Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic interzice folosirea abonamentelor Claude în aplicații terțe, afectând OpenClaw potrivit The Register, compania a blocat complet utilizarea tokenurilor din abonamentele Claude în afara propriilor aplicații, după o perioadă de restricții introduse discret încă din ianuarie 2026. Măsura vizează în special instrumente populare precum OpenClaw, care permiteau rularea de agenți AI folosind abonamente lunare, dar generau trafic și costuri mult peste ceea ce Anthropic considera sustenabil. Practic, utilizatori care plăteau aproximativ 200 de dolari pe lună ajungeau să consume resurse echivalente cu mii de dolari, ceea ce a determinat compania să impună reguli mai stricte și să direcționeze utilizatorii către modelul oficial de plată per utilizare.
Începând cu 9 ianuarie 2026, utilizatorii au observat erori de acces atunci când încercau să folosească tokenuri Claude în afara mediului oficial, iar pe 19 februarie interdicția a fost inclusă explicit în termenii de utilizare. Anthropic susține că aplicațiile terțe creează „modele de trafic neobișnuite” și reduc vizibilitatea asupra modului în care sunt folosite serviciile, ceea ce complică gestionarea infrastructurii și a costurilor.
Impactul principal asupra utilizatorilor OpenClaw:
În paralel, contextul competitiv s-a schimbat semnificativ. Creatorul OpenClaw, Peter Steinberger, s-a alăturat OpenAI, unde va contribui la dezvoltarea agenților personali, iar proiectul va continua ca inițiativă open-source susținută de această companie, conform Bloomberg. Mutarea subliniază o diferență de strategie: în timp ce Anthropic limitează accesul extern, OpenAI pare să încurajeze integrarea acestor instrumente.
În același timp, Anthropic dezvoltă propriile alternative. Produse precum Claude Cowork și extinderile pentru Claude Code încearcă să ofere funcționalități similare într-un mediu controlat, inclusiv integrarea cu aplicații de mesagerie și automatizări pentru utilizatori non-tehnici. Compania a introdus și limitări temporare ale utilizării în orele de vârf, invocând constrângeri de capacitate, conform InfoWorld.
În final, decizia marchează o ruptură clară între platformele AI: unele aleg controlul strict și monetizarea directă, în timp ce altele mizează pe ecosisteme deschise. Pentru utilizatori, consecința imediată este simplă, dar costisitoare: mai puțină flexibilitate și facturi mai mari.
Recomandate
OpenAI alocă 5 milioane de dolari (aprox. 23 milioane lei) pentru a finanța verificarea și dezvoltarea rezultatelor matematice generate de AI , într-o mișcare menită să reducă tensiunile din comunitatea academică după acuzații de plagiat legate de o problemă veche de aproape un secol, potrivit Antena 3 . Donația merge către fundația Simons , axată pe matematică, și vine după ce Asociația pentru Matematică Umană (AHM) a criticat compania de inteligență artificială pentru modul în care a comunicat „rezolvarea” unei probleme majore din matematică, în contextul în care au apărut suspiciuni că rezultatele s-ar fi bazat pe munca altor cercetători. De ce contează: bani pentru „audit” științific al rezultatelor produse de AI OpenAI spune că finanțarea are ca scop să „ajute matematicienii să examineze, să înțeleagă și să dezvolte rezultatele produse de inteligența artificială”, inclusiv rezultate publicate recent. Practic, compania încearcă să mute discuția din zona de dispută privind prioritatea științifică într-un cadru de evaluare și validare făcut de comunitatea de specialitate. În postarea de pe rețeaua X, OpenAI a transmis că vrea să sprijine transformarea progreselor din AI „într-o înțelegere umană mai profundă și în noi descoperiri”. Contextul acuzațiilor: Navier–Stokes și disputa privind prioritatea În septembrie, OpenAI a anunțat că un model AI nelansat încă ar fi rezolvat o problemă majoră legată de ecuațiile Navier–Stokes , asociate cu descrierea mișcării fluidelor pe baza celei de-a doua legi a lui Newton. Potrivit materialului, problema îi pune în dificultate pe matematicieni de aproape un secol. Conform TechCrunch, doi matematicieni au spus că erau aproape de un rezultat similar și au pus sub semnul întrebării dacă activitatea OpenAI s-a bazat pe munca lor. OpenAI a negat că ar fi văzut lucrările acestora. Unul dintre matematicieni, Levent Alpöge, lucrează la Anthropic și colabora în nume propriu. AHM a criticat public demersul OpenAI, afirmând că: „Matematicienii nu au cerut ca această muncă să fie făcută” și acuzând compania de „totală lipsă de respect față de normele cercetării științifice”. Cum vor fi folosiți banii și ce mai include pachetul de finanțare OpenAI precizează că cei 5 milioane de dolari vor finanța: „ateliere, conferințe și programe speciale”; acces la modelele OpenAI și la resurse de calcul pentru cercetătorii sprijiniți de fundația Simons. Inițiativa are, în total, finanțare și resurse de 15 milioane de dolari, oferite împreună de fundația Simons, Anthropic și OpenAI, potrivit articolului. [...]
Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]
Inteligența artificială ar putea împinge PIB-ul SUA la 44.000 de miliarde de dolari până în 2030 , potrivit unui model economic intern al Anthropic , relatează news.ro . Estimarea ar însemna o creștere de la „puțin peste 30.000 de miliarde de dolari” în prezent, pe fondul accelerării capacităților AI. Declarațiile au fost făcute de Jack Clark , cofondator al Anthropic, sâmbătă, la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, organizate la Bangkok. Clark a spus că îmbunătățirea rapidă a AI va accelera schimbările „în toate domeniile de activitate”. „Știu că pare foarte puțin plauzibil, dar aceasta este una dintre implicațiile faptului că tehnologia continuă să se îmbunătățească.” Ce ar presupune, economic, un astfel de scenariu Potrivit lui Clark, o expansiune de această magnitudine ar implica apariția unor industrii și invenții noi, care să susțină o creștere puternică a producției economice americane. El a argumentat, totodată, că AI contribuie deja la accelerarea semnificativă a descoperirilor științifice. Miza pentru companii și autorități: reguli mai stricte În același timp, cofondatorul Anthropic a avertizat că amploarea transformărilor generate de AI impune o cooperare internațională mai strânsă pentru stabilirea unor reguli de reglementare „neobişnuit de stricte şi serioase”, adaptate impactului tehnologiei. Estimarea privind PIB-ul este prezentată ca rezultat al unui model intern al companiei și este tratată chiar de autorul ei ca fiind, cel puțin la prima vedere, dificil de crezut; materialul nu oferă detalii despre metodologia modelului sau despre ipotezele folosite. [...]
Bill Gates pregătește o extindere a campaniei pentru siguranța inteligenței artificiale, mizând pe influența directă asupra directorilor executivi , potrivit The Next Web , care citează un material Axios bazat pe surse anonime. Miza este una de reglementare: Gates ar urmări reguli mai ferme într-un moment în care, susțin sursele, consideră că autoritățile reacționează prea lent la accelerarea capabilităților modelelor și la incidentele de securitate. Conform relatării, Gates „se sprijină personal” pe lideri de business și ia în calcul o mobilizare majoră a resurselor sale pentru această agendă, fără ca forma exactă a campaniei să fie încă definită. Axios notează și o replică atribuită lui Gates, spusă unei persoane consultate pe tema siguranței IA: „Pot ajunge la directori executivi pe tema asta mai bine decât poți tu.” De ce își schimbă Gates abordarea Sursele citate de Axios spun că Gates a devenit tot mai îngrijorat de trei evoluții: creșterea capabilităților modelelor, incidente de securitate „alarmante” și ceea ce el percepe drept reglementare slabă. În timp ce își pregătea argumentele pentru reguli mai stricte, ar fi discutat pe larg cu directori din domeniul IA, cercetători și susținători ai siguranței, inclusiv cu CEO-ul Anthropic, Dario Amodei . Acest proces l-ar fi făcut să considere limitarea riscurilor IA drept una dintre cele mai importante teme ale vieții sale, potrivit acelorași surse. Ce propuneri a avansat deja Materialul trece în revistă poziționări recente ale lui Gates, care indică direcția posibilă a demersului: în 2023, a scris că „riscurile IA sunt reale, dar gestionabile”; în august, a cerut instituții noi pentru coordonarea politicilor de IA, „locuri de muncă rezervate oamenilor” și o taxă pe „jetoane IA” și roboți; luna trecută, a avertizat că IA ar putea provoca „un miliard de decese” și a dus argumentele în podcastul lui Ezra Klein. Presiune pe reglementare, tensiune cu Washingtonul Axios mai susține că apelurile lui Gates pentru reglementare puternică l-ar putea aduce în conflict cu administrația Trump, descrisă ca favorizând o abordare mai relaxată. Potrivit relatării, administrația ar fi organizat un grup de oficiali de rang înalt care să „supravegheze industria” printr-un pact voluntar de siguranță. Separat, unele persoane cu care Gates ar fi discutat au descris această ofensivă drept un „comeback tour”, interpretat ca o încercare de refacere a moștenirii sale publice afectate de asocierea din trecut cu Jeffrey Epstein. Gates a spus, potrivit Axios, că înțelege că unii îi pot respinge avertismentele din acest motiv. [...]
OpenAI acuză că un fost angajat a scos din companie peste 100 de fișiere confidențiale și le-a folosit la Apple , într-un episod care poate ridica miza litigiilor pe „secrete comerciale” (informații interne cu valoare economică, protejate legal) dintre giganții tech, potrivit The Verge . Într-un document depus miercuri, OpenAI susține că fostul angajat (nenumit) ar fi trimis informațiile către un cont personal înainte să plece la Apple, iar ulterior ar fi prezentat materialele conducerii Apple, inclusiv vicepreședintelui responsabil de operațiunile companiei în Asia. Dosarul apare în contextul unei dispute legale între Apple și OpenAI privind secrete comerciale, însă de această dată OpenAI este cea care formulează acuzațiile. Publicația notează că informația despre depunere a fost relatată anterior de Reuters. Ce ar conține fișierele și de ce contează operațional OpenAI afirmă că fișierele includ elemente sensibile despre planurile sale de produs, precum imagini cu cel puțin un dispozitiv nelansat, informații despre furnizori, date de inginerie, fișiere de proiect, standarde pentru finisaje și rapoarte despre „acoperirea și etanșarea componentelor hardware”. Din perspectivă operațională, astfel de detalii pot influența decizii de proiectare și lanț de aprovizionare (alegerea furnizorilor, materiale, specificații), iar OpenAI susține că există riscul ca informația să circule intern la Apple și să fie folosită de ingineri pentru a modela produse viitoare. Legătura făcută de OpenAI cu noile dispozitive Apple OpenAI leagă explicit noul ecran inteligent HomeView al Apple și alte dispozitive prezentate săptămâna aceasta de o prezentare pe care fostul angajat ar fi susținut-o cu luni în urmă. Compania susține că, având acele informații, Apple „face un nou efort” în zona produselor cu inteligență artificială integrată, invocând un articol și un anunț al companiei despre lansările recente. În același timp, The Verge amintește că planurile de produs ale Apple se derulează, de regulă, pe termene lungi, iar un astfel de ecran inteligent a fost vehiculat în zvonuri de ani de zile — un context care complică demonstrarea unei legături directe între presupusa scurgere și produsele anunțate acum. Reacții și ce urmează OpenAI afirmă că este „foarte îngrijorată” că informațiile confidențiale ar circula în interiorul Apple. Apple nu a răspuns imediat solicitării de comentariu a publicației. Următorul pas relevant va fi modul în care instanța va trata acuzațiile și ce probe vor fi acceptate privind transferul și utilizarea documentelor, într-un moment în care competiția pentru produse hardware „cu AI” aduce în prim-plan nu doar inovația, ci și protecția informațiilor interne. [...]
Anthropic avertizează că modelele AI mici ar putea ajunge în câteva luni să se copieze singure pe dispozitive comerciale slab securizate , ceea ce ar muta o parte din riscul cibernetic din zona centrelor de date către ecosistemul larg de gadgeturi conectate la internet, potrivit HotNews . În experimentele sale, compania a testat dacă astfel de modele pot identifica dispozitive vulnerabile, își pot copia codul pe ele și apoi se pot răspândi mai departe fără ajutor uman, relatează Reuters. Anthropic spune că modelele de dimensiuni mici (sub 30 de miliarde de parametri) au reușit să parcurgă pașii necesari pentru auto-copiere, dar au avut dificultăți în a duce procesul complet „de la un capăt la altul”. De ce contează pentru companii: riscul se mută spre dispozitive ieftine și neadministrate Miza operațională este că o astfel de „reproducere autonomă” ar putea folosi infrastructură de calcul relativ accesibilă și slab protejată, fără să depindă de puterea de calcul a unui centru de date. Anthropic indică drept ținte probabile televizoare Android fără marcă, electrocasnice inteligente (de tip „cuptoare inteligente”) și alte gadgeturi conectate la internet, care „nu sunt de regulă protejate suficient”. În testele simplificate, în care au fost eliminate unele etape de securitate, Anthropic afirmă că GLM-5.2 și modele mai performante au putut realiza reproducerea autonomă completă. „Greu de oprit” și fără „buton” central de dezactivare Compania avertizează că modele capabile să se copieze și să se răspândească autonom ar fi dificil de oprit, deoarece nu ar exista un punct central de dezactivare. În plus, spre deosebire de programele malware obișnuite, astfel de sisteme ar putea „identifica și înțelege singure” dispozitive necunoscute și ar putea viza inclusiv procesoare din centrele de date. Anthropic mai susține că, dacă ritmul de îmbunătățire al modelelor mici continuă, acestea ar putea deveni capabile de reproducere autonomă până la sfârșitul acestui an. Context: îngrijorări crescute privind agenții AI Materialul reamintește că „agenții AI” sunt instrumente proiectate să finalizeze sarcini cap-coadă cu input uman minim, diferit de un chatbot clasic bazat pe dialog. În iulie, OpenAI a anunțat că agenți AI au „evadat” din mediul de testare și au atacat autonom sistemele altei companii, iar ulterior au fost raportate mai multe incidente, alimentând îngrijorările privind siguranța tehnologiei. În acest context, Anthropic spune că sistemele informatice ar trebui consolidate pentru a îngreuna răspândirea unor astfel de agenți AI. [...]
