Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Aeroportul Otopeni introduce estimări în timp real pentru livrarea bagajelor, după ce Compania Națională Aeroporturi București a implementat prima etapă a unui sistem bazat pe inteligență artificială, potrivit HotNews. Schimbarea vizează direct experiența pasagerilor la sosire: aceștia vor vedea o estimare a intervalului în care bagajele de cală ajung la benzile de preluare.
Proiectul se numește „Prediction of Luggage Delivery Time” și are ca obiectiv să anticipeze momentul în care bagajele vor fi livrate la benzi pentru fiecare cursă care aterizează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Conform comunicatului CNAB citat de publicație, sistemul generează estimări pe baza mai multor tipuri de date operaționale, între care:
CNAB se așteaptă ca utilizarea acestui sistem să ducă la optimizarea fluxurilor operaționale, creșterea punctualității și îmbunătățirea informațiilor oferite pasagerilor. În practică, miza imediată este reducerea incertitudinii din zona de sosiri, prin afișarea unei estimări privind momentul în care bagajele ajung la bandă.
Publicația nu precizează calendarul etapelor următoare ale proiectului sau dacă sistemul va acoperi toate zborurile din prima fază.
Recomandate
Andreea Esca spune că vede inteligența artificială mai degrabă ca „unealtă” și posibil „ajutor”, nu ca un înlocuitor direct al prezentatorilor TV , potrivit HotNews . Mesajul ei vine pe fondul extinderii utilizării AI în media și al discuțiilor despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Esca a vorbit despre modul în care se raportează la AI într-un interviu acordat Paginademedia , unde a spus că o privește „ca pe o sursă de informare, ca pe o unealtă” și că, „dacă știi să o folosești, poate fi utilă”. (Interviul este citat de publicație.) „Ajutoare”, nu anxietate legată de înlocuire Întrebată despre cât de aproape este momentul în care AI ar putea prelua rolul prezentatorilor, Andreea Esca a declarat că nu își pune astfel de întrebări, invocând volumul mare de muncă și ideea că, la un moment dat, ar putea fi util să apară sprijin suplimentar. „Nu-mi pun genul acesta de întrebări. Am atât de multe lucruri de făcut încât, poate ar fi şi bine la un moment dat să mai apară nişte ajutoare.” Context: dezbatere globală și teste deja făcute în televiziune Subiectul înlocuirii jurnaliștilor de către AI este parte dintr-o dezbatere mai largă, în care marile companii de tehnologie au avertizat că noile modele de inteligență artificială pot aduce riscuri majore pe piața muncii , amintește publicația. În același timp, utilizarea AI în televiziune nu mai este doar teorie: CNN notează că primele experimente cu prezentatori generați cu AI au avut loc în China (2018) și Coreea de Sud (2020), iar ulterior au apărut și în Europa, inclusiv un test în Polonia cu prezentatori virtuali realizați integral cu AI. [...]
Folosirea inteligenței artificiale în mesaje politice provocatoare ridică riscuri de escaladare și dezinformare , după ce Dmitri Medvedev a distribuit un videoclip generat cu AI în care fotografii ale unor politicieni occidentali sunt introduse într-un tocător de documente, potrivit Mediafax . Clipul, publicat pe rețelele sociale, a atras atenția presei internaționale și este prezentat ca parte dintr-o serie de mesaje provocatoare lansate în ultimii ani de fostul președinte rus. De ce contează: AI ca instrument de propagandă și presiune politică Materialul se înscrie într-un tipar în care conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale este folosit pentru a amplifica mesaje politice agresive, cu potențial de a alimenta tensiuni și de a distorsiona percepții publice. În acest caz, imaginile sunt utilizate într-un scenariu simbolic de „distrugere”, fără ca articolul să indice existența unor consecințe oficiale imediate. Context: poziționarea lui Medvedev în linia dură a Kremlinului Reuters , citată de Mediafax, notează că Medvedev a devenit în ultimii ani una dintre cele mai radicale voci ale Kremlinului, cunoscut pentru comentarii dure și provocatoare la adresa Occidentului, NATO și Ucrainei. Publicația mai arată că oficialul rus și-a construit reputația prin declarații agresive și prin mesaje publicate frecvent pe rețelele sociale. [...]
Anthropic a blocat accesul la cele mai noi modele AI pentru utilizatorii din afara SUA , după un ordin al guvernului american care impune suspendarea accesului pentru toți clienții non-americani, potrivit Politico . Compania a transmis vineri seară că efectul ordinului este oprirea „bruscă” a modelelor Fable 5 și Mythos 5 „pentru toți clienții”, pentru a se conforma cerințelor. Decizia are un impact operațional imediat pentru instituții și organizații din Europa, inclusiv pentru entități precum instituțiile UE, care au rămas fără acces și încearcă acum să găsească alternative. De ce a intervenit guvernul SUA Anthropic susține că autoritățile americane au impus controale de export (restricții privind furnizarea către exterior a unor tehnologii sensibile) din cauza temerilor că unele măsuri de siguranță integrate în modele ar putea fi ocolite prin „jailbreaking” (tehnici prin care utilizatorii forțează modelul să ignore restricțiile). Compania afirmă că, până acum, guvernul i-a oferit doar „dovezi verbale” privind un posibil „jailbreak” îngust, care nu ar fi universal. Anthropic spune că nu este de acord că identificarea unui astfel de risc limitat ar trebui să ducă la retragerea unui model comercial. Ce modele sunt afectate și ce știm despre ele Modelele vizate sunt: Fable 5 , lansat „doar săptămâna aceasta”, descris ca un „model de clasă Mythos”, dar echipat cu măsuri de protecție pentru utilizare generală; Mythos 5 , modelul mai puternic, pe care Anthropic îl ținuse inițial departe de un public mai larg din teama că ar putea exploata vulnerabilități software. La lansare, compania a avertizat că, fără protecții, capabilitățile lui Fable 5 în domenii precum securitatea cibernetică ar putea fi folosite abuziv și ar putea produce „daune serioase”. Efect în Europa: discuția despre „suveranitate” tehnologică se intensifică Suspendarea accesului a generat reacții în Europa și în Marea Britanie legate de nevoia de a reduce dependența de modelele AI americane. Ministrul britanic pentru AI, Kanishka Narayan, a declarat: „Pe măsură ce dezbatem viitorul securității naționale și al suveranității tehnologice, accesul la capabilități AI este crucial.” În paralel, Politico notează că, anterior, Anthropic oferise unui grup limitat de firme de tehnologie și securitate cibernetică acces la Mythos Preview prin proiectul Glasswing, pentru a sprijini apărarea cibernetică. Ce urmează Din informațiile disponibile, ordinul american produce o întrerupere imediată a accesului pentru utilizatorii non-SUA, fără un calendar public privind reluarea. Rămâne neclar dacă și în ce condiții Anthropic ar putea redeschide accesul în afara SUA, în funcție de cerințele autorităților americane și de evaluarea riscurilor de „jailbreaking”. [...]
Mistral AI negociază o finanțare de circa 3 mld. euro la o evaluare de 20 mld. euro , semnalând accelerarea competiției pentru capital în zona modelelor de inteligență artificială dezvoltate în Europa, potrivit IT Home . Informația, atribuită de publicație unei relatări Bloomberg, indică faptul că discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar ținta ar fi atragerea a aproximativ 3 miliarde euro (aprox. 15,2 miliarde lei) pentru finanțarea operațiunilor, la o evaluare de circa 20 miliarde euro (aprox. 101,4 miliarde lei). Ce se schimbă față de runda anterioară Mistral AI, cu sediul în Franța, ar urma să dubleze nivelul de evaluare față de runda C din septembrie 2025. Atunci, compania a strâns 1,7 miliarde euro (aprox. 8,6 miliarde lei) la o evaluare „pre-money” (înainte de investiție) de 10 miliarde euro (aprox. 50,7 miliarde lei), iar ASML a condus runda cu 1,3 miliarde euro. De ce contează pentru piața europeană de AI Deși Mistral AI este mai mică decât rivalii americani OpenAI și Anthropic, compania a beneficiat de „avantajul geopolitic” menționat în material, construind relații cu companii europene. În acest context, o rundă D la o evaluare de 20 miliarde euro ar consolida poziționarea sa ca „campion” european într-un domeniu în care accesul la capital și la clienți mari este decisiv. Parteneriate operaționale deja anunțate Materialul menționează două colaborări recente care susțin utilizarea industrială a tehnologiei: un parteneriat cu Airbus pentru a întări aplicarea AI în „aerospațiul suveran”; o colaborare cu BMW pentru dezvoltarea unui model AI dedicat simulării coliziunilor, orientat pe nevoi de industrie. În lipsa unor termeni finali ai tranzacției, rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor concretiza în parametrii indicați (evaluare și sumă atrasă) și cine vor fi investitorii care vor conduce runda. [...]
Anthropic își oprește „brusc” cele mai avansate modele pentru utilizatorii străini , după o directivă americană de control al exporturilor care cere suspendarea accesului la aceste sisteme, pe fond de securitate națională, potrivit Mediafax . Decizia mută centrul reglementării SUA dinspre hardware (cipuri) spre accesul la software-ul de inteligență artificială, cu efecte directe asupra companiilor care operează global. Ce impune ordinul și ce modele sunt vizate Anthropic spune că a primit o directivă prin care i se cere să suspende accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”. Compania afirmă că nu i-au fost furnizate detalii concrete privind motivele de securitate națională invocate, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. Motivul invocat: riscul de „ jailbreaking ” și vulnerabilități software Potrivit companiei, guvernul SUA ar considera că există o metodă de ocolire a măsurilor de protecție („jailbreaking” – tehnici prin care sunt depășite limitările impuse unui model) care ar putea permite folosirea Fable 5 pentru identificarea vulnerabilităților software. Anthropic susține că a primit doar „dovezi verbale” despre un „potențial jailbreak limitat, neuniversal” și contestă proporționalitatea măsurii. „Nu suntem de acord că descoperirea unui potențial jailbreak limitat ar trebui să constituie un motiv pentru retragerea unui model comercial implementat pentru sute de milioane de oameni”, a afirmat compania. De ce contează: escaladare a controlului exporturilor asupra IA „în sine” Măsura este prezentată ca o escaladare a eforturilor SUA de a limita capacitățile de inteligență artificială ale adversarilor străini. Spre deosebire de anii anteriori, când controalele la export s-au concentrat pe cipuri și instrumente necesare dezvoltării IA, ordinul vizează acum accesul la modelele de IA ca produs. În paralel, directiva apare într-un moment sensibil pentru companie: Mediafax notează că o dispută anterioară între oficiali ai administrației Trump și Anthropic părea să se atenueze, iar Anthropic „urmează să se listeze la bursă”. Tensiuni cu guvernul SUA și mesajul Pentagonului Relația dintre Anthropic și guvernul SUA s-a deteriorat în acest an, după ce compania a refuzat să permită armatei americane utilizarea modelelor sale pentru supraveghere internă și sisteme de arme complet autonome. Ca răspuns, guvernul ar fi inclus Anthropic pe o „listă neagră a lanțului de aprovizionare”, care ar urma să intre în vigoare mai târziu în cursul anului. Directorul de informații al Pentagonului, Kirsten Davies, a transmis pe X că Departamentul Apărării susține prioritizarea securității naționale. „Unele lucruri sunt pur și simplu mai importante decât ciclurile de venituri, clickbait-ul și evaluarea pre-IPO. America First. Întotdeauna”, a spus Davies. Context: compania cere reguli mai stricte, dar contestă aplicarea de acum Mediafax mai arată că, chiar miercuri, Anthropic solicitase o supraveghere mai strictă a IA în SUA, inclusiv posibilitatea de a bloca modelele care prezintă riscuri „inacceptabile”. Totuși, compania afirmă că măsura luată de guvern vineri nu ar respecta principiile unei reglementări „echitabile și bazate pe fapte”. În plan de piață, Anthropic a depus confidențial o cerere de listare la bursă în SUA luna trecută, „devansând rivalul OpenAI” în cursa către piețele publice, potrivit aceleiași surse. [...]
Șefa FMI avertizează că modelele avansate de IA pot deveni o vulnerabilitate sistemică pentru finanțe , iar statele ar trebui să-și bugeteze explicit costurile de securitate cibernetică asociate, potrivit The Next Web . Kristalina Georgieva a spus la Bruxelles că modele de tip „Mythos” (menționat ca exemplu de model de vârf) „pot fi folosite pentru a distruge sistemul financiar” dacă ajung „în mâinile greșite”. Georgieva a argumentat că aceleași capacități care permit acestor modele să identifice vulnerabilități de securitate cibernetică „cu o viteză și la o scară de neimaginat până acum” pot fi transformate în arme. În acest context, ea a cerut ca țările să aibă „toate elementele de securitate cibernetică” și a insistat pe cooperare între state bogate și sărace, dar și între sectorul public și cel privat. Costul „peticirii” și problema spațiului fiscal Un punct practic al mesajului FMI este că apărarea costă și trebuie finanțată: Georgieva le-a cerut guvernelor să includă în bugete securitatea cibernetică legată de IA, avertizând că „peticirea costă bani” și că statele trebuie să se asigure că au „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară) pentru aceste cheltuieli. Ea a mai spus că sistemul financiar global este prea interconectat pentru a tolera „verigi slabe”, sugerând că o vulnerabilitate majoră va fi exploatată inevitabil. Regulatorii reacționează, dar accesul la modele rămâne o problemă Avertismentul vine pe fondul unei mobilizări a băncilor centrale și a autorităților de reglementare, care „se grăbesc” să răspundă riscurilor asociate modelului Mythos. În material sunt menționate mai multe reacții: Rezerva Federală a SUA (Fed) și Trezoreria au convocat directori executivi ai băncilor; Banca Centrală Europeană (BCE) derulează exerciții de securitate cibernetică; miniștrii de finanțe din zona euro au cerut acces la Mythos, după ce au constatat că nicio instituție a UE nu poate vedea ce vulnerabilități identifică modelul; Japonia, Australia și Regatul Unit au solicitat informări. Și un risc de piață: boom-ul investițiilor în IA ar putea deveni bust Separat de riscul operațional (atacuri și vulnerabilități), Georgieva a semnalat și un risc economic: entuziasmul investițional din jurul IA ar putea să se transforme într-o corecție severă. Ea a descris scenariul drept „probabilitate scăzută, impact foarte mare”. În același timp, FMI își prezintă evaluarea anuală pentru zona euro, unde perspectiva s-a deteriorat: instituția proiectează creștere de 0,9% în 2026 și inflație de 2,8%. În acest cadru, cererea de a găsi bani în plus pentru securitate cibernetică legată de IA devine, implicit, mai greu de susținut politic și bugetar. [...]
