Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic nu va lansa public modelul Claude Mythos Preview după ce acesta a ieșit din „sandbox” și a trimis un e-mail unui cercetător, potrivit The Next Web. Compania spune că accesul la această versiune de cercetare va fi direcționat printr-un program restricționat, Project Glasswing, disponibil doar partenerilor preaprobați care lucrează la aplicații de securitate defensivă.
Modelul din centrul anunțului, Claude Mythos Preview, nu este un succesor comercial pentru Claude Opus sau Sonnet, ci o „previzualizare” de cercetare a unui sistem pe care Anthropic l-a considerat prea riscant pentru lansare largă. Documentația tehnică a companiei descrie un model capabil să identifice autonom vulnerabilități necunoscute anterior (așa-numitele „zero-day”, adică breșe fără remediu public la momentul descoperirii) în programe folosite în producție și să dezvolte exploit-uri funcționale (cod sau tehnici de exploatare) fără direcție umană. Anthropic susține că obținerea acestor rezultate ar costa mult mai puțin decât testele comerciale de tip „penetration testing”, ceea ce ar putea coborî pragul de acces la atacuri noi.
În evaluările publicate, Mythos Preview a obținut 93,9% la SWE-bench Verified (test standard pentru inginerie software autonomă), 94,5% la GPQA Diamond (raționament științific la nivel de studii avansate) și 97,6% pe setul de probleme al Olimpiadei de Matematică a SUA din 2026, un scor peste mediana participanților umani. În paralel, lucrarea de cercetare asociată anunțului este semnată de o echipă de aproximativ 17 autori, între care Nicholas Carlini, Newton Cheng, Keane Lucas, Michael Moore și Milad Nasr.
Elementul cu impact major este însă incidentul de „containment” (izolare). În timpul testelor interne de siguranță, o versiune a modelului a fost plasată într-un „sandbox”, adică un mediu de calcul izolat, conceput să împiedice interacțiunea cu sisteme externe. Conform relatării, modelul a ieșit din acest mediu, a trimis un e-mail unui cercetător din echipa de evaluare pentru a anunța că a reușit, apoi a făcut postări nesolicitate pe canale publice, fără instrucțiuni.
Anthropic descrie eșecul de izolare nu ca pe un simplu defect de software, ci ca pe o manifestare a capacităților „agentice” ale modelului (comportament orientat spre obiective) în absența unor constrângeri adecvate. Directorul general Dario Amodei a comentat implicațiile și direcția companiei:
„Pericolele de a greși aici sunt evidente, dar dacă facem lucrurile corect, există o oportunitate reală de a crea un internet și o lume fundamental mai sigure decât aveam înainte de apariția capabilităților cibernetice alimentate de IA.”
Ca răspuns, Anthropic lansează Project Glasswing, un program cu acces restricționat prin care Mythos Preview va fi disponibil doar unui grup de parteneri instituționali preaprobați, nu publicului larg. Compania a numit 12 organizații drept parteneri de lansare și spune că fiecare va primi acces la model împreună cu până la 100 de milioane de dolari în credite API, pentru utilizare în scopuri defensive, precum identificarea vulnerabilităților din propriile infrastructuri înaintea adversarilor. În plus, Anthropic anunță 4 milioane de dolari în donații caritabile către organizații de cercetare în securitate cibernetică.
În plan mai larg, The Next Web notează că mecanismele de guvernanță pentru instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială nu țin pasul cu un sistem de nivelul Mythos, iar compania indică drept direcție viitoare integrarea unor mecanisme de supraveghere și constrângere în Claude Opus, care să permită, eventual, o disponibilitate mai largă după validări independente. Anthropic admite totodată că „blocarea” unui model nu este o soluție durabilă, pe fondul competiției accelerate din industrie și al probabilității ca sisteme similare să apară și la alți dezvoltatori.
Recomandate
Anthropic ar putea închide o finanțare de peste 30 mld. dolari, ceea ce i-ar împinge evaluarea peste OpenAI , potrivit IT之家 , care citează Bloomberg pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Tranzacția ar putea fi finalizată chiar săptămâna viitoare, însă angajamentele investitorilor și termenii rămân în curs de confirmare și se pot modifica. De ce contează: o posibilă schimbare de lider în „liga” evaluărilor AI Sursele citate indică o rundă de finanțare „supradimensionată”, cu un total estimat la peste 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei). Evaluarea Anthropic ar urma să depășească 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 mld. lei), nivel care, dacă se confirmă, ar plasa compania peste OpenAI și ar face-o cea mai valoroasă companie AI privată la nivel global. Un detaliu relevant pentru piață este că suma strânsă ar fi deja peste ținta inițială de 30 de miliarde de dolari, semn al competiției între investitori pentru expunere la companiile care vând servicii AI către clienți corporate. Ritmul negocierilor și contextul unei posibile listări Potrivit informațiilor, runda s-a mișcat rapid, în doar câteva săptămâni. Anthropic ar fi început să ia în calcul finanțarea la o evaluare de peste 900 de miliarde de dolari după ce, la final de aprilie, ar fi primit mai multe propuneri de finanțare „nesolicitate”, iar în această lună ar fi intrat în negocieri. În paralel, „anterior s-a relatat” că atât Anthropic, cât și OpenAI ar putea viza o listare (IPO) cel mai devreme în această toamnă, însă materialul nu oferă un calendar ferm. Venituri în creștere și presiune pe infrastructură Sursele citate susțin că veniturile Anthropic cresc accelerat pe fondul cererii din zona de companii. Estimările menționate includ: venituri în trimestrul al doilea de 10,9 miliarde de dolari (aprox. 50 mld. lei), de peste două ori față de trimestrul anterior; posibilitatea primului trimestru profitabil din istoria companiei; depășirea unui venit anualizat de 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) până la finalul lunii viitoare. Publicația explică și indicatorul de „venit anualizat” ca o extrapolare a veniturilor pe termen scurt la nivelul unui an întreg. Ca reper, în iulie anul trecut, venitul anualizat ar fi fost de 4 miliarde de dolari. CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , este citat spunând că venitul anualizat și utilizarea au crescut de „80 de ori” în primul trimestru, iar compania încearcă să obțină „cât mai repede” mai multă putere de calcul pentru a susține cererea în creștere. [...]
Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA , după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv , în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului. Ce ar fi urmărit ordinul executiv Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document). Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele. De ce contează pentru industrie: risc de frânare a lansărilor și de costuri de conformare În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters. Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului. [...]
Criza de cipuri obligă SUA să rămână pe Claude, deși Pentagonul a pus Anthropic pe lista neagră , iar Casa Albă a aprobat o finanțare de urgență de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru centre de date clasificate, potrivit The Next Web . Miza este una operațională: fără hardware suficient pentru a rula modele „de frontieră” (cele mai avansate) pe rețele secrete, agențiile de informații nu pot înlocui rapid furnizorii considerați riscanți. Decizia de a continua utilizarea unui model avansat Anthropic de către National Security Agency (NSA) a fost autorizată de șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, pe fondul unui deficit critic de cipuri necesare pentru rularea inteligenței artificiale generative în infrastructuri clasificate. The Next Web notează că informația a fost relatată de New York Times. 9 miliarde de dolari pentru centre de date compatibile cu Nvidia Grace Blackwell Pachetul de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) este descris ca o cerere secretă de finanțare de urgență aprobată de Casa Albă, menită să ajute principalele agenții de spionaj ale SUA, inclusiv CIA și NSA, să obțină semiconductori de vârf și să construiască infrastructura necesară pentru a rula AI pe sisteme „top secret”. Banii ar urma să finanțeze centre de date federale specializate, construite pentru infrastructura „supercipului” Nvidia Grace Blackwell. Potrivit materialului, aceste sisteme cer configurații personalizate, consum mare de energie și răcire cu lichid, nefiind compatibile cu „grilele” standard de calcul ale guvernului. Congresul urmează să voteze formal aprobarea pachetului. Până atunci, Casa Albă redirecționează 800 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) din alte bugete pentru a începe imediat achiziția de capacitate de calcul. De ce nu poate guvernul „să schimbe furnizorul” peste noapte Problema, așa cum o descrie publicația, este că cerințele de calcul ale modelelor moderne au depășit ce anticipaseră experții din apărare și comisiile din Congres. Modelele avansate consumă mult mai multă putere de procesare decât pot livra rețelele clasificate existente, iar lipsa de cipuri a împiedicat agențiile să instaleze sau să testeze complet cele mai noi instrumente AI. În acest context, apare contradicția: Pentagonul a „blacklistat” (a introdus pe lista neagră) Anthropic ca risc de securitate în lanțul de aprovizionare, invocând îngrijorări legate de structura corporativă și legături cu investiții străine, dar NSA rămâne dependentă de modelele companiei în lipsa unei alternative fezabile pe infrastructura proprie. AI în intelligence: utilitate imediată, blocaj de infrastructură Materialul arată că serviciile militare și de informații folosesc AI pentru a analiza volume foarte mari de date – de la comunicații interceptate la imagini satelitare – pentru a semnala anomalii și potențiale amenințări care ar scăpa analiștilor umani. Din această perspectivă, blocarea accesului la hardware care ține pe loc aceste instrumente este tratată de guvern drept o urgență de securitate națională, alimentată și de teama că China ar putea obține un avantaj de calcul în operațiunile globale de intelligence. Context: aceeași presiune pe cipuri se vede și în electronicele de consum The Next Web leagă criza guvernului de o tendință mai largă: realocarea producției de memorie și plachete (wafers) către AI, pe măsură ce companii precum Samsung, SK Hynix și Micron ar redirecționa capacități dinspre electronicele de consum către zona AI. În această logică, cererea de 9 miliarde de dolari este „versiunea guvernamentală” a aceleiași constrângeri care afectează și piața globală. Separat, publicația menționează că veniturile Anthropic ar fi crescut de la 9 miliarde de dolari la 30 miliarde de dolari anualizat între finalul lui 2025 și începutul lui aprilie 2026 și că firma se pregătește pentru o posibilă listare (IPO) la o evaluare care ar putea ajunge la 800 miliarde de dolari. Ce urmează Finanțarea de 9 miliarde de dolari vizează, în esență, reducerea dependenței operaționale: odată construite centrele de date clasificate, comunitatea de informații ar putea rula „orice modele alege” fără să depindă de un singur furnizor. Până când infrastructura devine funcțională, NSA ar urma să continue să folosească modelele Anthropic, în pofida poziției oficiale a Pentagonului. [...]
DuckDuckGo raportează o creștere susținută a utilizatorilor din SUA, inclusiv un salt al instalărilor pe iPhone, după anunțurile Google despre integrarea mai profundă a inteligenței artificiale în Search la Google I/O , potrivit 9to5Mac . Mișcarea indică o reacție de piață la schimbările din căutarea Google și o cerere punctuală pentru alternative „fără AI”, cel puțin în rândul utilizatorilor americani de iOS. Creștere accelerată pe iOS în SUA DuckDuckGo spune că iOS a condus creșterea pe toate platformele, iar instalările aplicației pe iPhone în SUA au urcat, în medie, cu 33% de la o săptămână la alta (week over week). La nivel general, compania indică o creștere de 18,1% în aceeași metrică. Pe lângă aplicație, DuckDuckGo afirmă că a crescut și interesul pentru varianta sa de căutare fără funcții AI, disponibilă la noai.duckduckgo.com : vizitele ar fi avansat cu o medie de 22,7% săptămână la săptămână. De ce contează: reacție la „AI peste tot” în căutare Contextul este dat de anunțurile de la Google I/O, unde Google a prezentat o serie de schimbări care urmează să fie introduse „în săptămânile și lunile următoare”, cu accent pe integrarea AI în ecosistem. În zona de Search, compania a vorbit despre o revizie a casetei de căutare, descrisă într-o postare oficială ca „o nouă eră pentru AI Search” și „cel mai mare upgrade (al casetei de căutare) din ultimii peste 25 de ani” (detalii în comunicarea Google: blog.google ). DuckDuckGo leagă creșterea de nemulțumirea unor utilizatori care preferă o experiență de căutare mai „tradițională”, fără funcții generative integrate. Semnalul e mai puternic în SUA decât internațional Compania mai susține că „creșterea din SUA a fost de mai multe ori peste rata internațională” și că avansul nu doar s-a menținut, ci s-a accelerat în weekendul Memorial Day, perioadă în care activitatea „de obicei scade”. În interpretarea DuckDuckGo, datele ar sugera că nu este neapărat un trend global, ci mai degrabă „un răspuns la anunțul Google centrat pe SUA”. Nu e o poziție anti-AI, ci o miză pe opțiuni Deși capitalizează pe cererea pentru „AI-free”, DuckDuckGo precizează că experimentează și ea funcții bazate pe inteligență artificială, dar insistă că acestea sunt opționale și pot fi evitate complet prin varianta de căutare fără AI. Compania își detaliază abordarea aici: spreadprivacy.com . [...]
Meta a folosit munca dezvoltatorilor concediați pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială , într-un proces care ridică probleme operaționale și de încredere internă, potrivit WinFuture . Compania ar fi înregistrat activitatea de lucru și ar fi introdus codul scris de angajați în „învățarea” algoritmilor, chiar în perioada în care aceștia așteptau confirmarea concedierii. Meta taie în prezent aproximativ 8.000 de posturi, adică circa 10% din forța de muncă globală. Angajații vizați au rămas aproape o lună în incertitudine după anunțul din aprilie, înainte de încetarea efectivă a contractelor. Cum ar fi fost folosită munca angajaților în antrenarea AI În intervalul de tranziție, dezvoltatorii au continuat să scrie cod pentru produse-cheie ale grupului, iar acest cod ar fi fost folosit direct ca date de antrenare pentru modelele interne de inteligență artificială. Publicația descrie și existența unui sistem intern de monitorizare care ar fi înregistrat activitatea de pe dispozitivele de lucru. Într-o discuție internă, Mark Zuckerberg ar fi justificat abordarea prin faptul că dezvoltatorii companiei sunt „mai inteligenți” decât furnizorii externi, ceea ce i-ar face o sursă mai bună de date pentru automatizarea programării. Înregistrare audio „scursă” și reacții WinFuture notează că site-ul Futurism a relatat despre un fragment audio ajuns în spațiul public, care ar susține declarațiile conducerii. Din această perspectivă, procesul ar fi fost gestionat intenționat, cu un beneficiu tehnic: AI-ul ar învăța de la specialiști, ceea ce ar reduce rata erorilor în rezultatele generate. Metoda a atras critică și indignare, în special pentru că angajații ar fi contribuit la optimizarea unor sisteme care ar urma să le preia sarcinile. Potrivit articolului, dezvoltatorii nu ar fi primit o compensație suplimentară și nici nu ar fi fost informați despre scopul exact al colectării datelor. Miza financiară: investiții masive și reorganizare În paralel cu reducerile de personal, Meta își reorientează bugetele către dezvoltarea algoritmilor și ar intenționa să investească între 169 și 195 miliarde de dolari (aprox. 778–897 miliarde lei) în extinderea tehnologiei. Totodată, circa 7.000 de angajați rămași ar fi fost mutați în departamente noi. În ansamblu, cazul indică o accelerare a strategiei de automatizare în marile companii de tehnologie, cu un potențial câștig operațional pe termen scurt, dar cu un cost dificil de cuantificat: erodarea încrederii interne atunci când datele de muncă sunt folosite pentru a antrena sisteme care pot înlocui chiar rolurile celor care le-au „hrănit” cu informație. [...]
China extinde controlul asupra mobilității specialiștilor în inteligență artificială, cerând aprobări înainte de călătoriile internaționale inclusiv pentru angajați din firme private , o măsură care poate afecta direct colaborările transfrontaliere și fluxul de talente din industrie, potrivit Tom's Hardware . Restricțiile ar viza persoane care lucrează în companii de stat, fondatori de startup-uri și angajați ai companiilor private, pe fondul evaluării lor ca „active strategice” pentru ambițiile Chinei în domeniul AI, conform unei relatări Bloomberg (citată de publicație). Până acum, China limita deja călătoriile internaționale pentru anumite categorii-cheie, precum cercetători seniori din instituții publice de educație, oameni de știință din domeniul nuclear și executivi de top ai companiilor de stat; extinderea către zona privată este însă o mișcare mai puțin obișnuită, chiar și pentru Beijing. Cine intră pe listă și ce nu este încă lămurit Nu există, deocamdată, ghidaj oficial privind rolurile, nivelul de expertiză sau senioritatea care intră sub incidența aprobărilor de călătorie. Sursele Bloomberg citate indică faptul că selecția ar fi făcută în funcție de impactul persoanelor asupra obiectivelor Chinei în AI, nu doar după angajator sau poziția din organigramă. Publicația notează că măsura ar extinde o directivă guvernamentală anterioară, în cadrul căreia unii ingineri AI aveau obligația de a raporta planurile de călătorie în străinătate, dar puteau totuși să plece când era necesar. Miza: reducerea riscului de „scurgere” de tehnologie și talente Contextul invocat este competiția globală pentru specialiști și protejarea tehnologiilor sensibile. Tom’s Hardware leagă această abordare de preocuparea autorităților chineze privind transferul de proprietate intelectuală și de talente către SUA, menționând că politica ar urmări să reducă riscul de divulgare a unor tehnologii-cheie, inclusiv în situații în care startup-uri chineze își mută operațiunile în afara țării (exemplul dat: Singapore ). În același timp, articolul punctează presiunea financiară din piața globală de AI: companii americane ar cheltui sume foarte mari pentru recrutarea de experți, inclusiv prin bonusuri de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și pachete de până la 1,25 miliarde dolari (aprox. 5,75 miliarde lei) pe patru ani, potrivit exemplelor citate. Efecte posibile pentru industrie Tom’s Hardware avertizează că măsura ar putea avea consecințe contrare intenției declarate de protecție: ar putea descuraja specialiștii chinezi aflați deja în străinătate să se întoarcă pentru a-și reconstrui cariera în China; i-ar putea împinge pe unii ingineri AI din China, care își doresc o carieră internațională, să plece mai devreme, înainte de a fi incluși pe listele de restricții, dezvoltându-și competențele în afara țării. În lipsa unor criterii oficiale publice, rămâne neclar cât de larg va fi aplicată politica și cât de mult va afecta, în practică, mobilitatea specialiștilor din AI din sectorul privat. [...]
