Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic declară că a depășit 30 mld. dolari venit anualizat, și confirmă că își va extinde capacitatea de calcul pentru inteligență artificială printr-o colaborare cu Broadcom și Google, pe fondul creșterii cererii pentru serviciul Claude.
Compania afirmă că „revenue run rate” (venit anualizat, un indicator estimat pe baza vânzărilor curente) a trecut de 30 de miliarde de dolari, față de 9 miliarde de dolari la finalul lui 2025. Anthropic susține că, în 2026, cererea pentru Claude a continuat să crească, iar peste 1.000 de clienți corporate ar cheltui, în medie, mai mult de 1 milion de dolari pe an; nivelul ar fi crescut de peste două ori din februarie.
Într-o declarație citată de publicație, directorul financiar Krishna Rao a spus că parteneriatul anunțat luna trecută cu Broadcom și Google va ajuta compania să „construiască capacitatea de calcul necesară” pentru a răspunde extinderii bazei de clienți. Noile date sugerează că disputa publică a companiei cu guvernul SUA nu i-a blocat creșterea: după un conflict legat de reguli de siguranță în inteligența artificială, Departamentul Apărării a inclus Anthropic pe o listă de risc pentru lanțul de aprovizionare, iar compania a deschis un proces.
Avocații Anthropic au spus recent, într-o audiere la San Francisco, că peste 100 de clienți au contactat compania cu îngrijorări privind continuarea colaborării, în timp ce directorul comercial Paul Smith a declarat într-un interviu de săptămâna trecută că unii clienți apreciază faptul că firma „își apără principiile” în relația cu guvernul.
Din documente depuse luni de Broadcom reiese că firma dezvoltă cipuri pe baza Tensor Processing Unit (TPU) de la Google, ca alternativă la tehnologia Nvidia. Broadcom și Google (Alphabet) au un acord pe termen lung pentru furnizarea acestor cipuri și o înțelegere de garantare a livrărilor până în 2031, iar cele trei companii intenționează să aprofundeze cooperarea: din 2027, Anthropic ar urma să primească sprijin de calcul de circa 3,5 gigawați putere totală. Broadcom a precizat că accesul Anthropic la această capacitate extinsă depinde de evoluția comercială a companiei și că părțile discută implementarea cu parteneri operaționali și financiari.
Elementele-cheie ale anunțului, așa cum sunt prezentate în material, sunt:
În același context, publicația consemnează că directorul general al Broadcom, Hock Tan, a discutat anterior despre parteneriat și a spus, într-un apel cu investitorii, că se așteaptă ca vânzările de cipuri pentru inteligență artificială ale companiei să depășească 100 de miliarde de dolari anul viitor, pe fondul competiției cu Nvidia.
TPU-urile Google, proiectate inițial pentru accelerarea calculelor din motorul de căutare, sunt folosite acum și la dezvoltarea și rularea software-ului de inteligență artificială, iar Broadcom realizează proiectarea completă a cipurilor pe baza specificațiilor Google, urmând ca producția să fie externalizată către fabrici specializate.
Recomandate
Anthropic interzice folosirea abonamentelor Claude în aplicații terțe, afectând OpenClaw potrivit The Register , compania a blocat complet utilizarea tokenurilor din abonamentele Claude în afara propriilor aplicații, după o perioadă de restricții introduse discret încă din ianuarie 2026. Măsura vizează în special instrumente populare precum OpenClaw, care permiteau rularea de agenți AI folosind abonamente lunare, dar generau trafic și costuri mult peste ceea ce Anthropic considera sustenabil. Practic, utilizatori care plăteau aproximativ 200 de dolari pe lună ajungeau să consume resurse echivalente cu mii de dolari, ceea ce a determinat compania să impună reguli mai stricte și să direcționeze utilizatorii către modelul oficial de plată per utilizare. Începând cu 9 ianuarie 2026, utilizatorii au observat erori de acces atunci când încercau să folosească tokenuri Claude în afara mediului oficial, iar pe 19 februarie interdicția a fost inclusă explicit în termenii de utilizare. Anthropic susține că aplicațiile terțe creează „modele de trafic neobișnuite” și reduc vizibilitatea asupra modului în care sunt folosite serviciile, ceea ce complică gestionarea infrastructurii și a costurilor. Impactul principal asupra utilizatorilor OpenClaw: accesul prin abonament la Claude a fost eliminat complet costurile pot crește de până la cinci ori prin API necesitatea migrării către alți furnizori sau soluții În paralel, contextul competitiv s-a schimbat semnificativ. Creatorul OpenClaw, Peter Steinberger, s-a alăturat OpenAI, unde va contribui la dezvoltarea agenților personali, iar proiectul va continua ca inițiativă open-source susținută de această companie, conform Bloomberg . Mutarea subliniază o diferență de strategie: în timp ce Anthropic limitează accesul extern, OpenAI pare să încurajeze integrarea acestor instrumente. În același timp, Anthropic dezvoltă propriile alternative. Produse precum Claude Cowork și extinderile pentru Claude Code încearcă să ofere funcționalități similare într-un mediu controlat, inclusiv integrarea cu aplicații de mesagerie și automatizări pentru utilizatori non-tehnici. Compania a introdus și limitări temporare ale utilizării în orele de vârf, invocând constrângeri de capacitate, conform InfoWorld . În final, decizia marchează o ruptură clară între platformele AI: unele aleg controlul strict și monetizarea directă, în timp ce altele mizează pe ecosisteme deschise. Pentru utilizatori, consecința imediată este simplă, dar costisitoare: mai puțină flexibilitate și facturi mai mari. [...]
Google a lansat discret pe iOS o aplicație de dictare „offline-first”. Potrivit TechCrunch , noul produs se numește „Google AI Edge Eloquent” și vizează zona aplicațiilor de transcriere cu inteligență artificială, unde concurează cu servicii precum Wispr Flow, SuperWhisper sau Willow. Aplicația este gratuită, iar după descărcarea modelelor de recunoaștere automată a vorbirii (ASR) bazate pe Gemma, utilizatorii pot dicta direct pe telefon. În timpul dictării, aplicația afișează transcrierea în timp real, iar la pauză elimină automat cuvinte de umplutură (de tipul „um” și „ah”) și „lustruiește” textul rezultat. Sub transcriere, utilizatorii au opțiuni de transformare a textului precum „Key points”, „Formal”, „Short” și „Long”, pentru a obține rezumate sau variante cu ton și lungime diferite. De asemenea, poate fi dezactivat modul „cloud” pentru procesare exclusiv locală; când modul cloud este activ, aplicația folosește modele Gemini din cloud pentru curățarea textului. Conform descrierii din App Store, „ Google AI Edge Eloquent ” poate importa, la cerere, anumite cuvinte-cheie, nume și termeni de specialitate din contul Gmail și permite adăugarea de cuvinte personalizate. Aplicația păstrează și istoricul sesiunilor de transcriere, oferă căutare în transcrieri și afișează indicatori precum cuvinte dictate în ultima sesiune, viteza în cuvinte pe minut și numărul total de cuvinte rostite. Deși este disponibilă în acest moment doar pe iOS, descrierea din App Store face trimitere la o versiune Android, inclusiv la posibilitatea setării ca tastatură implicită la nivel de sistem și la un buton plutitor pentru acces rapid la transcriere. TechCrunch notează că a cerut informații suplimentare de la Google și că va actualiza articolul dacă primește un răspuns. În contextul popularizării aplicațiilor de transcriere pe măsură ce modelele „vorbire-text” se îmbunătățesc, lansarea sugerează că Google testează un produs care ar putea influența ulterior funcțiile de dictare din ecosistemul Android. [...]
Un nou instrument intern de inteligență artificială dezvoltat de Google a devenit atât de popular încât compania a fost nevoită să îi limiteze accesul , potrivit WinFuture , după o creștere rapidă a utilizării în rândul angajaților. Sistemul, numit „Agent Smith”, automatizează sarcini de programare și poate fi controlat inclusiv de pe telefon, schimbând modul în care dezvoltatorii își desfășoară activitatea zilnică. Agentul funcționează pe baza platformei interne Antigravity și are capacitatea de a accesa autonom documente și date interne, eliminând etape care anterior necesitau intervenție umană. Integrarea în sistemele de comunicare ale companiei permite utilizatorilor să interacționeze cu el ca și cu un coleg, atribuindu-i sarcini complexe pe care le execută independent, revenind doar atunci când are nevoie de clarificări sau când finalizează cerințele. Ce face concret „Agent Smith” automatizează scrierea de cod și sarcini repetitive rulează procese în fundal fără intervenție constantă poate fi controlat de pe smartphone testează aplicații și identifică erori Popularitatea rapidă a dus însă la probleme de infrastructură. Costurile ridicate de operare ale acestor modele au determinat Google să restricționeze temporar accesul pentru a menține stabilitatea sistemului. În paralel, peste 100 de ingineri lucrează deja la extinderea și îmbunătățirea platformei. Efecte asupra angajaților Pe de o parte, eficiența crescută permite echipelor să se concentreze pe sarcini creative și decizii strategice. Pe de altă parte, apar și efecte secundare: Aspect Impact Productivitate crește semnificativ Timp de execuție scade considerabil Presiune internă în creștere Siguranța locurilor de muncă pusă sub semnul întrebării Creșterea vitezei de lucru vine la pachet cu așteptări mai mari din partea managementului, iar unii angajați se tem că automatizarea ar putea reduce nevoia de personal pe termen lung. Reprezentanții Google au evitat să ofere detalii suplimentare, menționând doar că experimentează constant noi soluții bazate pe agenți inteligenți. În contextul competiției acerbe din domeniul inteligenței artificiale, unde rivali precum OpenAI sau Microsoft accelerează dezvoltarea de astfel de tehnologii, „Agent Smith” ilustrează direcția clară: automatizarea tot mai profundă a muncii de birou, cu beneficii evidente, dar și cu implicații încă neclare pentru piața muncii. [...]
Google a anunțat Gemma 4, o nouă familie de modele AI open-source cu licență Apache 2.0 , potrivit Neowin . Compania spune că modelele sunt construite pe aceeași bază de cercetare ca Gemini 3 (modelele proprietare ale Google), dar, spre deosebire de acestea, Gemma 4 este publicat ca software cu cod sursă deschis și poate fi folosit comercial fără restricții, printr-o licență permisivă. Un element central al generației Gemma 4 este orientarea către „fluxuri de lucru agentice” (agentic workflows), adică scenarii în care un model poate acționa ca un „agent” care execută sarcini și interacționează cu servicii externe. Toate modelele Gemma 4 includ suport nativ pentru apelarea de funcții (function calling), ieșire JSON structurată și instrucțiuni de sistem, ceea ce ar permite dezvoltatorilor să construiască agenți autonomi care rulează local și pot apela API-uri externe. Google își susține poziționarea și cu rezultate din clasamente publice. Conform Google , varianta Gemma 4 „31B Dense” este pe locul 3 între modelele deschise în clasamentul Arena AI, iar modelul „26B” este pe locul 6, compania afirmând că acesta din urmă depășește competitori de până la 20 de ori mai mari ca dimensiune. Tot Google precizează că „greutățile” necuantizate (parametrii modelului, păstrați la precizie mai mare) pentru 26B și 31B încap pe un singur GPU NVIDIA H100 de 80 GB. Pentru dezvoltare locală, articolul notează și existența unui model 26B de tip „Mixture of Experts” (MoE), optimizat pentru latență. În acest tip de arhitectură, nu toți parametrii sunt folosiți la fiecare răspuns; în cazul de față, sunt activați 3,8 miliarde de parametri în timpul inferenței, ceea ce ar crește viteza de generare a tokenilor și ar ajuta la rularea unor asistenți de programare pe plăci grafice de consum. Pe partea de capabilități, Google pune accent și pe multimodalitate: familia Gemma 4 poate procesa nativ imagini și video la rezoluție înaltă, iar modelele „E2B” și „E4B” pentru dispozitive de tip edge (rulare aproape de utilizator, pe hardware local) adaugă intrare audio pentru recunoaștere vocală cu latență foarte mică. În plus, aceste modele vin cu o „fereastră de context” (context window) de 128.000 de tokeni pentru edge și până la 256.000 pentru variantele 26B/31B, adică pot păstra mai multă informație relevantă în aceeași sesiune. Din perspectiva pieței, Google își diferențiază Gemma 4 de iterațiile anterioare, care aveau termeni de utilizare mai restrictivi și erau contestate ca „open-source” în sens strict. Neowin consemnează că, prin licența Apache 2.0 fără limitări comerciale, Google intră mai direct în competiție cu modelele Llama ale Meta, care folosesc, de asemenea, o licențiere de tip Apache. În zona de distribuție și integrare, Gemma 4 este deja compatibil cu platforme precum Hugging Face, Ollama și vLLM și beneficiază de optimizări hardware de la NVIDIA, AMD, Qualcomm și MediaTek. Pentru dezvoltatorii de aplicații mobile, modelele pot fi testate în AICore Developer Preview, Google indicând și compatibilitate viitoare cu Gemini Nano 4. Principalele noutăți menționate pentru Gemma 4: licență Apache 2.0 permisivă, cu utilizare comercială fără restricții; suport nativ pentru function calling, JSON structurat și instrucțiuni de sistem (orientare către agenți AI); modele 26B/31B care, potrivit Google, încap ca „greutăți” necuantizate pe un GPU NVIDIA H100 de 80 GB; variantă 26B MoE optimizată pentru latență, cu 3,8 miliarde de parametri activați la inferență; multimodalitate (imagini/video), plus intrare audio pe modelele edge E2B/E4B; ferestre de context de 128K tokeni (edge) și până la 256K (26B/31B). [...]
Ambasadorul SUA la UE critică sancțiunile împotriva Big Tech și avertizează asupra riscurilor pentru economia AI , potrivit CNBC , unde Andrew Puzder a susținut că reglementarea excesivă ar putea îndepărta Europa de dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială. Declarațiile vin într-un moment tensionat, după o serie de amenzi consistente aplicate companiilor americane. Oficialul american afirmă că Uniunea Europeană riscă să își limiteze propriul acces la infrastructura esențială pentru AI: centre de date acces la date hardware specializat dezvoltat în SUA În opinia sa, sancțiunile repetate și schimbările de reglementare descurajează investițiile. „Dacă reglementezi aceste companii până le scoți de pe continent, nu vei face parte din economia AI”, a spus Puzder . Mesajul este unul direct: fără colaborare cu marile companii tehnologice, Europa ar putea rămâne în urma altor regiuni în cursa pentru inteligență artificială. Contextul conflictului dintre UE și companiile tech În ultimul an, Comisia Europeană a intensificat controalele asupra giganților tehnologici: Apple a primit o amendă de 500 milioane euro Meta a fost sancționată cu 200 milioane euro Google a fost amendată cu aproape 3 miliarde euro platforma X a lui Elon Musk a primit o sancțiune de 120 milioane euro Mai recent, autoritățile europene au deschis o investigație și împotriva Snapchat, în baza legislației privind serviciile digitale, pe tema siguranței minorilor. De partea cealaltă, oficialii europeni își apără poziția. Teresa Ribera , responsabilă de concurență, a subliniat anterior că toate companiile care operează în UE trebuie să respecte legislația și valorile europene, indiferent de origine. Ce este în joc Disputa nu ține doar de amenzi, ci de direcția strategică a industriei tehnologice: Europa vrea reguli stricte privind concurența și protecția utilizatorilor SUA susține un cadru mai permisiv pentru inovație și investiții Declarațiile lui Puzder reflectă o tensiune tot mai vizibilă între două modele economice. Europa încearcă să controleze influența Big Tech, în timp ce SUA avertizează că prea multe restricții pot afecta competitivitatea globală. În centrul disputei se află inteligența artificială, unde accesul la infrastructură și date devine decisiv. În perioada următoare, relația dintre UE și marile companii tehnologice ar putea influența nu doar piața digitală, ci și poziția Europei într-un domeniu considerat strategic la nivel global. [...]
OpenAI propune taxe pe munca automatizată și fond public de avere pentru era AI potrivit Gizmodo , compania a publicat un set de recomandări de politici menite să pregătească societatea pentru impactul „superinteligenței”, adică sisteme AI capabile să depășească performanța umană, un moment comparat ca amploare cu Revoluția Industrială. Documentul, intitulat „Industrial Policy for the Intelligence Age”, nu oferă soluții definitive, ci încearcă să deschidă o dezbatere despre cum ar trebui adaptate economia și instituțiile în fața schimbărilor accelerate. În centrul propunerilor se află ideea unui nou „contract social”, bazat pe redistribuirea beneficiilor generate de inteligența artificială. OpenAI sugerează mai multe direcții: Crearea unui fond public de avere , care să investească în economia AI și să distribuie câștigurile către cetățeni Taxarea muncii automatizate și mutarea poverii fiscale de pe salarii către profituri și capital Reducerea săptămânii de lucru la 32 de ore , fără scăderea salariului, acolo unde productivitatea crește datorită AI Extinderea protecției sociale , activată automat în perioade de creștere a șomajului Investiții în infrastructură , inclusiv rețele electrice capabile să susțină consumul tehnologiilor AI Compania recunoaște și riscurile: pierderi de locuri de muncă, concentrare de putere economică, utilizări abuzive sau chiar pierderea controlului asupra sistemelor avansate. Cu toate acestea, susține că beneficiile vor depăși costurile, dacă tranziția este gestionată corect și democratic. Contextul politic rămâne însă fragmentat în SUA. Administrația Donald Trump a limitat unele reglementări locale, în timp ce politicieni precum Bernie Sanders și Alexandria Ocasio-Cortez cer măsuri mai dure, inclusiv oprirea extinderii centrelor de date AI până la adoptarea unor reguli clare. OpenAI anunță că va colecta feedback public și va finanța proiecte și cercetări în domeniu, dar rămâne neclar cât de realist este ca aceste idei să devină politici concrete, mai ales în contextul intereselor economice și al unei eventuale listări la bursă. [...]
