Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
BRICS își construiește propriul ecosistem de inteligență artificială, încercând să reducă influența dominantă a modelelor dezvoltate în Silicon Valley, precum ChatGPT sau Gemini. Potrivit Berliner Zeitung, China, India și Rusia lucrează activ la dezvoltarea unor modele „suverane”, în încercarea de a câștiga independență tehnologică și influență geopolitică. Demersul este susținut de inițiative comune lansate la summitul BRICS din Kazan (2024), dar succesul nu este garantat, din cauza dezechilibrelor interne și a limitărilor tehnologice.
China a realizat cele mai mari progrese, cu modele precum DeepSeek și Qwen, care în unele teste tehnice (codare, matematică) rivalizează sau depășesc modelele occidentale. Acestea sunt dezvoltate în regim open-source, mizând pe extinderea globală și sprijinul din partea statului și marilor companii tech. Beijingul consideră inteligența artificială o tehnologie strategică, nu doar economică, ci și politică. Până în 2030, China ar putea concentra 86% din impactul economic estimat al IA în spațiul BRICS.
India urmează o altă direcție, dezvoltând modele precum Krutrim AI și Sarvam, gândite pentru un public intern vast, de 1,4 miliarde de oameni, care vorbesc peste 20 de limbi diferite. Aceste modele se adresează realităților locale, dar rămân dependente de componente occidentale și au o prezență internațională redusă. Strategia sa este mai mult inward-looking, axată pe incluziune lingvistică, dar mai puțin competitivă tehnologic.
Rusia mizează pe modele dezvoltate intern, precum GigaChat (Sberbank) și YandexGPT, dar se confruntă cu limite clare: lipsa semiconductorilor proprii, izolare internațională și lipsa atractivității externe. În ciuda performanței tehnice modeste, aceste sisteme îndeplinesc un rol politic intern esențial: controlul conținutului digital și al narațiunilor în contextul sancțiunilor și al „războiului informațional”.
Din 2024, BRICS derulează proiecte comune precum:
Acestea sunt sprijinite financiar de New Development Bank, cu investiții de peste 5 miliarde de dolari.
Deși unele estimări prevăd un impact economic de 600 de miliarde de dolari până în 2030, realitatea este complicată. Diferențele de reglementare, lipsa unui cadru tehnologic comun și inegalitățile între membri frânează dezvoltarea unui front unitar BRICS în domeniul IA.
În plus, studiile arată că modelele din aceste țări nu sunt neutre politic: China evită subiecte ca Taiwanul, iar Rusia reflectă pozițiile oficiale în privința Ucrainei și NATO. Astfel, IA nu doar că devine o unealtă de putere, ci și un vector al narațiunilor naționale, fie ele occidentale sau non-occidentale.
Deși China pare capabilă să concureze serios cu giganții occidentali ai IA, India și Rusia trebuie să-și consolideze pozițiile mai întâi pe plan intern. Un ecosistem BRICS unificat în domeniul inteligenței artificiale pare improbabil pe termen scurt, dar fragmentarea globală a IA este deja un fapt — una în care dominația absolută a Occidentului începe să fie pusă sub semnul întrebării.
Recomandate
Google Translate adaugă o funcție „Practice” cu inteligență artificială care îți corectează pronunția , un pas care mută aplicația din zona de traducere rapidă spre antrenament de vorbire și poate crește timpul petrecut în ecosistemul Google, potrivit Android Headlines . Noua opțiune „Practice” este gândită ca un instrument de exersare: utilizatorul rostește cuvinte sau expresii, iar sistemul folosește inteligența artificială pentru a identifica unde pronunția diferă de forma așteptată și pentru a ajuta la corectare. Din informațiile disponibile în material, accentul este pe feedback-ul de pronunție, nu pe traducere în sine. Ce se schimbă, practic, pentru utilizatori Funcția adaugă un flux de utilizare diferit față de „ascultă și repetă” din traducătoarele clasice, printr-o componentă de evaluare automată a vorbirii. Pe scurt, „Practice” urmărește să transforme Google Translate într-un instrument de învățare mai activ, nu doar într-un dicționar cu redare audio. De ce contează operațional pentru Google Integrarea unei funcții de exersare a pronunției în Translate poate însemna: utilizare mai frecventă a aplicației în contexte de învățare (nu doar „la nevoie”); o poziționare mai directă în zona aplicațiilor de învățare a limbilor, unde diferențiatorul este feedback-ul personalizat; o extindere a rolului inteligenței artificiale în aplicații de masă, cu interacțiuni vocale și evaluare în timp real. Materialul nu oferă detalii despre disponibilitate pe piețe, limbi suportate, calendar de lansare sau condiții comerciale (gratuit/abonament), astfel că impactul exact asupra utilizării și monetizării rămâne deocamdată neclar. [...]
Google ar putea direcționa până la 40 mld. dolari (aprox. 184 mld. lei) către Anthropic , o companie de inteligență artificială care concurează direct cu propriile sale eforturi, într-o mișcare ce sugerează o strategie de „acoperire a pariurilor” într-o piață în care accesul la modele performante și la capacitate de calcul devine un avantaj economic major, potrivit Android Headlines . Suma menționată în material este prezentată ca un plafon („până la”), ceea ce indică faptul că nu este vorba neapărat de o singură tranzacție imediată, ci de un angajament investițional care poate fi etapizat sau condiționat. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil, nu reiese structura exactă a finanțării și nici calendarul. De ce contează: investiție într-un „rival” ca instrument de poziționare Unghiul economic al știrii ține de modul în care un jucător dominant își gestionează riscul și influența într-un sector cu costuri foarte mari. O investiție de asemenea dimensiune într-un concurent direct poate funcționa ca: o modalitate de a păstra accesul la tehnologie și talent, chiar dacă direcțiile interne nu livrează cel mai rapid; un pariu pe mai multe „platforme” de modele, într-o piață în care câștigătorul nu este încă stabilit; o consolidare a poziției în ecosistemul de inteligență artificială, prin finanțarea unor actori cheie. Ce se vede în piață: competiția se mută și în zona capitalului Materialul indică faptul că rivalitatea în inteligența artificială nu se joacă doar la nivel de produse, ci și la nivel de finanțare: cine poate susține costurile de dezvoltare și operare ale modelelor are un avantaj structural. În acest context, faptul că Google ar finanța masiv un competitor direct arată presiunea de a rămâne conectat la cele mai competitive modele, indiferent de „sigla” de pe produs. Ce urmează În forma prezentată de sursă, informația rămâne la nivelul intenției/posibilității („până la 40 de miliarde de dolari”), fără detalii despre termeni, condiții sau aprobări. Relevanța practică va depinde de confirmarea oficială a sumei, de structura investiției și de modul în care aceasta se traduce în acces la tehnologie sau în parteneriate comerciale între cele două companii. [...]
Peste 70% dintre soluțiile AI din companii scapă controlului intern, generând riscuri și costuri suplimentare , potrivit , un studiu Lenovo care evidențiază o problemă tot mai vizibilă în organizațiile moderne: utilizarea „din umbră” a inteligenței artificiale. Deși adopția AI crește accelerat, mecanismele de control, securitate și guvernanță nu țin pasul, ceea ce creează vulnerabilități și afectează direct eficiența investițiilor. Raportul, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 6.000 de angajați la nivel global, arată că peste 70% folosesc AI săptămânal , iar până la o treime o fac fără implicarea departamentului IT. Această utilizare neautorizată extinde suprafața de atac și crește riscul expunerii datelor sensibile. În paralel, 61% dintre liderii IT observă o creștere a amenințărilor cibernetice asociate AI, însă doar 31% spun că sunt pregătiți să le gestioneze. Efectele directe asupra companiilor: investiții în AI cu recuperare întârziată (ROI mai lent) costuri duble din cauza utilizării mai multor instrumente similare lipsă de vizibilitate asupra modului în care este folosită AI dificultăți în extinderea soluțiilor la nivelul întregii organizații În plus, apare un dezechilibru intern: unii angajați folosesc instrumente AI securizate, în timp ce alții recurg la soluții improvizate, ceea ce duce la procese ineficiente și decizii fragmentate. Lenovo susține că problema nu ține de lipsa tehnologiei, ci de modul în care aceasta este implementată. Compania propune o abordare integrată, în care controlul AI începe de la nivelul dispozitivelor și este gestionat unitar, prin servicii de securitate și administrare continuă. Scopul este reducerea complexității și eliminarea breșelor dintre infrastructură, dispozitive și protecția datelor. Concluzia raportului este clară: fără un control coerent, inteligența artificială riscă să devină o sursă de costuri și vulnerabilități, nu un avantaj competitiv. În schimb, organizațiile care reușesc să gestioneze unitar implementarea pot transforma AI într-un instrument scalabil, cu beneficii reale și măsurabile. [...]
OpenAI a ratat în 2025 atât ținta internă de venituri pentru ChatGPT, cât și pragul de 1 miliard de utilizatori activi săptămânal , pe fondul încetinirii creșterii și al intensificării competiției, într-un moment în care compania pregătește o posibilă listare la bursă (IPO), relatează IT之家 , citând The Wall Street Journal. Eșecul atingerii obiectivelor alimentează întrebări despre sustenabilitatea modelului de business, mai ales că OpenAI și-a asumat angajamente foarte mari pentru capacitate de calcul (infrastructură de centre de date), adică exact componenta care apasă cel mai mult pe costuri în industria inteligenței artificiale. Presiune pe venituri: competiția a mușcat din creștere Potrivit materialului, ChatGPT nu și-a îndeplinit obiectivul anual de venituri, iar una dintre explicații invocate este avansul puternic al Google Gemini la finalul anului trecut, care ar fi erodat cota de piață a OpenAI. La începutul acestui an, OpenAI ar fi fost depășită de Anthropic pe segmentul de programare și în zona corporate, după care compania ar fi ratat, timp de mai multe luni, țintele lunare de venituri. În paralel, publicația notează că ritmul de creștere al chatbotului a încetinit spre finalul anului trecut, iar rata de renunțare a abonaților (churn) a devenit o problemă. Costurile cu „puterea de calcul” cresc mai repede decât veniturile Deși OpenAI a încheiat recent o rundă de finanțare de 122 miliarde de dolari (aprox. 549 mld. lei), cheltuielile pentru capacitatea de calcul contractată ar fi ajuns „mult peste așteptări”, potrivit sursei. Mai departe, OpenAI ar fi promis proiecte de infrastructură de centre de date în valoare totală de 1,4 trilioane de dolari pe următorii opt ani. Analiștii HSBC, citați în articol, estimează că până în 2030 compania ar avea nevoie de încă 207 miliarde de dolari (aprox. 932 mld. lei) finanțare nouă pentru a-și putea respecta planul de extindere. Tensiuni interne și semne de întrebare pentru calendarul IPO IT之家 scrie că directoarea financiară Sarah Friar și-ar fi exprimat îngrijorarea că, dacă veniturile nu cresc suficient de repede, OpenAI ar putea să nu poată plăti contractele viitoare pentru puterea de calcul. În același timp, membri ai consiliului de administrație ar fi intensificat verificările asupra tranzacțiilor legate de centrele de date și ar fi pus sub semnul întrebării strategia CEO-ului Sam Altman de a continua să caute și mai multă capacitate, în contextul încetinirii. Altman și Friar au respins ideea unor divergențe, într-o declarație comună: „Suntem complet aliniați în a cumpăra cât mai multă putere de calcul posibil și lucrăm împreună la asta în fiecare zi.” În privința listării, Friar ar fi avut rezerve legate de un IPO până la finalul acestui an, invocând nevoia de îmbunătățire a controalelor interne și faptul că OpenAI nu ar fi pregătită pentru standardele stricte de raportare ale unei companii listate. În contrast, Altman ar prefera un calendar mai agresiv, potrivit articolului. Context: litigiu cu Musk și câteva „puncte luminoase” Materialul menționează și procesul intentat de Elon Musk împotriva OpenAI, deschis luni (ora locală), în care Musk cere inclusiv despăgubiri de 134 miliarde de dolari și măsuri precum înlăturarea lui Altman și revenirea la statutul non-profit; procesul ar urma să dureze câteva săptămâni, iar mai mulți martori importanți ar putea fi chemați. Pe de altă parte, OpenAI ar avea și evoluții pozitive: instrumentul de programare Codex se răspândește rapid, modelul GPT-5.5 ar fi obținut rezultate de top în mai multe teste de referință din industrie, iar compania ar reduce costuri prin tăieri în alte proiecte, inclusiv aplicația de generare video Sora. Pentru investitori, miza rămâne aceeași: dacă OpenAI poate reduce diferența dintre angajamentele de cheltuieli pentru infrastructură și ritmul de creștere al veniturilor înainte de o eventuală listare. [...]
OpenAI și Microsoft renunță la exclusivitatea de vânzare a modelelor AI, deschizând piața către rivalii din cloud , într-o schimbare care poate redesena competiția dintre marile platforme de infrastructură pentru inteligență artificială, potrivit Ziarul Financiar . Înțelegerea revizuită elimină dreptul exclusiv al Microsoft de a vinde modelele OpenAI, ceea ce permite dezvoltatorului ChatGPT să încheie acorduri și cu alți jucători, inclusiv rivali ai Microsoft din zona de cloud, precum Amazon. În practică, asta înseamnă că tehnologiile pe care Microsoft a încercat să le „securizeze” prin exclusivitate pot ajunge acum și în ecosisteme concurente. Ce primește Microsoft în schimbul renunțării la exclusivitate Conform informațiilor citate de Ziarul Financiar din Bloomberg , Microsoft acceptă să renunțe la exclusivitate, dar obține o modificare importantă a mecanismului financiar: compania nu va mai plăti un procent din veniturile generate de produsele OpenAI pe care le revinde prin propria infrastructură. Acordul urmărește, totodată, să simplifice o relație descrisă ca fiind complexă, dar esențială atât pentru ascensiunea OpenAI, cât și pentru dezvoltarea industriei AI. Ce se schimbă operațional: modelele OpenAI pot ajunge pe AWS și alte platforme OpenAI a început să colaboreze cu mai mulți furnizori de cloud pentru a-și acoperi nevoile tot mai mari de procesare, iar acordul actualizat permite ca modelele sale să fie disponibile pe Amazon Web Services (AWS) și pe alte platforme de cloud. Cele două companii au transmis, într-o declarație comună: „Predictibilitatea mai mare oferită de acordul revizuit ne întăreşte capacitatea de a construi şi opera platforme AI la scară largă, oferind în acelaşi timp flexibilitate pentru noi oportunităţi”. Ca parte a unei investiții anunțate anterior, divizia Amazon dezvoltă deja produse împreună cu OpenAI, care urmează să fie găzduite pe AWS. Potrivit Financial Times, Microsoft ar fi analizat inclusiv posibilitatea unor acțiuni legale, considerând că aceste colaborări ar putea încălca vechile drepturi de exclusivitate. Ce rămâne neschimbat: Azure rămâne „prima oprire” pentru lansări Chiar și după modificare, Microsoft rămâne principalul furnizor de cloud al OpenAI, iar noile produse vor fi lansate inițial pe Microsoft Azure. În plus, veniturile pe care OpenAI le plătește către Microsoft vor avea un plafon; până la atingerea acestuia, acordul ar aduce mai multă predictibilitate fluxurilor financiare. Un alt element cheie: Microsoft va continua să primească o parte din venituri până în 2030, indiferent dacă OpenAI atinge obiectivul de a dezvolta inteligență artificială generală (AGI). În acordul anterior, aceste plăți s-ar fi oprit dacă pragul AGI era atins. În urma restructurării OpenAI ca entitate cu scop lucrativ, Microsoft deține o participație de 27% în companie. [...]
În procesul cu Sam Altman , Elon Musk își construiește apărarea pe ideea că miza OpenAI este „salvarea umanității” , încercând să influențeze percepția juriului asupra intențiilor sale și, implicit, asupra legitimității pretențiilor din dosar, potrivit The Verge . În depoziția sa, Musk a petrecut mult timp cu propria „poveste de origine”, de la copilăria în Africa de Sud și plecarea la studii în Canada, până la parcursul antreprenorial (Zip2, PayPal și companiile pe care le conduce în prezent). Publicația notează că această abordare pare menită să îl prezinte drept un actor motivat de interesul public, nu de câștig personal. Musk a susținut în fața instanței că proiectele sale au avut ca fir roșu „bunăstarea umanității”: SpaceX ar fi fost creată ca „asigurare de viață pentru viața așa cum o știm”, iar Tesla – pentru a reduce dependența de combustibili fosili, pe care a spus că o consideră dăunătoare pentru mediu și pentru oameni. The Verge menționează și că, în timpul mărturiei, Musk a afirmat în mod discutabil că el a fondat Tesla. AI, între promisiune și risc existențial În aceeași logică, Musk a spus că încă din anii de facultate era îngrijorat de inteligența artificială, pe care a descris-o ca pe o „sabie cu două tăișuri”: ar putea „rezolva toate bolile și face pe toată lumea prosperă” sau „ne-ar putea omorî pe toți”. A prezentat două scenarii extreme – unul utopic, de tip „Star Trek”, și unul distopic, de tip „Terminator” – și a indicat că acesta ar fi fost motivul pentru care a cofondat OpenAI. Atacul la Altman și argumentul „precedentului” pentru organizații caritabile Musk a încercat să creeze un contrast direct cu Altman, pe care l-a portretizat drept opusul său. A mers până la a-l acuza că ar fi „furat” o organizație caritabilă și a susținut că un verdict favorabil pârâților ar putea crea un precedent juridic periculos pentru sectorul filantropic din SUA. „E foarte simplu: nu e în regulă să furi o organizație caritabilă. (...) Dacă verdictul iese astfel încât să fie în regulă să jefuiești o organizație caritabilă, întreaga fundație a donațiilor caritabile în America va fi distrusă.” În același context, The Verge notează că Musk nu le-a spus juraților că majoritatea donațiilor filantropice ale fundației sale au mers către interese strâns legate, sau direct legate, de propriile sale activități. Din informațiile publicate nu reiese ce urmează procedural în proces sau care este calendarul etapelor următoare; materialul se concentrează pe strategia de poziționare a lui Musk în fața juriului și pe implicațiile pe care el le invocă în legătură cu statutul și controlul asupra OpenAI. [...]
