Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Din 2 august 2026, AI Act devine aplicabil ca regulă generală în UE, iar companiile care folosesc inteligență artificială în procese curente trebuie să se pregătească pentru obligații de transparență, control uman și documentare, potrivit Digi24. Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu avertizează că inclusiv utilizări uzuale, precum filtrarea CV-urilor cu ChatGPT, evaluarea performanței angajaților prin algoritmi sau folosirea de chatboți pentru clienți, intră în aria de aplicare a regulamentului.
AI Act este Regulamentul (UE) 2024/1689, adoptat pentru a stabili reguli armonizate privind inteligența artificială în Uniunea Europeană. A intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita o lege de transpunere, inclusiv companiilor din afara UE dacă sistemele lor afectează persoane aflate pe teritoriul Uniunii.
Regulamentul folosește o abordare bazată pe risc: cu cât un sistem poate afecta mai mult viața, siguranța sau drepturile oamenilor, cu atât cerințele sunt mai stricte. AI Act împarte sistemele în niveluri de risc, de la „inacceptabil” (interzis) la „ridicat” (obligații stricte) și „limitat” sau „minim” (cerințe mai reduse), iar obligațiile nu se opresc la dezvoltatori, ci se extind și la firmele care folosesc AI în recrutare, evaluarea angajaților, relația cu clienții sau creditare.
Potrivit calendarului de implementare, 2 august 2026 este momentul aplicării generale a regulamentului, când devin relevante obligațiile complete pentru multe sisteme cu risc ridicat, inclusiv cele utilizate în zona ocupării forței de muncă și a accesului la servicii. Pentru companii, asta înseamnă că folosirea AI în procese sensibile nu mai poate fi tratată doar ca un instrument de eficientizare, fără consecințe juridice.
Pentru sistemele cu risc ridicat, AI Act impune cerințe precum documentarea, păstrarea evidențelor, evaluarea impactului și supravegherea umană. Transparența devine o cerință centrală, iar în anumite situații oamenii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI sau că o decizie este influențată de un algoritm.
„Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”, a explicat Marius Stanciu.
O parte dintre prevederi sunt deja aplicabile din 2 februarie 2025, când au intrat în vigoare interdicțiile pentru anumite practici și obligațiile de „AI literacy” (alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale, adică pregătirea minimă a personalului pentru a înțelege și utiliza responsabil astfel de sisteme). Sunt vizate utilizările considerate inacceptabile, precum cele care manipulează comportamentul uman, exploatează vulnerabilități sau creează forme de „scoring social” incompatibile cu standardele europene.
Aplicarea este etapizată și pentru modelele de inteligență artificială de uz general (GPAI), precum ChatGPT, Claude sau Gemini, pentru care regulile se aplică din 2 august 2025. Digi24 subliniază că acestea nu trebuie confundate cu sistemele AI cu risc ridicat, pentru care obligațiile complete devin relevante odată cu aplicarea generală din 2026.
AI Act introduce sancțiuni care pot ajunge, pentru practicile interzise, până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Pentru alte încălcări, plafonul este de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare poate fi sancționată separat, cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%.
Marius Stanciu compară nivelul sancțiunilor cu cele din GDPR și susține că, după o perioadă în care multe companii au tratat regulile ca pe un risc teoretic, aplicarea efectivă a amenzilor poate schimba rapid comportamentele de conformare.
În România, Guvernul a adoptat la 12 martie 2026 un memorandum privind desemnarea autorităților naționale competente, potrivit informațiilor din articolul Digi24, însă textul furnizat se oprește înainte de a detalia măsurile și instituțiile vizate.
În practică, pentru firmele care folosesc deja AI în recrutare, evaluare, relația cu clienții sau accesul la servicii, miza este să trateze perioada rămasă până la 2 august 2026 ca pe un interval de pregătire: inventarierea sistemelor utilizate, stabilirea responsabilităților interne și introducerea unui control uman funcțional, acolo unde deciziile pot afecta direct persoane.
Recomandate
Folosirea repetitivă a formulei „nu doar X, ci Y” devine un indiciu operațional pentru textele generate de AI , pe măsură ce această structură apare de circa trei ori mai des în conținutul produs de chatbot-uri decât în textele scrise de oameni, potrivit Mediafax , care citează o analiză a companiei Pangram . Formulări de tipul „nu este doar o rețetă, ci un simbol” sau „nu este doar orașul iubirii, ci…” au devenit suficient de frecvente în răspunsurile chatbot-urilor încât sunt descrise ca un „tic de limbaj”, notează publicația italiană Il Post , citată de Mediafax. De ce contează: un tipar util, dar imperfect, pentru detectarea conținutului AI Pangram, companie care dezvoltă instrumente de detectare a textelor generate de inteligența artificială, susține că structurile „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în textele produse de AI decât în cele redactate de oameni. În practică, asta înseamnă că repetiția acestei construcții poate funcționa ca semnal de verificare în procese editoriale, în evaluarea conținutului din mediul online sau în controlul calității textelor „asistate” de AI. Totuși, prezența unei singure astfel de formulări nu este o dovadă că un text a fost generat de un chatbot, pentru că structura există de secole în limbajul uman. De unde vine „ticul”: retorică clasică, date de antrenare și evaluări umane Construcția „nu este X, ci Y” ține de retorica clasică și este asociată cu epanortoza – o figură de stil prin care o afirmație este corectată sau intensificată pentru a obține un efect mai puternic. Potrivit lingvistei Beatrice Cristalli, citată în material, formula atrage atenția și creează impresia unei explicații mai elaborate sau mai surprinzătoare, ceea ce o face eficientă într-un mediu online cu atenție limitată. Cercetătorii indicați în articol avansează mai multe explicații pentru frecvența ridicată la chatbot-uri: modelele lingvistice mari (LLM), precum cele din spatele ChatGPT, Gemini sau Copilot, au fost antrenate pe volume mari de texte de pe internet, unde această construcție este deja răspândită; în etapa de rafinare a modelelor, numită „ reinforcement learning from human feedback ” (învățare prin feedback uman), evaluatorii tind să favorizeze răspunsurile care par mai nuanțate și mai bine argumentate; expertul Tuhin Chakrabarty, citat de The Atlantic, sugerează că acest tipar ar fi putut primi constant evaluări mai bune, încurajând utilizarea lui. Efect de contagiune în comunicarea companiilor și riscul unui cerc vicios Materialul semnalează și o posibilă amplificare în zona corporativă: revista Barron’s a observat că, între 2023 și 2025, utilizarea structurii în comunicările companiilor s-a multiplicat de peste patru ori, pe fondul creșterii redactării cu ajutorul inteligenței artificiale. Specialiștii mai avertizează asupra unui risc pe termen mediu: pe măsură ce internetul se umple de texte generate de AI, acestea pot ajunge să fie folosite la antrenarea noilor modele, ceea ce ar crea un „cerc vicios” în care chatbot-urile învață din conținut produs de alte chatbot-uri și repetă tot mai des aceleași clișee. Cum ar trebui folosit indiciul Lingviștii citați în articol subliniază că problema nu este existența figurilor de stil, ci transformarea lor în automatism. Ca urmare, „nu doar X, ci Y” poate fi cel mult un indiciu, mai relevant atunci când apare excesiv și alături de alte tipare repetitive, nu un criteriu unic de identificare a textelor generate sau asistate de AI. [...]
OpenAI riscă sancțiuni care i-ar putea slăbi decisiv apărarea de „utilizare echitabilă” în procesul de drepturi de autor cu organizații de presă , după ce reclamanții susțin că firma a ascuns și a gestionat defectuos jurnale (loguri) din ChatGPT relevante pentru a verifica dacă utilizatorii au obținut articole integrale prin ocolirea paywall-urilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare și de precedent: dacă instanța acceptă că OpenAI a obstrucționat „descoperirea” (etapa în care părțile schimbă probe) și a încălcat ordine de păstrare a datelor, sancțiunile cerute de reclamanți ar putea influența direct modul în care juriul va evalua existența „prejudiciului de piață” (market harm) – element central în disputele privind „utilizarea echitabilă” a conținutului protejat. Ce acuză organizațiile de presă: ascunderea capacității de căutare și a unor eșantioane mari de loguri Într-o cerere de sancționare depusă joi, organizațiile de presă care dau în judecată OpenAI – conduse de The New York Times – susțin că OpenAI ar fi indus în eroare instanța timp de doi ani în legătură cu costurile și dificultatea de a căuta în logurile ChatGPT. Potrivit documentului, aceste afirmații ar fi fost contrazise după ce un inginer de confidențialitate al OpenAI, Vincent Monaco , a fost re-audiat, iar în depoziția din aprilie ar fi rezultat că OpenAI putea, de fapt, să facă astfel de căutări. Reclamanții afirmă că OpenAI ar fi pretins încă din fazele inițiale ale litigiului că nu are capacitatea tehnică de a căuta în eșantioane mari anonimizate, deși ar fi efectuat căutări similare înainte de începerea procesului. Potrivit cererii (puternic redactată), Monaco ar fi indicat existența a două eșantioane mari, de 10 milioane și 78 de milioane de loguri, deja „de-identificate” (date din care au fost eliminate elemente de identificare), care ar fi putut fi puse la dispoziția reclamanților mai devreme. Reclamanții susțin că OpenAI nu ar fi dezvăluit existența acestor eșantioane timp de doi ani și că le-ar fi folosit intern pentru a căuta conținut NYT în contextul cercetărilor privind un filtru care să blocheze „regurgitarea” (reproducerea) conținutului protejat. Eșantionul de 20 de milioane de loguri: 19 miliarde de redactări și un set „inutilizabil” În locul unor eșantioane mai mari, reclamanții spun că au fost nevoiți să lucreze opt luni într-un „sandbox” (mediu controlat de analiză) cu un eșantion de 20 de milioane de loguri, mult sub cele 120 de milioane cerute inițial. Ei susțin că limitarea ar fi rezultat din „reprezentări false” privind capacitatea OpenAI de a căuta în seturi mai mari. Acest eșantion de 20 de milioane ar fi fost „denaturat” prin folosirea inteligenței artificiale pentru a realiza 19 miliarde de redactări, într-o măsură care a determinat instanța să considere setul „inutilizabil”. Deși OpenAI ar fi eliminat ulterior o parte dintre redactări, reclamanții afirmă că au rămas numeroase mascări, inclusiv ale domeniilor și numelor reclamanților, ceea ce le-ar fi îngreunat căutările. Acuzații de ștergere și neconformare cu ordinul de păstrare a datelor Pe lângă disputa privind accesul la loguri, reclamanții acuză OpenAI că ar fi șters aleatoriu părți din eșantionul limitat de 20 de milioane și că ar fi șters sau comprimat „miliarde” de loguri care ar fi trebuit păstrate. Conform acuzațiilor, martorul OpenAI ar fi declarat că firma a „decis” să nu se conformeze ordinului amplu de păstrare a tuturor conversațiilor, considerând că ar fi dificil. Reclamanții susțin că această conduită ar fi fost intenționată și că nu există o scuză pentru neconformare. Ce sancțiuni cer reclamanții și de ce contează pentru apărarea OpenAI Organizațiile de presă cer instanței „sancțiuni serioase”, inclusiv: interzicerea folosirii de către OpenAI a eșantionului de 20 de milioane de loguri pentru apărare; constatarea că logurile reținute ar include „substanțială” regurgitare a materialelor protejate ale reclamanților și blocarea OpenAI de a susține contrariul; instrucțiuni către juriu că OpenAI a șters miliarde de loguri. Dacă instanța acceptă că abaterea a fost „gravă”, consecința practică ar putea fi slăbirea majoră a apărării OpenAI în privința lipsei de „prejudiciu de piață” – un punct cheie pentru a susține că antrenarea și utilizarea conținutului ar fi „utilizare echitabilă”. Pozițiile părților: confidențialitate vs. probarea încălcării Un purtător de cuvânt al OpenAI a descris cererea de sancționare drept o încercare târzie de a obține acces la mai multe loguri, cu impact asupra confidențialității utilizatorilor, și a susținut că renunțarea recentă de către NYT la unele capete de cerere ar indica slăbirea cazului reclamanților. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al NYT a contestat anterior ideea că renunțarea la unele pretenții ar slăbi procesul, afirmând că acțiunea a fost „simplificată” și „întărită” prin adăugarea unor pretenții împotriva Microsoft. Avocatul principal al NYT, Ian Crosby, a susținut că OpenAI ar fi mințit timp de peste doi ani și că, dacă ar fi crezut cu adevărat că folosirea jurnalismului reclamanților este legală, nu ar fi ascuns faptul că a efectuat deja căutări în loguri. Ce urmează depinde de decizia instanței asupra sancțiunilor: dacă eșantionul masiv redactat este respins și dacă juriul primește instrucțiuni nefavorabile OpenAI, disputa privind „utilizarea echitabilă” ar putea fi reconfigurată în defavoarea companiei, într-un proces urmărit îndeaproape de industria media și de sectorul inteligenței artificiale. [...]
OpenAI mută interacțiunea cu ChatGPT spre conversații vocale continue , odată cu lansarea GPT‑Live , un nou model de voce care poate asculta și vorbi simultan, schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii folosesc produsul și asupra pieței de asistenți vocali, potrivit The Next Web . GPT‑Live rulează „full‑duplex” (adică poate recepționa și genera voce în același timp), ceea ce îi permite să intervină natural cu confirmări scurte („mhmm”, „am înțeles”), să facă schimburi rapide de replici sau să aștepte fără să întrerupă. Modelele vocale mai vechi, notează publicația, trebuiau să aștepte ca utilizatorul să termine de vorbit, ceea ce ducea frecvent la întreruperi nepotrivite. Delegare în fundal către GPT‑5.5 , fără oprirea conversației A doua schimbare este operațională: când o întrebare cere căutare pe web sau raționament mai complex, GPT‑Live „pasează” sarcina către un model mai puternic care rulează în fundal — la lansare, acesta este GPT‑5.5. În acest timp, GPT‑Live continuă conversația și integrează răspunsul când este gata. CNET o citează pe Atty Eleti, lider de produs pentru voce în cadrul ChatGPT, cu o explicație a acestei abordări: „Exact așa interacționează oamenii între ei. Ținem conversația în mișcare în timp ce gândim în fundal.” Traducere simultană și „wake word”, în demonstrații În briefinguri de presă, OpenAI a arătat o traducere simultană în timp real: modelul reda o traducere „în flux” în timp ce vorbitorul continua prezentarea. TechRadar, care a văzut funcția, a descris-o ca fiind cu adevărat utilă. În demo, modelul a răspuns și la un „wake word” (cuvânt de activare), folosit de angajați sub forma „Hey Chat”. Cine primește GPT‑Live și cum se distribuie OpenAI lansează două versiuni: GPT‑Live‑1 și GPT‑Live‑1 mini, disponibile la nivel global începând de acum, cu o distribuire care „poate dura câteva zile” pe iOS, Android și web. Alocarea pe tipuri de cont, conform informațiilor din articol: abonații Go, Plus și Pro primesc GPT‑Live‑1 ca opțiune implicită; utilizatorii gratuit primesc varianta GPT‑Live‑1 mini. Utilizatorii pot selecta și un „nivel de raționament”: Instant, Medium sau High. În plus, vocea poate afișa „carduri vizuale” pentru informații precum vreme, acțiuni și sport. OpenAI susține că, în conversații de test de 5–10 minute, GPT‑Live‑1 și mini au depășit vechiul „Advanced Voice Mode” și că există îmbunătățiri pe teste pentru raționament științific și căutare pe web de tip „agentic” (adică orientată spre executarea de pași pentru a găsi și sintetiza informații). Miza: vocea ca interfață principală și presiunea pe siguranță OpenAI afirmă că peste 150 de milioane de oameni folosesc săptămânal funcțiile Voice și Dictation din ChatGPT. În acest context, GPT‑Live nu e doar o îmbunătățire de confort, ci o încercare de a face vorbitul — nu tastatul — interfața implicită. Totuși, un model care „sună uman” ridică și riscuri. Compania spune că a adăugat antrenare de siguranță specifică pentru voce și măsuri în timp real care pot ghida răspunsul, pot afișa resurse pentru situații de criză sau pot încheia conversația în cazuri cu risc mai mare, cu protecții suplimentare pentru adolescenți. OpenAI mai afirmă că GPT‑Live folosește voci prestabilite și nu va imita o persoană reală. Pe fond, lansarea vine într-o piață aglomerată, cu rivali precum ElevenLabs și o serie de startup-uri care dezvoltă „agenți vocali”, în timp ce competiția din zona de asistenți a împins Amazon să reconstruiască Alexa. În aceeași zi, OpenAI a continuat și un rollout mai larg pentru GPT‑5.6, semn al unui ritm accelerat de lansări. [...]
Samsung Health condiționează păstrarea și sincronizarea datelor de sănătate de acceptul pentru antrenarea AI , potrivit 9to5Google . Utilizatorii care refuză consimțământul sau îl retrag din setările aplicației sunt avertizați că datele lor vor fi șterse și nu vor mai fi sincronizate în contul Samsung, ceea ce ridică miza deciziei într-o zonă sensibilă: informațiile medicale. Ce cere Samsung și ce date intră la „AI training” Publicația notează că notificarea de consimțământ le permite celor de la Samsung să folosească datele din Samsung Health pentru „antrenare și modelare” a inteligenței artificiale, inclusiv cu „revizuire umană” (adică persoane care pot verifica datele în procesul de îmbunătățire a modelelor). Pe o pagină de suport a companiei, Samsung explică: Datele de sănătate pe care ne-ați permis să le colectăm și să le procesăm vor fi folosite pentru antrenarea și modelarea AI, inclusiv revizuire umană, pentru a îmbunătăți Samsung Health, inclusiv algoritmi care analizează condiții de sănătate și funcțiile noastre AI. Conform articolului, setul de date vizat include, între altele: numărul de pași; date despre somn; informații despre medicație; monitorizarea ciclului; „dosarul complet de sănătate”, inclusiv tratamente, rezultate ale testelor și alte informații. Ce se întâmplă dacă refuzi: ștergere și oprirea sincronizării Dacă utilizatorul renunță la consimțământ din setările aplicației, apare un mesaj care indică faptul că Samsung Health va șterge datele și nu le va mai sincroniza pe viitor. În practică, asta înseamnă cel puțin că istoricul nu va mai fi disponibil între dispozitive, dar 9to5Google notează că pot exista și efecte suplimentare. Samsung formulează astfel consecința retragerii consimțământului: Nu veți putea sincroniza datele de sănătate cu contul Samsung, iar datele dvs. de sănătate vor fi șterse, cu excepția cazului în care păstrarea este necesară conform legii aplicabile. Dacă păstrarea este obligatorie, le vom șterge imediat ce se încheie perioada legală de retenție. Context: redesign cu funcții AI și lansări hardware în apropiere Schimbarea apare în timp ce redesignul Samsung Health „se lansează treptat” și aduce mai multe funcții bazate pe AI, mai scrie publicația. Momentul este, de asemenea, apropiat de lansarea Galaxy Watch 9 , ceea ce sugerează o integrare mai puternică între ceasurile companiei și funcțiile AI din aplicație, fără ca articolul să detalieze exact ce funcții noi depind de acest consimțământ. [...]
Prezența lui Xi Jinping la WAIC 2026 ridică miza politică pentru AI în China , într-un semnal că Beijingul tratează inteligența artificială ca motor de creștere economică și instrument de influență în regulile globale ale tehnologiei, potrivit South China Morning Post . Ministerul chinez de Externe a anunțat luni că președintele Xi va participa la ceremonia de deschidere a World Artificial Intelligence Conference (WAIC) 2026 , la Shanghai, unde va susține un discurs principal. Este prima apariție în persoană a lui Xi la acest eveniment anual, lansat în 2018. De ce contează pentru economie și companii Participarea lui Xi este prezentată ca un indicator al priorității crescute pe care conducerea de la Beijing o acordă AI pentru: stimularea creșterii economice, consolidarea competitivității tehnologice, influențarea „stabilirii regulilor” la nivel global (setarea de norme și standarde). În anii anteriori, Xi a transmis doar o scrisoare de felicitare la prima ediție, în timp ce premierul Li Qiang a participat la deschiderile din 2024 și 2025. Dimensiunea evenimentului și componenta de guvernanță Conferința, programată să înceapă vineri și să dureze patru zile, are loc în paralel cu o reuniune la nivel înalt privind guvernanța globală a AI (reguli și coordonare internațională). Organizatorii au anunțat pentru ediția din acest an: peste 140 de forumuri, 1.400 de invitați, 1.100 de expozanți, peste 300 de produse care ar urma să aibă debuturi globale. Context: presiune pe adoptare comercială și reguli mai ferme În 2025, în timpul unei vizite la un incubator de start-up-uri din Shanghai, Xi a spus că AI intră într-o perioadă de „dezvoltare explozivă” și a cerut orașului să conducă atât dezvoltarea, cât și guvernanța tehnologiei. În plus, raportul de lucru al guvernului pentru 2026 cere construirea unei „noi forme de economie inteligentă”, extinderea campaniei „AI+”, accelerarea adoptării comerciale a AI și întărirea guvernanței. Pentru mediul de afaceri, mesajul combină două direcții: presiune pentru implementare mai rapidă și așteptări mai ridicate privind conformarea la reguli. [...]
Boomul exporturilor de servere pentru centre de date a devenit principalul motor al revenirii industriale din Ungaria , iar o singură fabrică a grupului Foxconn , cu circa 2.500 de angajați, a ajuns să cântărească mai mult în comerțul extern decât întregul sector auto al țării într-o lună, potrivit Ziarul Financiar . În ultimele șase luni, producția industrială maghiară a reintrat pe creștere după ani de recesiune și stagnare, iar exporturile au accelerat. Relansarea nu este însă împinsă de industria auto, ci de cererea generată de inteligența artificială (AI), arată o analiză citată de ZF, publicată de Portfolio.hu. O fabrică „invizibilă” care a schimbat structura exporturilor Ungaria are, în acest domeniu, un singur jucător major: o fabrică din Komárom a subsidiarei Cloud Network Technology (parte a Foxconn), care produce și exportă servere pentru centre de date – infrastructura esențială pentru dezvoltarea și rularea aplicațiilor AI. Din datele statistice oficiale invocate în analiză, mai mult de jumătate din avansul exporturilor industriale provine din categoria „mașini de procesare automată a datelor și componente”, iar o privire mai atentă indică drept principală componentă „unitățile de procesare a datelor digitale” – o denumire largă sub care intră, în practică, serverele. În luna mai, exporturile acestor produse au depășit exporturile de autovehicule, iar concluzia analizei este că, dacă o singură fabrică livrează acest volum, ea poate depăși la export toate uzinele auto la un loc – iar Ungaria are exact o astfel de fabrică, la Komárom. Saltul exporturilor: de la 1,6–1,7 mld. dolari la aproape 8 mld. dolari Exporturile fabricii Foxconn din Komárom „au explodat”, notează ZF. Dacă în 2022–2023 s-au situat la 1,6–1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,3–7,8 mld. lei), anul trecut au ajuns la aproape 8 miliarde de dolari (aprox. 36,6 mld. lei), conform datelor prezentate în material. Către cine merge producția nu este public, însă analiza deduce posibile destinații din statisticile comerciale: un sfert din exporturile maghiare din această categorie ar ajunge în India, urmate de SUA, Olanda, Marea Britanie și Germania. Auto: revenire, nu relansare Industria auto rămâne importantă, dar rolul ei în actuala accelerare a exporturilor este mai mic decât în anii anteriori. Materialul arată că declinul sectorului s-a oprit la finalul anului trecut, producția a început să crească în vară, iar exporturile „se fac din nou simțite”, pe fondul operaționalizării uzinei BMW de la Debrețin și al unei dezghețări a pieței auto europene. Totuși, contribuția sectorului auto la creșterea exporturilor de până acum în acest an este de 28%, potrivit datelor citate. În paralel, producția de mașini pe benzină scade, hibridele revin pe creștere, iar vehiculele pur electrice își revin puternic; piesele și componentele rămân în scădere, posibil și din cauza tranziției către electric, care reduce numărul de componente necesare. De ce contează: creștere mare, valoare adăugată locală mică Concluzia de fond a analizei este că Ungaria „participă la revoluția AI” în stilul său tradițional: volume mari, dar valoare adăugată redusă pentru economia locală. Chiar și așa, rămâne remarcabil că o fabrică de circa 2.500 de angajați poate susține o parte atât de mare din creșterea exporturilor industriale ale unei țări. În același timp, subsidiara Cloud Network Technology ar putea fi ajuns, ca mărime după venituri, a treia companie din Ungaria, după MOL și MVM, depășind nume precum Audi și Samsung, potrivit materialului. Extinderea Foxconn în regiune ZF mai notează că Foxconn este pe cale să devină un jucător industrial major și în Polonia, unde a fost ales să participe la dezvoltarea brandului auto național printr-un parteneriat pentru construirea de mașini electrice. Separat, Taiwan ar urma să contribuie la dezvoltarea industriei poloneze prin producție de servere AI, semiconductori și drone, conform informațiilor din articol. [...]
