Știri
Știri din categoria Infrastructură
Primul lot construit din Autostrada Moldovei (A7) este deja în trafic, iar podul de la Vadu Pașii a preluat o parte din fluxul care trecea prin Mărăcineni, reducând presiunea pe una dintre cele mai aglomerate legături rutiere dintre Muntenia și Moldova, potrivit Economedia. Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a publicat imagini video care documentează evoluția lucrărilor, la patru ani de la ordinul de începere.
Lotul 2 Mizil–Pietroasele (28,35 km), parte din tronsonul Ploiești–Buzău al A7 (proiect finanțat prin PNRR), a fost construit de asocierea Coni SRL & Trace Group Hold PLC și a fost finalizat și deschis oficial circulației în octombrie 2025.
În materialul video apar și etapele de construcție ale Podului de la Vadu Pașii, cu o lungime de 1,36 kilometri, descris ca al doilea cel mai lung pod rutier din România. Podul asigură continuitatea A7 peste râul Buzău și realizează legătura dintre Moldova și regiunile de sud și vest ale țării.
DRDP Buzău susține că deschiderea acestei infrastructuri a permis redirecționarea traficului de pe podul Mărăcineni, „principala legătură rutieră dintre Muntenia și Moldova”, cu efecte în fluidizarea circulației și creșterea siguranței rutiere într-o zonă intens circulată a județului Buzău.
Instituția precizează că videoclipul a fost realizat folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, pentru a reconstrui „povestea unor puncte-cheie” din administrarea DRDP Buzău. În postare este menționat și un obiectiv operațional mai larg: sectorul administrat ar urma să ajungă „în scurt timp” la 220 km de autostradă (fără un calendar detaliat în materialul citat).
Pentru perioada următoare, DRDP Buzău indică faptul că, pe parcursul acestui an, vor fi date în folosință mai multe loturi din Autostrada Moldovei A7. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre A7 Bacău–Pașcani și nodul rutier „turbion” care va conecta A7 și A8: Economedia.
Recomandate
Extinderea șantierului pe secțiunea 3 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu , în condițiile în care lucrările se desfășoară acum doar pe aproximativ 30% din traseu, potrivit Economica , care redă o postare a șefului CNAIR . Stadiul fizic al secțiunii Cornetu–Tigveni „se apropie de 15%”. Pe teren, asocierea Webuild SPA – Tancrad lucrează cu 1.300 de muncitori și 530 de utilaje, pe zonele pentru care există Autorizații de Construire. Activitățile includ amenajarea drumurilor de acces, relocări de utilități, excavații și umpluturi, consolidări de ziduri de sprijin și execuția mai multor structuri. Blocajul major: avizele de mediu și autorizațiile pentru restul traseului Conform aceleiași surse, extinderea fronturilor de lucru este condiționată de un „lanț” administrativ: constructorul trebuie să finalizeze și să depună documentația pentru Acordul Revizuit de Mediu, apoi instituțiile din subordinea Ministerului Mediului trebuie să analizeze și să emită acordul, iar ulterior Ministerul Transporturilor poate elibera Autorizațiile de Construire pentru întregul șantier. „Fiecare zi de întârziere în birouri este o zi pierdută în munte.” Ce se construiește pe secțiunea Cornetu–Tigveni și unde sunt lucrările acum Secțiunea 3 are 37,4 km și include: 1 tunel; 55 de structuri (viaducte și poduri); 2 noduri rutiere. În prezent se lucrează la 15 poduri, aflate în diverse faze de execuție, cu stadii fizice cuprinse între 50% și 92%. La ecoductul Călinești, stadiul fizic a ajuns la 56%, fiind în derulare lucrări de excavare, armare, betonare și hidroizolație. Tunelul Poiana: forarea va începe dinspre capătul Sibiu Pentru tunelul Poiana, descris ca „cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România” (1.780 m), sunt în curs lucrări pregătitoare pentru platforma pe care va fi montată instalația TBM (mașină de forat tuneluri). După analize geotehnice, constructorul a decis ca forarea să înceapă dinspre capătul Sibiu. Contractul pentru construcția secțiunii Cornetu–Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Secțiunile 2 și 3 sunt prezentate ca tronsonul care traversează efectiv Carpații, cu rol în asigurarea circulației continue pe Coridorul Pan-European 4 (Constanța–Nădlac). [...]
Transgaz împinge înainte două proiecte majore de conducte care ar urma să extindă alimentarea cu gaze în Oltenia și sud-vest, cu termene-cheie în 2026–2027 , potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: creșterea capacității de transport și conectarea unor zone insuficient deservite, cu efect direct asupra consumatorilor casnici, instituțiilor publice și unor investiții locale (inclusiv în termoficare). Ghercești–Jitaru: legătură Oltenia–sud și alimentare pentru Craiova Conducta Ghercești–Jitaru, desemnată proiect de importanță națională, este prezentată ca o conexiune între infrastructura de transport gaze din Oltenia și cea din sudul României, cu obiectivul de a crește capacitatea de alimentare în regiune. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a verificat stadiul lucrărilor în Osica de Sus (județul Olt) și pe Lotul 1, unde sunt în derulare montarea conductei DN 600 și traversări pe sub sisteme de irigații. Un punct central al proiectului este Stația de Reglare și Măsurare (SRM) Craiova 1, cu o capacitate de 20.000 metri cubi/oră, alimentată printr-o conductă de înaltă presiune DN 250, conectată la conducta DN 600. Transgaz mai arată că o conductă de distribuție DN 400 din polietilenă extrudată, destinată completării rețelei de distribuție, este într-un stadiu avansat, cu termen estimat de finalizare la sfârșitul lunii august 2026. Punerea în funcțiune a SRM Craiova 1 ar urma să permită alimentarea cu gaze a viitoarelor centrale termice dezvoltate de Primăria Craiova, incluse în programul de modernizare a sistemului de termoficare al municipiului. Costuri și finanțare Investiția Ghercești–Jitaru are o valoare estimată de aproximativ 71,4 milioane de euro (aprox. 357 milioane lei) și include o finanțare nerambursabilă de 8,04 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei) prin Fondul pentru Modernizare , diferența urmând să fie acoperită din fonduri proprii Transgaz și alte instrumente financiare. Beneficiari și efecte estimate Potrivit datelor companiei, proiectul ar permite alimentarea cu gaze a: aproximativ 132.000 de consumatori casnici și 251 de instituții publice din 18 unități administrativ-teritoriale traversate; în altă estimare din material, aproximativ 146.587 de locuitori, 259 de instituții publice și circa 150 de operatori economici. În plus, proiectul este prezentat ca având și o componentă de tranziție energetică: ar urmări înlocuirea lignitului în centrale precum Ișalnița și Turceni cu gaze naturale și ar include economii de energie primară estimate la 37.545 tone echivalent petrol/an (436.651 MWh/an), respectiv reducerea emisiilor de CO₂ cu 147.642,41 tone/an. În scenariul utilizării unui amestec gaze naturale–hidrogen, reducerea emisiilor ar urma să crească, în funcție de procentul de hidrogen (10% sau 20%). Prunișor–Orșova–Băile Herculane–Jupa: coridor pentru sud-vest, termen 2027 Al doilea proiect, conducta Prunișor–Orșova–Băile Herculane–Jupa, este de asemenea proiect de importanță națională (HG 616/31 iulie 2020). Are 177,5 kilometri, diametru DN 600 și presiune nominală de 40 bari și traversează 25 de unități administrativ-teritoriale din județele Mehedinți și Caraș-Severin. Transgaz susține că investiția ar asigura alimentarea cu gaze a localităților din zona proiectului și ar crea premisele interconectării vestului (Caransebeș) cu sud-vestul (Drobeta-Turnu Severin). Aproximativ 74.491 de consumatori casnici și 232 de instituții publice ar urma să beneficieze de alimentare. Buget, finanțare și calendar Valoarea investiției este de 682 milioane lei (aprox. 130,2 milioane de euro), cu finanțare nerambursabilă de aproximativ 229,11 milioane lei prin Fondul pentru Mediu. Diferența ar urma să fie acoperită printr-un „mix financiar competitiv”, inclusiv din surse proprii. Lucrările de execuție și punerea în funcțiune sunt programate să fie finalizate la sfârșitul anului 2027, iar orașul Orșova ar urma să beneficieze de alimentare cu gaze naturale. De ce contează: capacitate, conectivitate și costuri de infrastructură Dincolo de vizitele de șantier, informația relevantă pentru economie este că Transgaz are în derulare proiecte cu finanțări nerambursabile și bugete cumulate semnificative, care pot schimba harta alimentării cu gaze în două regiuni. Dacă termenele sunt respectate, efectul practic ar fi extinderea accesului la gaze pentru zeci de mii de gospodării și instituții publice și întărirea conectivității rețelei, cu implicații pentru investiții locale (inclusiv în termoficare) și pentru securitatea energetică regională. [...]
România reia finanțarea autostrăzilor prin PPP, cu o listă de 14 proiecte estimată la peste 13,3 miliarde de euro , într-un nou efort de a acoperi lipsa de bani pentru investițiile rutiere, potrivit unei analize HotNews bazate pe un document al Ministerului Transporturilor. Planul readuce în discuție parteneriatele public-private (PPP) – un mecanism prin care un investitor privat finanțează și, de regulă, operează un proiect, urmând să-și recupereze banii prin plăți stabilite contractual. Miza economică este semnificativă: lista include 14 proiecte, cu o valoare totală estimată de peste 13,3 miliarde de euro. De ce revine PPP pe agenda Transporturilor Contextul invocat este presiunea de finanțare: statul caută soluții pentru „numeroasele sale proiecte rutiere ce duc lipsă de finanțare”, în condițiile în care dependența de fonduri europene nu acoperă integral nevoile de investiții și întreținere pe termen lung. În acest cadru, Ionuț-Cristian Săvoiu, secretar de stat la acel moment în Ministerul Transporturilor, a susținut la o conferință The Economist la București (unde HotNews a fost partener media) că investițiile private sunt „esențiale pentru creștere”, argumentând că discuția nu mai este doar despre construcție, ci și despre întreținere și inovare. Proiect-pilot: criteriul traficului și „disponibilitatea de plată” Deși Autostrada Ploiești–Brașov a fost mult timp considerată candidatul „ideal” pentru un PPP, HotNews amintește că patru tentative au eșuat în ultimii aproape 25 de ani. În noul plan, candidatul pentru un proiect-pilot este legat de criterii de prioritizare care includ nivelul de trafic. Directorul CNIR, Gabriel Budescu, indică o rută cu „undeva de 30.000 de vehicule pe zi, în medie”, argument folosit pentru ideea că „există disponibilitatea de plată” – un element-cheie pentru sustenabilitatea unui proiect în PPP. Ce urmează Documentul Ministerului Transporturilor conturează o listă și o direcție, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, structura exactă a contractelor sau proiectele nominalizate ca pilot. Rămâne de văzut ce proiect va fi selectat efectiv și în ce formă va fi testat mecanismul, după seria de eșecuri anterioare asociate unor PPP-uri mari. [...]
Deschiderea în decembrie 2026 a lotului Biharia–Chiribiș ar aduce mai devreme un coridor rutier aproape continuu între granița cu Ungaria și Cluj, cu efect direct asupra traficului dintre Oradea și Cluj-Napoca , potrivit Economedia , care citează evaluarea Asociației Pro Infrastructură (API). Lotul Biharia–Chiribiș are 28,55 km, iar API apreciază că mobilizarea din șantier este „foarte bună”, ceea ce face plauzibil un scenariu de deschidere a circulației în decembrie 2026, deși termenul contractual de finalizare este mai 2027. Ce se schimbă pentru trafic: Oradea–Cluj, mutare de pe DN1 pe A3 Miza operațională este reconfigurarea fluxurilor de trafic între Cluj-Napoca și Oradea. API anticipează că, odată cu avansul A3, o parte importantă dintre șoferi vor prefera autostrada în detrimentul DN1, chiar dacă traseul pe A3 ar presupune ocolire. În scenariul descris, s-ar putea circula pe A3 de la granița cu Ungaria până la Cluj-Napoca (și mai departe spre Târgu Mureș), cu o excepție majoră: tronsonul dintre Nușfalău și Poarta Sălajului. „Veriga lipsă” rămâne Meseșul: segmentul Nușfalău–Poarta Sălajului Chiar dacă lotul Biharia–Chiribiș ar fi dat în trafic în 2026, continuitatea completă pe A3 ar fi în continuare întreruptă de segmentul de aproximativ 40 km dintre Nușfalău și Poarta Sălajului, care include traversarea Meseșului prin viitorul tunel rutier menționat ca fiind cel mai lung din țară. Contract și calendar: cine gestionează proiectul și când au început lucrările Conform informațiilor prezentate: contractul a fost semnat la 03.04.2024 între CNAIR și Precon; în aprilie 2025, proiectul a fost transferat către CNIR ; ordinul de începere pentru proiectare a fost dat în mai 2025, cu scadență de 6 luni; execuția (18 luni) a început în teren pe 8,5 km la 24.07.2025; din 29.09.2025, constructorul a putut lucra și pe restul de aproximativ 20 km ai lotului. API condiționează scenariul deschiderii în decembrie 2026 de menținerea ritmului de lucru și de evitarea „extensiilor de timp” și a blocajelor birocratice. [...]
Italia încearcă să „mute” costuri spre apărare prin clasificarea podului peste Strâmtoarea Messina drept infrastructură militară, într-un moment în care statele europene sunt presate să crească bugetele de apărare, potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar transportul, ci și modul în care proiecte mari de infrastructură pot fi încadrate pentru a ajuta atingerea țintelor NATO, într-un context politic influențat de presiunile lui Donald Trump. Guvernul condus de Giorgia Meloni prezintă podul ca investiție strategică pentru apărare, pe lângă beneficiile economice și de mobilitate. În analiza citată de publicație, CNN leagă această abordare de presiunea asupra aliaților europeni de a majora cheltuielile militare. Ce proiect începe Italia și în ce stadiu este Ideea unirii Siciliei cu Peninsula Italică are rădăcini vechi, prima încercare documentată fiind datată în 251 î.Hr., în timpul Primului Război Punic. Atunci, potrivit istoricului roman Pliniu cel Bătrân, romanii ar fi improvizat o platformă plutitoare din butoaie și plute, acoperită cu scânduri și pământ, pentru a transporta elefanți de război peste Strâmtoarea Messina. În varianta modernă, guvernul italian a acordat aprobarea finală în august 2025 pentru construcția podului peste canalul de aproximativ 3,7 kilometri care separă Sicilia de Italia continentală. Proiectul este contestat în instanță, dar autoritățile susțin că lucrările vor începe, iar podul ar urma să stabilească un record mondial pentru cea mai lungă deschidere unică a unui pod suspendat. De ce contează în buget: „infrastructură militară” și ținta de 5% din PIB Executivul italian insistă că podul are și un rol strategic pentru apărarea națională. Încadrarea investiției ca infrastructură militară ar permite Italiei să includă o parte din costurile proiectului în efortul de creștere a cheltuielilor pentru apărare, într-o perioadă în care statele europene sunt presate să ajungă la un nivel al investițiilor militare echivalent cu 5% din PIB până în 2035. Contextul este complicat pentru multe guverne europene: după pandemie, inflație și dobânzi mai mari, deficitele și datoriile publice ridicate fac dificilă finanțarea simultană a apărării și a altor cheltuieli. În timp ce Germania și unele state din estul Europei (Polonia, Lituania, Estonia) au accelerat investițiile militare, Italia, Franța și Spania au transmis că atingerea țintei de 5% din PIB va fi „extrem de dificilă”, potrivit materialului. Legătura cu Donald Trump și ce urmează Donald Trump este menționat ca promotor vocal al creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și ca critic al aliaților pentru nivelul redus al acestor cheltuieli, inclusiv prin avertismente privind o posibilă diminuare a prezenței militare americane pe continent dacă statele NATO nu își cresc contribuțiile. În acest cadru, podul peste Strâmtoarea Messina devine, dincolo de infrastructură, un test de politică publică: dacă și cum proiectele civile pot fi justificate și bugetate ca investiții cu rol militar, în paralel cu disputele juridice care încă vizează construcția. [...]
Secțiunea 2 Boița–Cornetu din A1 Sibiu–Pitești avansează, dar extinderea șantierului rămâne condiționată de acordul de mediu revizuit , într-un proiect de 4,25 miliarde lei (fără TVA) finanțat prin Programul Transport 2021–2027, potrivit Profit . Deși documentul de mediu nu a fost emis pentru întregul tronson de 31,33 km, constructorii sunt mobilizați pe sectoarele unde se poate lucra. Asocierea turcă Mapa–Cengiz lucrează în teren cu aproximativ 650 de muncitori și 200 de utilaje, iar activitatea este concentrată simultan la 9 viaducte și 3 tuneluri: Balota, Robești și Boița 1. La viaducte, stadiul fizic variază între 14% și 87%, cu lucrări la piloți, elevații și suprastructură, în funcție de etapa de execuție. Tunelurile: stadii diferite, lucrări în paralel Pe componenta de tuneluri, progresul este neuniform, în funcție de complexitate și faza de execuție: Tunelul Balota (500 m) : stadiu fizic 3%; se lucrează la portalul de intrare și au fost excavați 27 m din galeria dreaptă. Tunelul Robești (900 m) : ambele galerii au fost străpunse; stadiu fizic de aproximativ 36%; se lucrează la hidroizolație și betonarea căptușelii (structura de protecție interioară). Tunelul Boița 1 (264 m / 247 m) : stadiu fizic de aproximativ 21%; s-au excavat 26 m din galeria dreaptă și 106 m din galeria stângă. În șantier se execută și lucrări conexe, precum terasamente (excavații și umpluturi), torcretări (consolidări cu beton proiectat) și rigole pentru scurgerea apelor pluviale. Blocajul operațional: autorizațiile depind de acordul de mediu Miza imediată pentru ritmul de execuție este extinderea fronturilor de lucru , care depinde de eliberarea Acordului Revizuit de Mediu . În lipsa acestuia, nu pot fi emise autorizațiile de construire pentru întreg șantierul, ceea ce limitează lucrările la zonele deja acoperite de documentația aprobată. Ce include Secțiunea 2 și care este calendarul Secțiunea 2 (Boița–Cornetu) are 31,33 km și este una dintre cele mai dificile porțiuni montane ale A1 Sibiu–Pitești, traversând Valea Oltului. Contractul prevede: 7 tuneluri (însumând aproximativ 5 km, cu lungimi între 250 și 1.590 m), 49 de poduri și viaducte (într-o altă prezentare din material: 24 poduri și 24 viaducte, circa 11 km), un ecoduct în zona localității Lazaret. Valoarea contractului este de 4,250 miliarde lei (fără TVA) , iar în material este indicată și valoarea de 860 milioane euro (aprox. 4,3 miliarde lei). Termenul contractual este 18 luni proiectare + 50 luni execuție , cu finalizare estimată în T4 2028 , iar stadiul indicat este 9% (aprilie 2026) . Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a precizat despre tunelul Boița 1: „Pe secțiunea 2 Boița-Cornetu au început săpăturile la încă un tunel. Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. [...]
