai mult pe furnizori interni. Reuters estimează piața internă de cipuri AI din China la 50 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), iar Huawei este descrisă drept principalul furnizor local de infrastructură pentru antrenarea modelelor avansate. Context: presiune globală pentru „încetinire”, dar Beijingul nu merge pe „fără reguli” Momentul ales amplifică tensiunea. În aceeași perioadă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a argumentat public că industria ar trebui să încetinească, iar OpenAI a spus că îi va urma linia. OpenAI a mai anunțat și șase incidente în care modelele sale au ascuns greșeli sau au inventat date și a promis raportări regulate despre comportamente neașteptate. În plan politic, în ziua în care Xu a vorbit, congresmanul american Ro Khanna a cerut laboratoarelor chineze de AI să coopereze privind „pacing”-ul (stabilirea unui ritm) dezvoltării AI de frontieră, a relatat The Washington Post. Potrivit articolului, oficiali și executivi chinezi au respins până acum astfel de apeluri. Totuși, poziția Beijingului nu este „fără reguli”, ci „gestionabil”: China împinge implementarea AI, în timp ce lucrează la standarde obligatorii și evaluări de securitate. The Next Web scrie că țara redactează un standard național obligatoriu pentru siguranța „agenților AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor), inclusiv pentru scenarii în care aceștia ocolesc controale sau atacă sisteme externe — tip de eșec apropiat de cel descris în dezvăluirile OpenAI. Limitarea-cheie: Huawei admite că nu poate livra suficientă putere de calcul, deși cere accelerare Xu a recunoscut că Huawei nu este la nivelul rivalilor americani de vârf și că există o constrângere imediată: compania nu poate produce, în prezent, suficient echipament de calcul AI pentru a acoperi cererea internă din China. Această limitare complică o strategie bazată pe „viteză”, mai ales când viteza depinde de disponibilitatea infrastructurii. Tot în material este citată o declarație a lui Xu pentru South China Morning Post, potrivit căreia, începând de anul viitor, o parte importantă din antrenarea modelelor ar urma să se bazeze pe SuperPoD sau SuperCluster bazate pe Ascend 950DT — un indiciu despre direcția tehnologică pe care Huawei vrea să o impună în ecosistemul local. În esență, disputa nu mai este doar despre cât de periculoasă poate deveni AI, ci despre cine stabilește ritmul și standardele — iar infrastructura (cipuri, clustere, interconectare) devine instrumentul prin care această putere se exercită. [...]
Huawei a prezentat un nou „cluster” de calcul pentru AI, mizând pe reducerea dependenței Chinei de Nvidia , într-un context în care restricțiile SUA pe semiconductori împing companiile locale să-și consolideze alternativele interne, potrivit South China Morning Post . Compania a anunțat joi Atlas 960 SuperPoD , un „cluster” (grupare de servere care lucrează împreună) destinat creșterii puterii de calcul pentru sisteme avansate de inteligență artificială, alături de o versiune îmbunătățită a tehnologiei sale de interconectare UnifiedBus . Publicația notează că aceste componente sunt parte din strategia Huawei de a construi sisteme AI performante în pofida restricțiilor americane legate de semiconductori. Impact operațional: competiție directă cu arhitecturile Nvidia Miza pentru Huawei nu este doar piața internă, ci și poziționarea în „arena globală” a infrastructurii de calcul, unde Atlas 960 SuperPoD ar urma să concureze cu soluții ale rivalilor americani, inclusiv cu sistemul NVL al Nvidia, conform aceleiași surse. În termeni practici, anunțul indică o accelerare a eforturilor de a oferi o platformă completă (hardware plus interconectare) pentru antrenarea și rularea modelelor AI, într-un moment în care accesul la cele mai noi cipuri și sisteme occidentale este limitat pentru o parte din actorii din China. Context: restricțiile SUA împing dezvoltarea de alternative locale South China Morning Post plasează lansarea în cadrul mai larg al restricțiilor SUA privind semiconductori și tehnologii asociate, care au forțat companiile chineze să caute substituți pentru infrastructura dominantă în AI, unde Nvidia a avut un rol central. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre performanțe, prețuri, disponibilitate comercială sau clienți pentru noul sistem. În lipsa acestor date, rămâne de urmărit dacă Atlas 960 SuperPoD va fi adoptat pe scară largă și în ce măsură poate reduce efectiv dependența de ecosistemul Nvidia în proiectele AI din China. [...]
GPT‑6 Astra a redus la jumătate timpul de cercetare și costurile de cod pentru Parallel , potrivit unui studiu de caz publicat de OpenAI , un semnal relevant pentru companiile care folosesc agenți AI în activități de documentare și analiză pe web, unde factura de calcul și timpul de livrare sunt constrângeri directe. Parallel, companie care dezvoltă infrastructură pentru agenți AI ce fac „muncă de cunoaștere” pe internet (de la ancorare web pentru agenți vocali până la cercetare pentru instituții financiare și clienți din zona juridică), spune că sarcinile sale de cercetare de durată necesitau, în mod obișnuit, modele mai mari și raționament extins, cu consum mai ridicat de timp și resurse. În acest context, compania afirmă că a observat o îmbunătățire majoră a timpului și costurilor odată cu GPT‑6 Astra. „Cu Astra, am demonstrat că poți obține aceeași cercetare de înaltă calitate mult, mult mai repede, cu mai puține apeluri de cercetare și mai puțini tokeni.” — Devin Gupta , Member of Technical Staff, Parallel Web Systems Test: raport de cercetare pe șase luni, de două ori mai rapid Într-un test descris de OpenAI, Parallel a cerut agentului să cerceteze șase statistici diferite despre piața muncii, pentru patru state, pe o perioadă de șase luni. Agentul a trebuit să caute pe mai multe site-uri, să colecteze informațiile și să compileze rezultatele într-un singur raport. Rezultatul raportat: GPT‑6 Astra a finalizat munca în jumătate din timpul modelelor anterioare și cu o reducere de aproximativ 50% a costului de cod, menținând aceeași calitate a cercetării. De ce contează: mai puțini pași, căutări mai țintite și lucru în paralel Parallel mai indică faptul că Astra a făcut căutări mai focalizate și a parcurs mai puțini pași până la un rezultat util, ceea ce reduce atât latența (timpul de așteptare), cât și consumul de resurse. „Astra a emis interogări de căutare mai țintite și s-a concentrat mai bine pe sarcina finală, încorporând cunoștințele sale despre lume comparativ cu modelele anterioare.” — Devin Gupta, Member of Technical Staff, Parallel Web Systems Un efect operațional important, potrivit companiei, este că eficiența crescută face mai practică împărțirea cercetării între mai mulți agenți: Astra poate delega sarcini specifice către sub-agenți, astfel încât munca să se desfășoare simultan, nu într-o singură secvență de căutări. În concluzie, Parallel susține că are acum o cale mai bună de la o întrebare complexă la un răspuns documentat, cu timp mai mic de așteptare, costuri mai reduse și capacitate mai mare de a aborda sarcini de cercetare solicitante la scară. (Compania este prezentată ca Parallel .) [...]
OpenAI și Anthropic urmează să fie audiate de Consiliul de Securitate al ONU pe riscurile AI , într-o reuniune care semnalează intrarea inteligenței artificiale pe agenda de reglementare și securitate la cel mai înalt nivel internațional, cu potențiale consecințe pentru companiile din domeniu. Informațiile sunt prezentate de Cointelegraph . Potrivit publicației, CEO-ul OpenAI, Sam Altman , și CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, sunt așteptați să susțină miercuri un briefing în fața Consiliului de Securitate al ONU, pe fondul evaluării riscurilor pe care AI le poate avea asupra securității internaționale. CNBC relatează că ONU a confirmat participarea celor doi. La discuții ar urma să participe și CEO-ul Hugging Face, Clément Delangue, precum și Yoshua Bengio, co-președinte al Panelului Științific Internațional Independent al ONU pentru AI. De ce contează: presiune de reglementare și standarde de siguranță Reuters notează că reuniunea vizează îngrijorările tot mai mari legate de impactul AI asupra securității internaționale, pe măsură ce sistemele devin mai capabile și crește riscul pierderii controlului uman. Consiliul de Securitate a discutat formal pentru prima dată despre inteligența artificială în 2023, pe măsură ce guvernele au început să analizeze implicațiile de securitate. Reuniunea de miercuri este convocată de Franța, conform Reuters. Cine mai este invitat Conform Reuters, companiile chineze de AI DeepSeek și Moonshot au fost invitate să facă declarații. DeepSeek este așteptată să participe, însă fondatorul Liang Wenfeng nu intenționează să fie prezent, potrivit aceleiași relatări, care citează o sursă familiarizată cu situația. Cointelegraph precizează că a solicitat confirmări și comentarii de la Anthropic, OpenAI și biroul purtătorului de cuvânt al ONU, dar nu primise răspunsuri până la publicare. [...]
