Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Cinci dintre cele mai mari edituri atacă în instanță strategia Meta de a antrena Llama pe conținut piratat, într-un dosar construit explicit pe „dovada” de impact economic pe care judecătorul a spus că o așteaptă — potrivit The Next Web, Elsevier, Cengage, Hachette, Macmillan și McGraw Hill, alături de scriitorul Scott Turow, au depus marți, la un tribunal federal din Manhattan, o acțiune colectivă propusă împotriva Meta.
Plângerea susține că Meta ar fi „piratat milioane” de cărți și articole științifice pentru a-și antrena modelele de limbaj Llama, fără permisiune, plată sau licență. Reclamanții cer certificarea cauzei ca acțiune colectivă, în numele altor deținători de drepturi aflați în situații similare. Reuters a relatat despre acest dosar, notează publicația.
Miza depășește un nou episod din seria proceselor privind drepturile de autor în antrenarea inteligenței artificiale: cazul este construit să testeze direct punctul vulnerabil identificat de instanță într-un litigiu anterior câștigat de Meta — dovada de „prejudiciu de piață” (market harm), adică pierderi măsurabile de venituri cauzate de substituirea produselor editoriale de către răspunsurile unui model AI.
The Next Web arată că noul dosar diferă structural de „Kadrey v. Meta”, procesul intentat în 2023 în California de un grup de autori (printre care Sarah Silverman), care a acuzat Meta că ar fi descărcat cărți protejate de drepturi de autor din biblioteci pirat (LibGen, Z-Library, Anna’s Archive) pentru a antrena Llama.
În iunie 2025, judecătorul Vince Chhabria a acordat Meta o hotărâre favorabilă pe baza excepției de „utilizare rezonabilă” (fair use) din dreptul american, considerând antrenarea suficient de „transformativă”. Însă, potrivit publicației, judecătorul a subliniat explicit limitele deciziei și a indicat că reclamanți viitori ar putea avea câștig de cauză dacă vin cu dovezi mai puternice privind prejudiciul de piață.
Noul proces este conceput tocmai pe această linie, cu trei diferențe care, în lectura The Next Web, îi avantajează pe reclamanți:
Dincolo de întrebarea juridică îngustă — dacă folosirea de materiale piratate pentru antrenarea Llama se încadrează la „fair use” — dosarul încearcă să stabilească dacă antrenarea modelelor generative poate funcționa fără o piață de licențiere robustă sau dacă licențele devin o componentă structurală a industriei.
The Next Web notează că procedura va avansa lent: certificarea acțiunii colective, cereri de respingere, faze de judecată sumară și programarea unui proces pot dura, în mod obișnuit, 18–24 de luni. În acest interval, riscul pentru Meta este asimetric: o nouă victorie ar întări ideea că antrenarea pe corpuri de date piratate poate fi apărată ca „fair use” chiar și împotriva unor reclamanți industriali; o înfrângere ar putea crește costurile prin despăgubiri și remedii care să schimbe practicile de antrenare și negociere a licențelor în întreg sectorul.
Recomandate
Anthropic alocă 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) pentru a forma peste 10.000 de ingineri specializați în implementarea AI în companii până la finalul lui 2027 Potrivit TechRadar ,, într-o mișcare care urmărește să accelereze adopția „enterprise” (în mediul corporativ) a modelului său Claude și să crească vânzările către clienți mari, potrivit TechRadar . Programul, numit Claude Frontier Academy , vizează pregătirea a 10.000 de „Frontier Deployed Engineers” (FDE) – ingineri care pot identifica scenarii de utilizare, pot gestiona cerințe de securitate și pot conduce efectiv implementarea Claude la clienți. Miza este una operațională și comercială: cu cât devine mai ușor pentru companii și consultanți să implementeze Claude, cu atât Anthropic își poate extinde baza de clienți și utilizarea produsului în organizații. Cum arată instruirea și cine intră în primele cohorte Schema de formare începe cu o implementare simulată într-un mediu de tip enterprise, urmată de o rezidență de 12 săptămâni în care cursanții „conduc un caz real de utilizare Claude” în propria organizație. Primele cohorte ar urma să includă ingineri din consultanță și servicii financiare, între care: Accenture, Bain, Capgemini, Commonwealth Bank of Australia, Deloitte, McKinsey, Morgan Stanley și Novo Nordisk. Într-o declarație citată de publicație, Steve Corfield, Global Head of Business Development and Partnerships la Anthropic, a explicat obiectivul programului: „Claude Frontier Academy îi pregătește pe oameni așa cum învață propriii noștri ingineri, iar noi vrem ca absolvenții să stabilească standardul pentru modul în care se construiește AI într-o companie.” De ce contează: consultanțele pot deveni canal de distribuție pentru Claude TechRadar notează că Anthropic a acordat deja peste 175.000 de certificări Claude angajaților din 46.000 de companii, prin rețeaua sa mai largă de parteneri (Claude Partner Network). Noul program FDE ridică însă ștacheta, pentru că mută accentul pe implementări concrete în organizații și pe formarea unor specialiști care pot „duce” proiectele dincolo de faza de test. Publicația indică două efecte urmărite de Anthropic: simplificarea implementării pentru clienții enterprise și pentru firmele de consultanță; accesul la clienții consultanțelor, ceea ce poate extinde rapid distribuția lui Claude. Context competitiv: diferența față de OpenAI și presiunea pe vânzările enterprise În material este menționat că și OpenAI are un program extins de FDE, însă cu o abordare diferită: OpenAI ar fi concentrată pe instruirea propriilor angajați pentru a transforma companiile clienților, în timp ce Anthropic vizează în principal formarea inginerilor din alte companii pentru a deveni FDE. În același context, TechRadar citează o relatare Reuters potrivit căreia OpenAI ar fi avut o creștere de două ori a vânzărilor enterprise din iulie 2026. Publicația subliniază că, deși cifrele detaliate nu sunt publice, contractele enterprise sunt, în general, mai profitabile decât abonamentele pentru consumatori pentru companii precum Anthropic. Pe acest fundal, angajamentul de 100 milioane de dolari este prezentat ca o investiție care ar urma să se amortizeze prin creșterea adoptării Claude în companii și, implicit, prin venituri mai mari din zona enterprise. [...]
Google a adăugat un mecanism de notificare pentru proprietarii de domenii de nivel superior (TLD) în pagina de control a funcțiilor de AI generativ din Search Console , astfel încât aceștia să vadă când o proprietate „copil” (de tip subdomeniu sau altă proprietate asociată) suprascrie setarea stabilită la nivel de „părinte”, potrivit Search Engine Roundtable . Schimbarea vizează pagina „Search generative AI control” din Google Search Console și este legată de modul în care se aplică setările de control pentru funcțiile de inteligență artificială generativă în Căutare, în special în conturile unde există ierarhii de proprietăți (de exemplu, domeniu principal și proprietăți derivate). Ce s-a schimbat, concret, în Search Console Google a actualizat documentația „deep dive” (ghid detaliat) pentru această funcționalitate și a introdus o precizare operațională: proprietarii unei proprietăți de tip domeniu de nivel superior vor primi o notificare în pagina de control atunci când una dintre proprietățile copil suprascrie setarea părintelui. Formularea adăugată de Google, redată în articol, este: Proprietarii proprietății de domeniu de nivel superior vor vedea o notificare pe pagina de control a AI generativ din Căutare atunci când una dintre proprietățile copil suprascrie setarea părintelui. De ce contează pentru administrarea site-urilor Din perspectivă operațională, actualizarea reduce riscul ca setările de control pentru AI generativ să fie aplicate neuniform fără ca administratorii domeniului să observe. În practică, pentru organizațiile care gestionează mai multe proprietăți sub același domeniu (branduri, piețe, subdomenii, versiuni regionale), vizibilitatea asupra „excepțiilor” făcute la nivel de proprietate copil devine mai ușor de urmărit direct în interfața Search Console. Google reamintește, totodată, că aceste controale sunt „acum disponibile la nivel global”, conform articolului. [...]
Google își înăsprește criteriile de calitate și avertizează că profilurile de autor fabricate pot trage în jos credibilitatea unei pagini , potrivit Search Engine Roundtable . Mesajul apare odată cu actualizări în documentația Google despre „conținut util ” și vizează explicit „informațiile înșelătoare despre autor” din pagini. Avertismentul, introdus într-un nou paragraf din documentația Google, spune că fabricarea profilurilor de creator — inclusiv folosirea de fotografii de tip portret generate cu inteligență artificială, nume inventate sau acreditări false pentru a face conținutul să pară scris de experți umani — este „o formă de înșelăciune”. Google susține că orice formă de înșelăciune face pagina „nedemnă de încredere” atât pentru utilizatori, cât și pentru „sistemele automate de evaluare a calității”, și reprezintă un semnal de „pagină de calitate scăzută”. Ce înseamnă, practic, pentru publisheri și echipele de conținut Google formulează o listă de interdicții, cu accent pe prezentarea autorului: să nu fie folosite informații înșelătoare despre autor; să nu fie falsificate profiluri de creator; să nu fie folosite fotografii de tip headshot generate cu AI; să nu fie inventate nume de autori; să nu fie falsificate acreditări ale autorilor. Din perspectiva operațională, avertismentul ridică miza pentru site-urile care folosesc conținut produs la scară mare și încearcă să-l „îmbrace” în semnale de expertiză prin identități artificiale. Google leagă direct aceste practici de evaluarea automată a calității, ceea ce poate influența vizibilitatea în căutare. Context: schimbare de poziționare față de mesajele anterioare Publicația notează că Google comunicase anterior că nu este îngrijorat de falsificarea informațiilor despre autori, dar „se pare că vremurile s-au schimbat”. În noua formulare, compania tratează explicit astfel de practici ca înșelătoare și ca indicator de calitate scăzută. Pentru companii, implicația imediată este nevoia de audit al paginilor și al paginilor de autor: dacă identitatea autorilor, fotografiile sau acreditările nu pot fi susținute, riscul este ca paginile să fie considerate mai puțin de încredere de către utilizatori și de sistemele automate ale Google. [...]
Modelul Mistral Large 4 își revendică avantajul mai ales la sarcini juridice și de reglementare , într-un context în care, pe indicatorii generali de performanță, este depășit de mai multe modele rivale, potrivit unei analize din Wccftech . Miza pentru companii este una de conformare: un model care punctează mai bine pe „task-uri” legale poate fi mai util în fluxuri unde interpretarea și aplicarea regulilor (politici interne, cerințe de audit, obligații de raportare) contează mai mult decât scorurile brute la benchmark-uri generale. Ce este Mistral Large 4 și cum e construit Mistral Large 4, supranumit „Le Chonk”, este descris ca un model „frontier-class” cu arhitectură sparse Mixture-of-Experts (MoE) – adică un sistem care activează doar o parte din „experți” (sub-rețele specializate) pentru fiecare cerere, pentru a reduce costul de calcul. Modelul are 1 trilion de parametri, dar activează 49 de miliarde la un moment dat, direcționând dinamic fiecare „token” (unitate de text procesată) către experții relevanți. Publicația mai notează că modelul poate procesa simultan text și imagini și include optimizări pentru identificarea și interpretarea coordonatelor sau obiectelor din imagini complexe (de exemplu, fotografii aeriene și satelitare). Stratul de atenție ar fi optimizat pentru a gestiona nativ peste 160 de limbi, inclusiv toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Performanță: bine pe inginerie software, dar nu lider pe clasamentele „live” Wccftech indică un scor de 62% pe DeepSWE v1.1 , citând VentureBeat, benchmark care urmărește capabilități de inginerie software pe orizont lung. Totuși, în clasamentul „live” DeepSWE, GLM-5.3 ar fi în jur de 69%, Kimi K3 tot în jur de 69%, iar GPT-6 Astra, Gemini 3.8 Flash și Claude Opus 5 ar fi în zona de aproximativ 74%. În paralel, Artificial Analysis ar fi acordat modelului un scor de 38 în „Artificial Analysis Intelligence Index”, descriindu-l drept „cel mai inteligent model din afara SUA și Chinei”. În „Artificial Analysis Cyber Index”, modelul ar avea 50, la egalitate cu GLM-5.3-Flash (50) și sub MiMo-V2.6-Pro (56). Unde „conduce” efectiv: sarcini legale și reglementare Potrivit analizei, singurul benchmark unde Mistral Large 4 „conduce” cu adevărat este „Harvey’s Legal Agent”, care măsoară performanța pe sarcini juridice din lumea reală, inclusiv pe reglementări. Acesta este și unghiul central al materialului: avantajul competitiv al modelului ar fi mai degrabă în zona de conformare și interpretare a regulilor decât în performanța generală. Costuri și implicații operaționale Modelul nu este prezentat ca fiind ieftin. Wccftech citează Artificial Analysis, care notează un cost de „1,13 dolari per sarcină din Intelligence Index”, cu prețuri standard de 1,36 dolari/4,18 dolari per 1 milion de tokeni input/output și 0,14 dolari per 1 milion de tokeni pentru input „cached” (stocat pentru reutilizare) – adică aproximativ 5,2 lei, respectiv 6,3 lei/19,4 lei și 0,6 lei (conversie aproximativă). Pe partea de „fereastră de context” (cantitatea de informație pe care o poate ține minte într-o singură interacțiune), modelul ar suporta 524.288 tokeni, sub „tipicul” de 1 milion de tokeni menționat pentru multe modele cu „open weights” (greutăți deschise) din China. Ieșirea maximă ar fi de 262.144 tokeni. Cum a fost antrenat Mistral ar fi folosit 4.000 de GPU-uri NVIDIA Grace Blackwell, timp de două luni, pentru a antrena modelul „de la zero” pe servere din Europa. Laboratorul ar fi utilizat și fluxuri de învățare prin recompensă (Reinforcement Learning) pentru a îmbunătăți raționamentul, programarea, capabilitățile „agentice” și alinierea la preferințe umane. În ansamblu, din datele citate, Mistral Large 4 pare poziționat mai convingător ca instrument pentru sarcini cu componentă juridică și de reglementare, în timp ce, pe benchmark-uri generale, rămâne în urma unor competitori care conduc clasamentele curente. [...]
Google își accelerează filtrele anti-spam și folosește AI pentru a prinde „spam făcut cu AI”, pe fondul unei creșteri masive a volumului de conținut online , potrivit Search Engine Roundtable . Mesajul, transmis la un eveniment Google Search Central Live Deep Dive din Europa, indică un impact operațional direct pentru publisheri și companii: volatilitate mai mare în trafic și nevoia de controale mai stricte asupra calității, mai ales când conținutul este produs „la scară”. Informațiile provin dintr-un rezumat semnat de John Campbell, publicat de We Are Roast, despre motivele pentru care Google a lansat „atât de multe” actualizări anti-spam în 2026. Explicația centrală: există „mult mai mult conținut nou decât înainte”, iar o „proporție ridicată” din acest conținut este spam, ceea ce împinge Google să ajusteze mai des filtrele. Ce se schimbă operațional: AI contra spamului și praguri noi În prezentarea citată, Google ar fi spus că echipa folosește inteligența artificială pentru a identifica mai mult spam. În același timp, „AI slop” (conținut de slabă calitate generat în masă cu ajutorul AI) este în creștere și ar afecta inclusiv calitatea conținutului din feed-ul Discover. Un alt element important pentru modul în care vor evolua filtrele: feedback-ul utilizatorilor este descris ca „foarte important”, fiind baza pe care se construiesc noile filtre anti-spam. Un reper de volum: 40 de miliarde de pagini spam filtrate zilnic Gary Illyes a menționat un ordin de mărime al efortului de filtrare: Google ar filtra 40 de miliarde de pagini spam pe zi . Publicația notează însă că această cifră nu este nouă, fiind menționată și în trecut în documentația Google. De ce vor continua actualizările: formate mai multe, pagini mai multe, spam mai mult În rezumatul citat sunt enumerate trei motive pentru care Google „tot actualizează” modul în care judecă calitatea: S-au extins formatele de conținut : căutarea nu mai înseamnă doar „zece linkuri albastre”, iar fiecare format ar necesita criterii proprii de evaluare. A crescut „lățimea” conținutului : sunt mult mai multe pagini și site-uri; iar actualizările de tip „core” ar viza conținutul la nivel de pagină, nu domeniul, ceea ce explică de ce unele pagini cresc și altele scad pe același site. Probleme de conținut (spam) : actualizările îmbunătățesc detectarea unor practici precum cloaking, doorway pages, conținut copiat, spam de linkuri, conținut compromis (hacked). În plus, este menționat un avertisment că „scaled content” (conținut produs la scară, cu efort redus) devine o problemă mai mare decât spamul de linkuri. La ce să se aștepte site-urile: mai multe „spam updates” și risc crescut pentru conținutul „la scară” Concluzia rezumatului este directă: „așteptați-vă la mai multe actualizări anti-spam”, pe măsură ce Google gestionează „un val în creștere” de conținut de slabă calitate generat cu AI. Sunt menționate și „noi praguri” anti-spam, iar riscul principal este asociat conținutului „scaled, low-effort” — produs în volum mare, cu valoare redusă pentru utilizator. [...]
Giorgia Meloni încearcă să-și blindeze juridic identitatea vocală în UE după ce a depus la EUIPO o cerere de înregistrare a vocii ca marcă, pe fondul riscurilor tot mai mari de deepfake-uri generate de inteligență artificială, potrivit Agerpres . Cererea, datată 5 octombrie pe site-ul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) și confirmată de biroul premierului italian, include o înregistrare audio de patru secunde în care Meloni repetă de două ori, în italiană, „Io sono Giorgia” („Eu sunt Giorgia”). Formula este și titlul autobiografiei sale publicate în 2021, asociată unei declarații din 2019 care a circulat ulterior inclusiv sub forma unei piese disco. Ce urmărește demersul și unde se află procedura Din perspectiva protecției împotriva falsurilor digitale, înregistrarea vocii ca marcă ar putea oferi un instrument juridic suplimentar în UE, însă nu garantează oprirea folosirii vocii în conținuturi deepfake. Potrivit presei italiene citate de Agerpres, chiar și în cazul aprobării cererii, măsura nu ar fi suficientă pentru a împiedica utilizarea vocii sale în deepfake-uri, dar ar putea ridica „obstacole juridice suplimentare” pentru cei care ar încerca să o reproducă. În acest moment, cererea depusă la EUIPO este încă în faza de examinare. Context: deepfake-uri și acțiuni în instanță În ultimii ani, imagini manipulate cu Giorgia Meloni au circulat repetat online și au fost uneori distribuite ca autentice, inclusiv o imagine în care apărea așezată pe un pat, în lenjerie intimă. Meloni a condamnat astfel de conținuturi, pe care le-a descris drept tentative de dezinformare și de țintire a unor persoane, îndemnând utilizatorii să verifice conținutul înainte de distribuire. În 2024, premierul italian a inițiat o acțiune în justiție împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și publicat online imagini pornografice deepfake în care îi folosea chipul; cazul este pe rolul unei instanțe italiene. [...]
