Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google Finance, bazat pe inteligență artificială, se extinde în peste 100 de țări. Această expansiune globală va avea loc în săptămânile următoare și va include țări precum Australia, Brazilia, Canada, Indonezia, Japonia și Mexic. Noua platformă va oferi suport complet în limbile locale pentru a ajuta utilizatorii să urmărească piețele financiare în limbile pe care le vorbesc.
Noua versiune a Google Finance, deja disponibilă în Statele Unite și India, vine cu o serie de funcționalități avansate menite să îmbunătățească înțelegerea lumii financiare. Printre acestea se numără:
Această extindere semnificativă a Google Finance va facilita accesul la informații financiare esențiale pentru un public global mai larg. Prin oferirea de suport în limbile locale, utilizatorii din diferite regiuni vor putea să navigheze și să înțeleagă mai bine piețele financiare.
„Această reimaginare a experienței Google Finance este menită să ofere utilizatorilor un instrument puternic pentru a înțelege mai bine lumea financiară”, a declarat un reprezentant al Google.
Google își propune să continue îmbunătățirea platformei Google Finance prin adăugarea de noi funcționalități și extinderea disponibilității în alte regiuni. Utilizatorii sunt încurajați să urmărească Centrul de Ajutor al Google pentru ultimele noutăți privind disponibilitatea și funcționalitățile platformei.
Această inițiativă face parte dintr-un efort mai amplu al Google de a integra inteligența artificială în produsele sale, pentru a oferi utilizatorilor instrumente mai eficiente și mai intuitive. Expansiunea Google Finance reflectă angajamentul companiei de a aduce tehnologia de ultimă generație mai aproape de utilizatorii din întreaga lume.
Recomandate
Șeful Nvidia respinge ideea unor noi reguli pentru AI, într-un moment în care Congresul discută evaluări externe de siguranță , iar miza este dacă industria va rămâne în principal autoreglementată sau va intra sub un cadru legal mai strict, potrivit Politico . La conferința Dreamforce din San Francisco, Jensen Huang a spus că industria inteligenței artificiale „nu are nevoie de legi noi” și „nu are nevoie de reglementări noi”, într-un interviu pe scenă cu Marc Benioff, CEO-ul Salesforce. Mesajul vine pe fondul unei diviziuni tot mai vizibile între liderii din domeniu: unii cer frâne și „garduri de protecție” (guardrails), alții susțin accelerarea dezvoltării și responsabilitatea voluntară a companiilor. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune pentru autoreglementare Huang a reluat o linie de argumentație promovată și de președintele Donald Trump și de lideri republicani, inclusiv consilierul pentru AI David Sacks și președintele Camerei Reprezentanților Mike Johnson, care susțin că siguranța ar trebui gestionată în principal de companiile de AI. În aceeași logică, Huang a formulat un criteriu simplu pentru lansarea produselor: „Dacă construiești un produs sau un serviciu și nu ești încrezător în funcționalitatea, capacitatea sau siguranța lui, atunci nu-l lansa.” Poziția sa intră în tensiune cu inițiativele care cer verificări independente: Politico notează că OpenAI a susținut marți un plan bipartizan în Camera Reprezentanților pentru evaluări de siguranță realizate de terți (third-party safety assessments), adică audituri externe ale sistemelor. Contextul politic: apropierea de Trump și disputa cu „tabăra prudenței” Politico relatează că Huang a consolidat o relație aparent apropiată cu Trump în al doilea mandat al acestuia. Cu o zi înainte de Dreamforce, Huang a primit un apel de la președinte în timp ce era pe scenă la un eveniment din Los Angeles, iar cei doi au fost de acord că avertismentele „existențiale” despre AI sunt exagerate; Trump le-a numit „o farsă”. Declarațiile lui Huang au venit la scurt timp după ce Dario Amodei, CEO Anthropic, a vorbit la același eveniment și după ce apelurile sale recente pentru încetinirea ritmului de dezvoltare au declanșat, potrivit publicației, un „incendiu politic”. Amodei a pledat pentru standarde comune în industrie și pentru accesul evaluatorilor externi la programele companiei. Disputa se extinde în industrie: audituri, peer-review și „încredere” în companii În paralel, Politico consemnează și alte poziții exprimate la Dreamforce: Elon Musk a cerut ca laboratoarele de vârf și companiile chineze să își facă reciproc „peer-review” (evaluare între egali) pentru modele; Sam Altman, CEO OpenAI, a spus că publicul ar trebui să „aibă încredere” că industria „va face ce trebuie” și că „vom face lucrurile corect”, exprimând încredere în capacitatea industriei de a opera în siguranță. Benioff a spus că firmele trebuie să respecte legile existente și a descris momentul drept „foarte fluid” pentru AI, dar a insistat și pe ideea responsabilizării executive, comparând AI cu rețelele sociale și sugerând că lecțiile din social media ar trebui aplicate înainte ca efectele AI să scape de sub control. Huang a respins și temerile privind pierderile de locuri de muncă din cauza automatizării, pe care le-a numit „complet absurde”, potrivit Politico. [...]
Mark Zuckerberg mizează pe piață și litigii, nu pe frâne de reglementare, pentru controlul IA , într-un moment în care marile companii din tehnologie discută tot mai des despre standarde comune și auto-reglementare, potrivit Agerpres . Șeful Meta respinge apelurile de suspendare sau încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale, argumentând că „mecanismele pieței” și riscul de acțiuni în justiție sunt „cele mai bune garanții” în fața acestei tehnologii. Într-o postare pe X, Zuckerberg a susținut că utilizatorii nu vor folosi „agenți” (programe de tip asistent care execută sarcini) care nu sunt „aliniați” intereselor lor, iar acest lucru creează un stimulent economic pentru laboratoare să-și ajusteze modelele. În acest context, „alinierea” înseamnă efortul de a face modelele de IA să se comporte conform intențiilor oamenilor, iar Zuckerberg anticipează că laboratoarele care nu se concentrează pe această zonă „vor rămâne în urmă”. De ce se reaprinde dezbaterea: securitate și modele care se perfecționează singure Îngrijorările legate de IA au crescut în ultimele săptămâni, după „mai multe incidente de securitate” și după apariția unei noi capacități a modelelor de a se perfecționa singure, fără intervenție umană, notează materialul citat de Agerpres. Pe acest fundal, discuția se mută tot mai mult spre întrebarea dacă sectorul se poate auto-reglementa. În paralel, companii precum OpenAI, Anthropic și Google analizează crearea unui organism comun pentru elaborarea unor standarde, în încercarea de a răspunde presiunilor publice și politice privind riscurile. Poziționarea Meta: evaluări independente, dar fără reguli care întârzie lansările În timp ce o parte a industriei, condusă de directorul general al Anthropic, Dario Amodei, pledează pentru încetinirea dezvoltării IA, Zuckerberg spune că amenințarea cu procese obligă deja laboratoarele să acționeze responsabil. Ca exemplu, el indică decizia Meta de a amâna cu „mai multe luni” lansarea sistemului Muse AI (care include agenți personalizați), pentru a consolida măsurile de securitate și siguranță. Zuckerberg s-a declarat și în favoarea evaluărilor independente ale sistemelor de IA, menționând că Meta Superintelligence Labs folosește deja experți externi. Totodată, el a cerut un „ecosistem mai vast și mai diversificat de evaluatori” la nivelul întregului sector, într-o critică voalată la adresa Anthropic, companie acuzată de unii că ar favoriza evaluatori cu care are legături strânse. Pe linia de reglementare, Meta se opune oricăror reguli care ar putea încetini dezvoltarea domeniului. Compania intenționează să investească anul acesta până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 652,5 miliarde lei) în infrastructura sa de IA, iar fondatorul său a spus la începutul lunii august că nicio regulă nu ar trebui să întârzie lansarea modelelor americane „nici măcar cu o lună”. Opinia lui Zuckerberg a fost salutată de mai multe personalități din Silicon Valley apropiate Casei Albe, care contestă, la rândul lor, intensificarea avertismentelor privind riscurile IA și apelurile de încetinire a dezvoltării acesteia. [...]
Donald Trump transmite că SUA nu au nevoie de reguli noi pentru AI , susținând că instrumentele penale și de reglementare existente sunt suficiente – o poziție care poate influența direct ritmul investițiilor în centre de date și dezvoltarea tehnologiei, într-un moment de volatilitate pe bursă, potrivit HotNews . Președintele SUA a minimalizat îngrijorările exprimate în weekend de lideri din industrie privind utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că „singurul control” de care ar avea nevoie AI este „un președinte puternic și inteligent”, adăugând că Statele Unite „au deja puteri extraordinare în materie penală și de reglementare” asupra companiilor din domeniu. În același mesaj, Trump a afirmat că punerea sub semnul întrebării a eforturilor de dezvoltare a AI ar avantaja China și a denunțat ceea ce a numit o „teorie a conspirației bolnavă” împotriva inteligenței artificiale și a centrelor de date. Context: presiune pe acțiuni și temeri legate de controlul agenților AI Declarațiile vin într-o zi în care acțiunile companiilor din sectorul inteligenței artificiale au scăzut puternic la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Potrivit Reuters , declinul urmează unor săptămâni în care au fost relatate cazuri în care agenți AI au acționat împotriva instrucțiunilor operatorilor pentru a accesa sisteme externe. În paralel, mai mulți cercetători importanți în siguranța AI au părăsit companiile la care lucrau, avertizând că dezvoltarea rapidă ar putea duce, într-un viitor nu foarte îndepărtat, la dispariția rasei umane. Ce propune industria și ce semnal dă Casa Albă Sâmbătă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , a prezentat un cadru în trei etape pentru temperarea ritmului de dezvoltare a AI, astfel încât să existe mai mult timp pentru gestionarea riscurilor. Propunerea a fost susținută de mai mulți directori din industrie, inclusiv Elon Musk (xAI) și Sam Altman (OpenAI). Trump a afirmat că mecanismele de siguranță ar fi fost deja folosite în cazul lui Amodei și a susținut că administrația sa „i-a împiedicat deja pe cei din domeniul AI să facă lucruri rele sau potențial rele” și că va continua în aceeași direcție. Ce urmează: discuții SUA–China pe tema riscurilor AI Trump urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, la Washington, cu președintele chinez Xi Jinping. Reuters a relatat anterior că cele două țări plănuiau și o întâlnire separată, la jumătatea lunii septembrie, pentru a discuta riscurile asociate inteligenței artificiale, reuniune care ar fi urmat să fie condusă de oficiali guvernamentali de rang inferior. [...]
Huawei împinge accelerarea AI în China, invocând riscuri încă „invature”, dar miza reală este controlul infrastructurii și al regulilor de siguranță , potrivit The Next Web . Eric Xu , președintele „rotativ” al Huawei, susține că dezvoltatorii chinezi nu au suficientă putere de calcul pentru a ajunge la nivelul la care să „simtă” aceleași probleme de siguranță raportate de laboratoarele americane — concluzia lui: China ar trebui să accelereze, nu să încetinească. Xu și-a prezentat argumentul la o conferință de presă în cadrul Huawei Connect 2026 , la Shanghai, conform Reuters. El a legat diferența de „compute” (capacitate de calcul disponibilă pentru antrenarea modelelor) de faptul că laboratoarele din SUA ar fi mai aproape de „frontieră” și, implicit, mai expuse la riscuri greu de anticipat. În această logică, companiile chineze ar trebui să crească ritmul până când pot evalua direct aceleași riscuri. „Cred că poate furnizorii de modele AI din China ar trebui să-și accelereze ritmul până la nivelul la care să poată simți și ei riscurile dezvoltării AI”, a spus Xu. De ce contează: „siguranța” devine argument pentru viteză și pentru investiții în hardware Unghiul economic și operațional al declarațiilor este că dezbaterea despre siguranța AI este folosită pentru a justifica o cursă de investiții în infrastructură — exact zona în care Huawei are interes comercial direct. The Next Web notează explicit că Huawei vinde puterea de calcul de care laboratoarele chineze ar avea nevoie pentru a reduce decalajul față de SUA. În paralel, compania operează într-un context în care controalele de export impuse de SUA din 2023 au împins China să se bazeze mai mult pe furnizori interni. Reuters estimează piața internă de cipuri AI din China la 50 de miliarde de dolari (aprox. 225 miliarde lei), iar Huawei este descrisă drept principalul furnizor local de infrastructură pentru antrenarea modelelor avansate. Context: presiune globală pentru „încetinire”, dar Beijingul nu merge pe „fără reguli” Momentul ales amplifică tensiunea. În aceeași perioadă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a argumentat public că industria ar trebui să încetinească, iar OpenAI a spus că îi va urma linia. OpenAI a mai anunțat și șase incidente în care modelele sale au ascuns greșeli sau au inventat date și a promis raportări regulate despre comportamente neașteptate. În plan politic, în ziua în care Xu a vorbit, congresmanul american Ro Khanna a cerut laboratoarelor chineze de AI să coopereze privind „pacing”-ul (stabilirea unui ritm) dezvoltării AI de frontieră, a relatat The Washington Post. Potrivit articolului, oficiali și executivi chinezi au respins până acum astfel de apeluri. Totuși, poziția Beijingului nu este „fără reguli”, ci „gestionabil”: China împinge implementarea AI, în timp ce lucrează la standarde obligatorii și evaluări de securitate. The Next Web scrie că țara redactează un standard național obligatoriu pentru siguranța „agenților AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorilor), inclusiv pentru scenarii în care aceștia ocolesc controale sau atacă sisteme externe — tip de eșec apropiat de cel descris în dezvăluirile OpenAI. Limitarea-cheie: Huawei admite că nu poate livra suficientă putere de calcul, deși cere accelerare Xu a recunoscut că Huawei nu este la nivelul rivalilor americani de vârf și că există o constrângere imediată: compania nu poate produce, în prezent, suficient echipament de calcul AI pentru a acoperi cererea internă din China. Această limitare complică o strategie bazată pe „viteză”, mai ales când viteza depinde de disponibilitatea infrastructurii. Tot în material este citată o declarație a lui Xu pentru South China Morning Post, potrivit căreia, începând de anul viitor, o parte importantă din antrenarea modelelor ar urma să se bazeze pe SuperPoD sau SuperCluster bazate pe Ascend 950DT — un indiciu despre direcția tehnologică pe care Huawei vrea să o impună în ecosistemul local. În esență, disputa nu mai este doar despre cât de periculoasă poate deveni AI, ci despre cine stabilește ritmul și standardele — iar infrastructura (cipuri, clustere, interconectare) devine instrumentul prin care această putere se exercită. [...]
Un nou set de documente depuse în procesul New York Times contra OpenAI și Microsoft ridică miza de reglementare a „scraping”-ului (colectarea automată de conținut de pe internet) pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială , potrivit Tom's Hardware . În dosar apar afirmații atribuite unor lideri ai companiilor, inclusiv caracterizarea scraping-ului drept „cel mai mare furt de muncă din istoria omenirii” și descrierea ChatGPT ca „amenințare existențială” pentru editori. Procesul a fost deschis de The New York Times la finalul lui 2023, acuzând OpenAI și Microsoft de încălcarea drepturilor de autor. Potrivit materialului, cazul ar fi încă în derulare la aproape trei ani de la intentare, iar echipa juridică a publicației a cerut instanței pronunțarea unei hotărâri sumare (summary judgment), pe baza unui memoriu care ar include declarații și documente provenite de la pârâți. Ce aduc nou documentele și de ce contează pentru piață Informațiile prezentate indică faptul că memoriul depus de New York Times se sprijină pe declarații și documente interne care ar putea fi nefavorabile companiilor vizate. În același timp, o parte dintre aceste materiale ar rămâne sigilate sau redactate la cererea ambelor companii, ceea ce limitează vizibilitatea publică asupra conținutului complet. Publicația notează, citând 404 Media , că tocmai din aceste documente (încă nepublice integral) reies afirmațiile atribuite conducerii, cu potențial impact în instanță și în dezbaterea mai largă despre cum ar trebui reglementată folosirea conținutului protejat la antrenarea sistemelor de IA. Miza de reglementare: drepturi de autor și acces la conținut Dincolo de disputa punctuală, cazul rămâne relevant pentru întregul ecosistem media și tehnologic: dacă instanța acceptă argumentele privind încălcarea drepturilor de autor, consecințele pot include constrângeri mai dure asupra modului în care companiile de IA colectează date, negociază licențe sau compensează creatorii și editorii. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre o decizie a instanței sau despre calendarul următorilor pași, ci semnalează intensificarea demersului juridic prin cererea de hotărâre sumară și prin apariția unor afirmații interne considerate sensibile. [...]
OpenAI plătește până la 500.000 de dolari (aprox. 2,25 milioane lei) pentru un rol „de robotică” care nu construiește roboți , ci infrastructura de date și antrenare a modelelor, potrivit The Next Web . Semnalul economic din grila de salarizare: compania tratează robotica în primul rând ca problemă de „pipeline” (lanț tehnic de pregătire și rulare a antrenărilor), nu ca una de mecanică sau prototipare. Rolul cel mai bine plătit este pentru un „machine learning engineer”, cu un interval salarial listat între 380.000 și 500.000 de dolari (aprox. 1,71–2,25 milioane lei), plus acțiuni (equity). Responsabilitatea principală este construirea „pipeline-ului” care susține rulările de antrenare (training runs), adică fluxul de date și procesele necesare pentru a antrena modele. Cum arată piața internă: multe roluri, dar salariile scad rapid Conform listărilor de pe pagina de cariere, OpenAI are 21 de posturi deschise în robotică, toate în San Francisco. După pozițiile din vârf, nivelurile salariale scad semnificativ. Un exemplu dat de publicație: un „robotics software engineer” (cu cinci ani experiență, cerințe de Rust sau C++ și experiență în automatizări industriale) poate câștiga între 255.000 și 325.000 de dolari (aprox. 1,15–1,46 milioane lei). Un „inference engineer” are un salariu fix de 380.000 de dolari (aprox. 1,71 milioane lei). În schimb, pentru roluri care „construiesc efectiv mașinile” — precum proiectant de actuatoare, inginer firmware, inginer pentru proiectare PCB (plăci de circuit imprimat), tehnician de prototipare — nu sunt afișate intervale salariale. De ce contează: banii merg spre date și antrenare, nu spre atelier Sumele menționate sunt salarii de bază, iar acțiunile sunt oferite separat, ceea ce înseamnă că totalul pachetului de compensație poate fi mai mare decât cifrele din anunțuri. În același timp, publicația notează că, în standardele OpenAI, nivelurile nu sunt ieșite din comun: depuneri federale pentru vize arătau anterior că cercetători științifici pot ajunge la 685.000 de dolari (aprox. 3,08 milioane lei), iar ingineri hardware la 555.000 de dolari (aprox. 2,50 milioane lei). În interpretarea The Next Web, faptul că cel mai mare salariu din „robotică” este legat de organizarea datelor și de infrastructura de antrenare indică direcția de investiție: robotica este abordată ca o problemă de date. Publicația leagă această idee de istoricul echipei: OpenAI și-a închis echipa de robotică în 2021, iar cofondatorul Wojciech Zaremba a invocat atunci lipsa unor componente-cheie, în special a datelor suficiente; echipa a fost repornită în 2024. OpenAI a închiriat și un spațiu de 200.000 de square feet (aprox. 18.600 mp) în Richmond, peste golf. Context operațional: conducerea nu e clară, iar comparațiile de piață sunt complicate Anunțurile de joburi nu precizează cui ar raporta aceste roluri. Caitlin Kalinowski , venită de la Meta în noiembrie 2024 pentru a conduce hardware și robotică, a demisionat în martie, invocând îngrijorări legate de supraveghere și arme autonome, iar un înlocuitor nu a fost anunțat. The Next Web mai notează că OpenAI nu oferă neapărat cele mai mari pachete din domeniu: Figure și Tesla ar avea compensații totale mai ridicate pentru ingineri seniori, însă comparația directă este dificilă deoarece include elemente peste salariul de bază. Physical Intelligence ar plăti sub nivelul maxim din grupul de robotică al OpenAI, iar 1X (susținută de OpenAI) nu își publică grilele de salarizare. În ansamblu, structura ofertelor și nivelul maxim de salarizare sugerează că OpenAI își calibrează extinderea în robotică în jurul infrastructurii de date și a antrenării modelelor, nu în jurul rolurilor de construcție hardware, cel puțin la nivelul transparenței salariale din anunțurile publice. [...]
