Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Industria tech a concediat aproape 80.000 de angajați în T1 2026, potrivit Tom’s Hardware, care citează date relatate de Nikkei Asia pentru perioada 1 ianuarie–aprilie 2026. Din totalul de 78.557 de concedieri raportate, peste 76% dintre posturile afectate sunt în SUA.
Conform Nikkei Asia, 37.638 dintre aceste tăieri (47,9%) au fost atribuite reducerii nevoii de muncă umană ca urmare a folosirii inteligenței artificiale și a automatizării fluxurilor de lucru. În același timp, articolul indică faptul că legătura directă dintre concedieri și câștigurile reale de productivitate rămâne discutabilă.
Babak Hodjat, Chief AI Officer la Cognizant, susține că efectele tehnologiilor moderne de inteligență artificială asupra forței de muncă nu se vor vedea complet imediat și că ar putea fi nevoie de mai mult de un an pentru a înțelege impactul total. El mai spune că uneori AI ajunge să fie folosită ca explicație convenabilă pentru decizii de redimensionare care au și alte cauze, inclusiv angajări excesive în trecut.
„Nu știu dacă sunt direct legate de câștiguri reale de productivitate. Uneori, știți, AI devine țap ispășitor dintr-o perspectivă financiară, ca atunci când o companie a angajat prea mult, sau vor să se redimensioneze, și se dă vina pe AI.”
În material este menționată și o poziție similară din partea CEO-ului OpenAI, Sam Altman, care a vorbit la India AI Impact Summit despre fenomenul de „AI washing” (invocarea AI ca justificare de imagine pentru decizii care ar fi fost luate oricum). Totuși, chiar și în acest context, rămâne ideea că tehnologia va produce o perturbare pe piața muncii și că organizațiile și angajații ar trebui să se pregătească pentru schimbări.
Pe baza informațiilor din articol, principalele repere ale situației din primul trimestru al lui 2026 sunt:
Hodjat mai atrage atenția asupra unei consecințe posibile: dificultăți mai mari pentru absolvenți și candidați fără experiență de a intra în industrie, în condițiile în care companiile cer competențe aplicate și „expertiză de domeniu”, iar adaptarea la folosirea AI ar urma să se facă inclusiv „la locul de muncă”.
Recomandate

O postare cu o imagine generată de inteligența artificială, distribuită de Donald Trump , riscă să inflameze percepțiile despre escaladare militară într-un moment în care SUA și Iran discută un posibil acord de încetare a războiului, potrivit Digi24 . Digi24 relatează că președintele SUA a publicat duminică o imagine generată cu AI, însoțită de legenda „Adios”, în care apare o dronă americană distrugând o navă a marinei iraniene. Informația este atribuită de publicație The Times of Israel, care notează că nu este clar ce mesaj a urmărit Trump să transmită, în contextul discuțiilor în desfășurare cu Teheranul. Ce se negociază și de ce contează Strâmtoarea Ormuz Potrivit mai multor rapoarte citate de The Times of Israel și „confirmate de oficiali israelieni”, acordul inițial ar urma să se concentreze pe: prelungirea armistițiului existent cu încă 60 de zile; redeschiderea Strâmtorii Ormuz, descrisă ca fiind blocată în prezent, pentru transportul maritim „vital”. În același cadru, problema activităților nucleare ale Iranului ar urma să fie amânată pentru discuții în perioada armistițiului, fără a se impune Iranului obligația de a-și exporta stocul de uraniu puternic îmbogățit, mai notează sursa citată. Elemente suplimentare din plan și poziția Iranului Planul ar include și un armistițiu în conflictul dintre Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă nu ar prevedea dezarmarea acesteia, potrivit acelorași informații. Digi24 mai arată că Trump a declarat sâmbătă că un acord mai amplu între Statele Unite și Iran a fost „în mare parte negociat” și că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă, sugerând un posibil impuls către încheierea războiului. Pe de altă parte, agenția de știri iraniană Tansim, afiliată statului, a relatat duminică faptul că Iranul „nu a acceptat nicio decizie nouă” legată de programul său nuclear în cadrul negocierilor pentru încetarea conflictului. În paralel, sunt menționate informații venite dinspre Washington potrivit cărora s-ar fi ajuns la un acord, iar un anunț ar putea interveni chiar duminică, potrivit CNN. [...]

Google Maps își schimbă funcționarea prin integrarea mai profundă a inteligenței artificiale , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii caută locuri și primesc indicații de orientare, potrivit Focus . Noile funcții, bazate pe modelul Gemini , sunt introduse treptat din martie 2026, iar lansarea începe în SUA și India. Miza operațională este că aplicația nu mai rămâne doar un „afișaj de rute”, ci încearcă să se comporte ca un asistent de călătorie și condus: răspunde la întrebări formulate natural, combină căutarea cu camera telefonului și adaugă o navigație 3D mai „intuitivă” în situații complicate din trafic. „ Ask Maps ”: căutare conversațională direct în aplicație Prima noutate majoră este „Ask Maps”, o funcție de căutare cu AI care permite întrebări în limbaj natural, nu doar cuvinte-cheie. Exemplele din material includ întrebări precum „Unde găsesc o cafenea cu Wi‑Fi bun și puțin zgomot?” sau „Ce rută are cea mai frumoasă priveliște?”. Conform descrierii, AI-ul analizează recenzii, program, date de localizare și căutări anterioare, apoi generează o hartă personalizată cu sugestii. Google indică, în acest context, că are peste 300 de milioane de locuri înregistrate la nivel global și peste 500 de milioane de utilizatori care contribuie cu conținut (recenzii, fotografii). Navigație 3D și indicații mai „umane” în „ Immersive Navigation ” A doua schimbare centrală este „Immersive Navigation”, care transformă harta într-o reprezentare 3D interactivă: clădiri, poduri, benzi, semafoare și intersecții sunt redate spațial, inclusiv forme de relief și pasaje. Lista de îmbunătățiri menționate include: clădiri transparente pentru vizibilitate mai bună; zoom inteligent înainte de schimbarea benzii; indicații vocale mai naturale; alerte în timp real pentru lucrări și accidente; ghidaj către parcare, intrări în clădiri și „partea corectă a străzii” la destinație. Google susține că AI-ul folosește imagini Street View, fotografii aeriene și date de trafic pentru a reda mediul cât mai realist, astfel încât șoferii să anticipeze mai devreme ieșiri, schimbări de bandă sau intersecții dificile. Căutare cu camera și integrare mai strânsă cu realitatea augmentată Materialul descrie și extinderea „Live View” pentru căutare cu ajutorul camerei (realitate augmentată): utilizatorul poate îndrepta telefonul spre împrejurimi, iar aplicația suprapune în imagine informații despre restaurante, bancomate, parcuri sau stații, împreună cu recenzii, program și direcții. Separat, este menționată o integrare mai puternică între Google Lens și Maps, cu obiectivul de a transforma aplicația într-un „asistent vizual” în timp real pentru mediul din jur. Disponibilitate: lansare în SUA și India, restul țărilor „în lunile următoare” Implementarea a început în SUA și India, iar alte țări ar urma să urmeze „în lunile următoare”, fără un termen concret pentru Germania (și, implicit, nici pentru România). Potrivit sursei, funcțiile vor fi disponibile pe Android și iPhone și vor funcționa și prin Android Auto, Apple CarPlay și în mașini cu sistem Google integrat. O limitare importantă: unele capabilități, în special randările 3D, ar putea necesita telefoane mai performante, iar pe dispozitive mai vechi pot exista restricții. Pentru detalii despre „Ask Maps” și „Immersive Navigation”, Google a publicat și o prezentare separată pe blogul companiei: Google . [...]

Amânarea decretului lui Trump prelungește incertitudinea de reglementare pentru companiile de IA , după ce președintele SUA a spus că nu i-au plăcut „anumite aspecte” ale documentului, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Trump avea programată joi după-amiază o ceremonie de semnare a ordinului executiv , în prezența directorilor generali ai unor mari companii din sectorul inteligenței artificiale. Anunțul privind amânarea a fost făcut în timpul unei discuții cu presa în Biroul Oval, fără detalii despre ce anume a nemulțumit în textul decretului. Ce ar fi urmărit ordinul executiv Potrivit Reuters, obiectivul decretului era să creeze un cadru voluntar prin care dezvoltatorii de inteligență artificială să colaboreze cu guvernul american înainte de lansarea publică a unor noi modele (care ar fi urmat să fie menționate în document). Separat, Trump ar fi intenționat să dispună autorităților să folosească modele avansate pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale și a rețelelor din sectoare considerate vitale pentru economia SUA, precum băncile și spitalele. De ce contează pentru industrie: risc de frânare a lansărilor și de costuri de conformare În contextul îngrijorărilor legate de riscurile de securitate cibernetică asociate noilor sisteme puternice de inteligență artificială — inclusiv sistemul Mythos al companiei Anthropic — ordinul executiv, dacă ar fi semnat și implementat, ar putea reduce profiturile companiilor din domeniu, notează Reuters. Motivul: măsurile ar putea încetini lansarea unor noi modele sau ar putea obliga companiile să-și schimbe modul de operare pentru a răspunde preocupărilor de securitate cibernetică. Amânarea menține, cel puțin pe termen scurt, incertitudinea privind direcția și calendarul supravegherii guvernamentale asupra sectorului. [...]
Boomul AI a mutat câștigurile spre cipuri și infrastructură, lăsând software-ul în urmă , iar această schimbare de ierarhie începe să se vadă atât în rezultate financiare, cât și în evoluția bursieră, potrivit Mediafax . Momentul de inflexiune indicat de mulți investitori este 24 mai 2023, când NVIDIA a raportat rezultate mult peste așteptări, pe fondul cererii accelerate pentru inteligență artificială. De atunci, boomul AI a reordonat sectorul tehnologic și a împins în față companiile care produc „uneltele” necesare antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială, nu neapărat pe cele care vând aplicații software. Cipurile pentru AI, motorul principal al creșterii O analiză Morningstar arată o creștere fără precedent a veniturilor generate de cipurile folosite în AI, cu NVIDIA în prim-plan. Veniturile companiei din segmentul acceleratoarelor AI (cipuri specializate pentru antrenarea și rularea AI) au urcat de la 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) la peste 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) în trei ani, un avans de circa 1.600%. În ultimul trimestru raportat, NVIDIA a anunțat venituri de 81,6 miliarde de dolari (aprox. 375 miliarde lei), peste estimările analiștilor. Potrivit acestora, nu există semne de încetinire a cererii pentru echipamentele AI ale companiei, descrisă ca „insațiabilă”. Acceleratoarele AI sunt utilizate pe scară largă de jucători precum OpenAI, Google sau Meta Platforms, iar cererea a susținut și alte nume din zona semiconductorilor și a infrastructurii, inclusiv Advanced Micro Devices și Broadcom. Software-ul rămâne în urmă, pe fondul temerilor investitorilor În timp ce producătorii de cipuri și furnizorii de infrastructură au beneficiat direct, companiile din software au performat mai slab, notează analiza citată. Motivul: investitorii iau în calcul că AI ar putea reduce nevoia de aplicații tradiționale sau ar putea înlocui anumite servicii. În acest context, indicele companiilor de semiconductori a crescut cu aproape 424% din 2023 până în prezent, în timp ce multe firme software au avut creșteri modeste sau chiar scăderi. Efect de propagare: centre de date, energie și construcții Expansiunea AI a accelerat construirea centrelor de date (facilități care găzduiesc serverele necesare funcționării AI), cu efecte în lanț în energie, construcții și infrastructură. Printre beneficiari este menționat producătorul american Caterpillar, alături de companii care produc generatoare sau construiesc infrastructura de alimentare a acestor centre. Pe fondul cererii mari de energie, Bloom Energy și-a văzut acțiunile crescând cu peste 240% în ultimele șase luni, potrivit sursei. Startup-uri evaluate la sute de miliarde și o piață mai concentrată Boomul AI a schimbat și piața companiilor private. Conform datelor PitchBook citate, evaluarea OpenAI a crescut de la 86 de miliarde de dolari (aprox. 396 miliarde lei) în ianuarie 2024 la peste 850 de miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei) în martie 2026. În paralel, Anthropic ar fi urcat de la 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) la aproximativ 900 de miliarde de dolari (aprox. 4.140 miliarde lei). Analiștii mai indică și o concentrare accentuată pe piețele financiare, unde câteva companii foarte mari ajung să domine o parte importantă din bursa americană. În același timp, avertismentul rămâne că nu toate companiile vor câștiga din acest val, iar entuziasmul investitorilor s-ar putea tempera dacă economia încetinește sau dacă rezultatele nu confirmă așteptările ridicate ale pieței. [...]

Apple pregătește o extindere a funcțiilor de inteligență artificială generativă în iOS 27, iPadOS 27 și macOS 27 , după ce a creat un nou înregistrare DNS pentru subdomeniul „genai.apple.com”, un indiciu că va centraliza și operaționaliza mai mult zona „genAI” (AI generativă) înainte de WWDC 2026 , potrivit WinFuture . Conferința WWDC 2026 începe pe 8 iunie și va avea în prim-plan noile versiuni ale sistemelor de operare iOS 27, iPadOS 27 și macOS 27. Subdomeniul nu este activ în acest moment, însă astfel de adrese sunt folosite frecvent ca puncte de acces pentru dezvoltatori, unde sunt publicate documentații pentru interfețe de programare (API) și reguli, inclusiv pe zona de confidențialitate. Ce indică subdomeniul „genai” pentru strategia Apple Mișcarea sugerează că Apple pregătește funcții noi bazate pe inteligență artificială generativă, care poate produce conținut (de exemplu texte sau imagini) pe baza datelor existente. Așteptările sunt ca Apple să extindă capabilitățile sub umbrela „Apple Intelligence”, adică setul de funcții AI introdus deja în ecosistem. Siri și funcții „în aplicații”, cu procesare în cloud Publicația notează, citând 9to5Mac, că Apple ar lucra la o versiune revizuită a lui Siri, capabilă să înțeleagă contextul de pe ecran și să execute acțiuni direct în aplicații. Pentru aceste funcții, Apple ar urma să folosească modele Google Gemini, livrate prin infrastructura „ Private Cloud Compute ” (procesare în cloud cu accent pe protecția datelor). Abordarea permite rularea unor sarcini mai solicitante, dar implică necesitatea unei conexiuni la internet; procesarea ar fi „asigurată criptografic”, conform sursei. Exemple de îmbunătățiri așteptate în aplicații Între funcțiile menționate ca așteptate se numără: Safari, care ar putea denumi automat grupurile de file (tab-uri); Wallet, care ar putea crea permise digitale pornind de la bilete fizice; „Visual Intelligence”, care ar putea recunoaște informații precum valori nutriționale sau cărți de vizită; „Voice Control”, care ar putea permite navigarea prin limbaj natural. În paralel, Apple continuă să mizeze pe accelerarea locală a sarcinilor AI prin „Neural Engine”, integrată în cipurile sale de mai mulți ani, începând cu A11 Bionic. Ce urmează Semnalul principal rămâne operațional: apariția „genai.apple.com” indică pregătirea unui „hub” dedicat pentru dezvoltatori și, implicit, o extindere mai structurată a funcțiilor de AI generativă în următoarele versiuni majore de iOS, iPadOS și macOS, cu detalii așteptate odată cu WWDC, din 8 iunie. [...]

Inteligența artificială începe să mute centrul de greutate al industriei muzicale dinspre creație spre monetizare și marketing , iar asta poate schimba cine controlează valoarea și veniturile din muzică, potrivit unei discuții găzduite de CNBC la CONVERGE LIVE , în Singapore . În intervenția lor, executivii din muzică Bernie Cho și Anand Roy susțin că AI nu afectează doar modul în care se compune și se produce muzica, ci și felul în care aceasta este promovată, evaluată și transformată în bani. Din perspectivă economică, miza este redistribuirea puterii de negociere între artiști, case de discuri, platforme și intermediari, pe măsură ce tehnologia reduce barierele de producție și accelerează ciclurile de lansare. Ce se schimbă, concret, în lanțul de valoare Cei doi vorbesc despre o extindere a rolului AI dincolo de „instrument de studio”, către zone care influențează direct veniturile: marketing : optimizarea și accelerarea promovării; monetizare : apariția unor noi fluxuri de venit (fără a detalia care anume, în materialul video); evaluare : schimbări în modul în care este „prețuită” muzica și, implicit, în cum se împarte valoarea între actorii din industrie. De ce „autenticitatea” devine un activ mai scump Deși AI poate ajuta artiștii să lucreze mai repede și să deschidă oportunități comerciale, Cho și Roy argumentează că, într-o piață inundată de conținut generat sau asistat de algoritmi, autenticitatea umană, participarea artistului și conexiunea reală cu publicul ar putea conta mai mult ca diferențiator economic. Materialul este o conversație filmată la CONVERGE LIVE (Singapore), publicată pe 23 mai 2026, și nu include date financiare sau exemple cuantificate; concluziile sunt prezentate ca evaluări ale celor doi executivi despre direcția industriei. [...]