Știri
Știri din categoria Infrastructură
Transelectrica indică faptul că românii ar putea să nu plătească în facturi costurile proiectului de interconectare Caucaz–UE, întrucât investiția – estimată la peste 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) la nivel de coridor și la peste 3,5 miliarde euro (aprox. 17,5 miliarde lei) pentru cablul submarin Georgia–România – ar pune presiune majoră pe tarifele reglementate, potrivit Profit.
Directorul de Reglementare al Transelectrica, Adrian Șuța, spune că proiectul cablului submarin prin Marea Neagră (Georgia–România) este „ceva mai avansat” decât proiectul mai amplu al coridorului energetic, dar ambele sunt încă în analiză, fără decizie finală de investiție. Miza imediată este arhitectura de finanțare și regimul de reglementare, adică felul în care se recuperează costurile.
În mod uzual, investițiile operatorilor de transport și sistem (OTS) sunt recunoscute în tarife reglementate și ajung, indirect, în facturile consumatorilor. În cazul acestui coridor, Transelectrica avertizează că includerea integrală într-un regim complet reglementat ar fi greu de susținut.
„Autoritățile naționale de reglementare (...) vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară.”
Șuța mai arată că necesarul de finanțare „depășește capacitatea” OTS-urilor implicate (Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan), ceea ce împinge proiectul către soluții care reduc expunerea tarifară.
Transelectrica descrie trei variante aflate pe masă:
„Aceasta este opțiunea care va fi probabil preferată de toate autoritățile naționale de reglementare (...)”, a spus Șuța, referindu-se la modelul comercial.
La finalul lunii trecute, Transelectrica a găzduit un workshop tehnic dedicat proiectului Black Sea Submarine Cable (BSSC), considerat strategic de UE în regiunea Mării Negre. Discuțiile au vizat, între altele, pregătirea studiului fundului Mării Negre (studiu marin), traseul cablului, autorizarea pe componenta românească, calendarul și estimările de cost.
În această etapă, activitățile sunt concentrate pe:
Pentru componenta românească, a fost analizată integrarea în Rețeaua Electrică de Transport și în Sistemul Electroenergetic Național, inclusiv investițiile necesare pentru integrarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța.
Conform studiului de fezabilitate preliminar realizat de CESI în 2024, soluția recomandată este o interconexiune în curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) de 1.300 MW, la ±525 kV, cu o lungime totală estimată la aprox. 1.155 km, din care aprox. 1.115 km pe traseu submarin. Capetele sunt propuse la Topraisar (România) și Anaklia (Georgia), iar unele segmente ar urma să fie instalate la adâncimi de peste 2.500 m.
Proiectul are sprijin financiar al Băncii Mondiale pentru etapa de pregătire și este evaluat în procesul TYNDP 2026, după includerea pe a doua listă europeană PCI/PMI. La începutul lui 2026, Transelectrica și operatorul georgian GSE au semnat un memorandum de înțelegere, pe care compania îl descrie ca un pas de „maturizare” și nu ca o decizie finală de investiție.
Recomandate
Lucrările au început efectiv pe Lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii A8, un contract de 821 milioane lei fără TVA , iar șantierul va fi monitorizat public prin transmisii live și supraveghere online, potrivit Economedia . Miza operațională este dublă: accelerarea execuției (prin autorizarea întregului traseu) și creșterea transparenței, prin camere web și filmări periodice cu drona. Ce se construiește și în ce termen Lotul 1D Joseni–Ditrău are 14,4 kilometri și este primul lot de autostradă aflat în construcție în județul Harghita. Termenul de finalizare a lucrărilor este de doi ani, iar durata totală a contractului este de 34 de luni, împărțită în: 10 luni pentru proiectare; 24 de luni pentru execuție. Valoarea contractului este de 821 milioane lei fără TVA, respectiv aproximativ 911 milioane lei cu TVA. Monitorizare online: camere web și filmări cu drona CNIR precizează că, potrivit contractului, constructorul trebuie să asigure supravegherea online a lucrărilor prin instalarea a minimum două camere web în fiecare punct de lucru și minimum 10 camere pe întreg șantierul. În plus, antreprenorul și supervizorul vor realiza câte o filmare cu drona la fiecare două săptămâni, inclusiv pe sectoarele unde nu se lucrează. Transmisiile live sunt disponibile pe site-ul oficial al CNIR, la această adresă: CNIR . „Pentru accelerarea acestui proiect, CNIR a dispus măsuri precum punerea șantierului la dispoziția antreprenorului pentru organizare și lucrări pregătitoare, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a eliberat Autorizația de Construire pentru întreg traseul, ceea ce a permis începerea în forță a lucrărilor efective cu aproape trei luni înainte de termen.” Elemente-cheie de pe traseu și cine execută Pe traseu sunt prevăzute 18 poduri, pasaje și viaducte, trei ecoducte (pasaje pentru traversarea faunei), un nod rutier la Ditrău și o descărcare provizorie, astfel încât lotul să poată funcționa independent până la finalizarea sectorului următor, Ditrău–Grințieș. Cea mai complexă structură este pasajul peste calea ferată din zona Lăzarea, cu o lungime de 702 metri. În etapa de proiectare, constructorul a realizat teste pe piloți de probă pentru verificarea fundațiilor și validarea soluțiilor geotehnice. Contractul a fost atribuit asocierii Danlin XXL (lider) – Groma Hold – Intertranscom Impex SRL. Pentru Danlin, acesta este primul contract de autostradă, compania neavând până acum proiecte de infrastructură mare. Context: primul șantier deschis pe sectorul montan al A8 Lotul Joseni–Ditrău este primul șantier deschis pe sectorul montan al Autostrăzii Unirii, descris de CNIR drept una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură din România: peste 110 kilometri între Sovata și Pipirig, cu investiții estimate la aproximativ 4 miliarde de euro, incluzând viaducte, tuneluri și lucrări complexe de consolidare. Pentru detalii despre avizarea proiectului tehnic și ordinul de începere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . [...]
Rețeaua de canalizare veche de aproape 100 de ani din zona Gării de Nord intră în modernizare , odată cu lucrările la infrastructura de tramvai de pe Bulevardul Dinicu Golescu, potrivit Profit . Intervenția are miză operațională directă: lucrările la transportul public sunt corelate cu înlocuirea utilităților, pentru a evita refaceri ulterioare ale carosabilului și ale căii de rulare. Apa Nova a intrat pe Bulevardul Dinicu Golescu pentru înlocuirea a 364 de metri de rețea de canalizare și aproape 100 de metri de rețea de apă. Lucrările au început luna trecută, când a fost scoasă șina veche și au fost făcute primele săpături. Bulevardul Dinicu Golescu este inclus în Lotul 7, cu o lungime de 1,8 km, care cuprinde Bulevardul Gh. Duca, Strada Alexandru Ioan Cuza, Calea Griviței și Bulevardul Dinicu Golescu. În zonă se fac, în aceste zile, și săpături pentru montarea noilor stâlpi de susținere a rețelei de tramvai și pentru iluminatul stradal. Lucrări în paralel pe Prelungirea Ghencea, inclusiv în weekend În paralel, pe Bulevardul Prelungirea Ghencea se lucrează și în weekend, cu 140 de muncitori și 40 de utilaje, conform aceleiași surse. Pe trei tronsoane se desfășoară simultan lucrări la utilități, la drum și la infrastructura liniei de tramvai, cu stadii diferite de execuție: Strada Brașov – Strada Râul Doamnei : tronsonul cel mai avansat; sunt aproape finalizate lucrările de infrastructură pentru calea de tramvai, urmând betonarea și realizarea sistemului rutier. Strada Râul Doamnei – Strada Valea Oltului : lucrări la rețelele de utilități, ziduri de protecție și fundații pentru stâlpii rețelei de contact; ulterior, realizarea căii de tramvai și lărgirea drumului. Strada Valea Oltului – Strada Mărăcineni : etapă incipientă, cu accent pe relocarea utilităților și fundațiile pentru stâlpi, pregătind etapele următoare. De săptămâna viitoare urmează pregătirea amplasamentului pentru bazinul de retenție de la Strada Mărăcineni, după care ar urma să înceapă construcția propriu-zisă. O parte dintre rețelele edilitare (apă și telecomunicații) sunt deja finalizate pe anumite sectoare, iar pe altele se lucrează în funcție de succesiunea tehnologică. Context: extinderea infrastructurii și planul de înnoire a flotei În contextul modernizării infrastructurii, Primăria București a anunțat anterior lansarea consultării pieței pentru achiziția de tramvaie noi de 36 de metri, destinate modernizării rețelei și extinderii liniei din Prelungirea Ghencea. Documentația menționată în material prevede o achiziție de minimum 79 și maximum 100 de tramvaie, finanțată prin proiecte aprobate în cadrul Programului Regional București–Ilfov 2021–2027 , cu posibilitatea suplimentării cu până la 21 de unități dacă vor fi identificate surse suplimentare de finanțare. Pentru utilizatori și pentru operarea transportului public, combinația dintre lucrările la utilități și cele la linia de tramvai indică un șantier etapizat, în care finalizarea rețelelor subterane este condiție pentru amenajarea drumului și montarea șinelor pe segmentele aflate acum în lucru. [...]
Circulația pe centura municipiului Bacău se închide din 17 august, ora 07:00, până la 31 august , pentru lucrări de racordare la noile sectoare ale autostrăzii A7, potrivit Economedia . Măsura, anunțată de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Bacău, va muta temporar traficul de tranzit pe rute ocolitoare, cu impact direct asupra timpilor de transport în zonă. IPJ Bacău a precizat că tronsonul de centură va fi închis „pentru realizarea lucrărilor de racordare la noile sectoare ale autostrăzii”. Închiderea este programată să înceapă luni, 17 august, la ora 07:00, și să se încheie pe 31 august. Rute alternative pentru tranzit prin zona Bacău Pentru șoferii care tranzitează municipiul Bacău, autoritățile indică următoarele variante: Traseul București – Suceava: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F – Calea Bârladului (municipiul Bacău) – Calea Romanului (municipiul Bacău) – DN2 sau DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 – DN2U – DN2 Traseul București – Vaslui: DN2 – DJ252D – DJ252B – DJ252 – DN2F Traseul București – Piatra Neamț: DN2 – DN2T – DN11 – Str. Arcadie Șeptilici (municipiul Bacău) – DN2G – DJ119B – DN15 Închiderea temporară vine în contextul conectării centurii la noul tronson al A7, o etapă care, odată finalizată, ar trebui să schimbe fluxurile de trafic din zona Bacău, însă sursa nu oferă detalii despre calendarul ulterior al deschiderii conexiunii. [...]
Guvernul a deblocat proiectul noului Stadion „Dan Păltinișanu”, dar a condiționat finanțarea de un efort bugetar inițial al județului. Potrivit Mediafax , lucrările realizate până la finalul anului 2027 ar urma să fie suportate din bugetul Consiliului Județean Timiș, urmând ca restul finanțării să fie preluat ulterior de Compania Națională de Investiții (CNI) . Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis , a spus că documentul a fost asumat în ședința de guvern și că, odată aprobat, CNI poate semna contractul de proiectare și execuție cu firma care a câștigat licitația. Cum se împarte finanțarea și ce înseamnă condiția impusă Condiția centrală anunțată de Simonis este ca finanțarea lucrărilor până la finalul lui 2027 să fie acoperită de Consiliul Județean Timiș. În acest cadru, el a indicat următoarele repere financiare: 126 milioane lei : suma pe care CJ Timiș spune că o pune „până la finalul anului viitor”; până la 603 milioane lei : valoarea până la care „diferența” ar urma să fie suportată de CNI din 2028 . Într-o declarație citată de publicație, Simonis a susținut că instituția are resursele necesare pentru partea care îi revine. Datele proiectului: capacitate și standarde Noul stadion, care ar urma să fie construit în locul vechii arene, este prezentat ca o investiție cu: 32.000 de locuri ; execuție la standardele UEFA ; un cost estimat de aproximativ 140 milioane euro (aprox. 700 milioane lei) . Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din informațiile transmise, pasul următor este semnarea contractului de proiectare și execuție de către CNI, după aprobarea documentului guvernamental menționat. Detalii despre calendarul exact al începerii lucrărilor sau despre graficul de plăți nu sunt precizate în material. [...]
Racordarea A7 la Centura Bacău impune închiderea completă a VO Bacău timp de două săptămâni , potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Din informațiile transmise de DRDP Iași, nodul rutier Bacău-Sud este pregătit pentru conectarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: sunt realizate marcajele, este montat parapetul de protecție, iar în această etapă se lucrează la taluzări, la betonarea separatoarelor de hidrocarburi și la instalațiile de iluminat. Închiderea traficului pe VO Bacău: perioada și motivul VO Bacău (A7) urmează să fie închisă integral circulației auto în intervalul 17 august – 31 august 2026 , pentru a permite racordarea cu noile tronsoane aflate în lucru ale Autostrăzii Moldovei. Cine a cerut măsura și pe ce bază Închiderea a fost dispusă la solicitarea antreprenorului , în baza avizului comun emis de CNAIR SA și IGPR , conform informațiilor citate. [...]
Lucrările de electrificare au început pe linia Dărmănești–Vicșani–Frontieră , un tronson de 30,313 km care întărește legătura feroviară România–Ucraina și este finanțat inclusiv din fonduri europene, potrivit Economica . Pe teren, lucrările sunt deja vizibile în halta de mișcare Milișăuți (linia 4), unde se execută fundații și se montează primii stâlpi metalici ai viitoarei instalații de electrificare. Proiectul vizează electrificarea între cap Y Dărmănești (km 458+179) și cap Y Vicșani (km 488+492), pe o lungime totală de 30,313 km. Din perspectiva operațională, electrificarea este prezentată ca parte a transformării infrastructurii feroviare de pe traseul Dărmănești–Vicșani, cu efecte așteptate asupra capacității și interoperabilității transportului feroviar pe această rută. Calendar și repere de autorizare Conform CFR Infrastructură Iași, proiectarea a început în septembrie 2025, iar contractul are o durată totală de 26 de luni, împărțită astfel: 8 luni pentru proiectare; 18 luni pentru execuție. Un reper de reglementare menționat în documentație este Autorizația de Construire emisă la începutul lunii aprilie 2026 de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Ce include Lotul 1 și cine execută lucrările Lucrările prevăzute în Lotul 1 includ: electrificarea liniei de cale normală pe 30,313 km; lucrări la liniile de cale ferată; lucrări la suprastructura căii; lucrări pentru instalațiile de semnalizare; relocarea și subtraversarea utilităților care interferează cu proiectul. Antreprenorul este asocierea RailEC – Alstom Transport S.A. (lider) și A&S Turism Construct S.R.L. Valoarea contractului este de 117,03 milioane lei, fără TVA. Finanțare și relevanță pentru coridorul România–Ucraina Finanțarea europeană este asigurată prin CEF Transport 2021–2027 , în cadrul proiectului România–Ucraina „EU-Ukraine Solidarity Lanes”, completată de fonduri de la bugetul de stat și surse proprii CFR SA . Investiția este legată de frontiera Vicșani–Vadu Siret și este încadrată în rețeaua TEN-T Core, cu rol în traficul feroviar internațional de marfă și călători. În același pachet de Etapa I, CFR SA a semnat în iulie 2026 și contractul pentru reabilitarea podului feroviar de la km 0+522 din stația Dornești. Imaginile cu stadiul din teren au fost publicate de CFR Infrastructură Iași pe Facebook . [...]
