Știri
Știri din categoria Infrastructură
România a semnat un contract de aproape 4,9 miliarde de lei pentru 27 km din Autostrada Unirii A8, finanțat prin Programul SAFE, primul proiect de autostradă realizat cu bani din acest mecanism, potrivit Știrile Pro TV. Miza economică este dublă: deschiderea unei noi surse de finanțare pentru infrastructură și accelerarea conectivității rutiere în nordul țării, cu efecte directe asupra mobilității și costurilor de transport.
Contractul vizează tronsonul Târgu Neamț – Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii A8. Lotul are o valoare de aproape 4,9 miliarde de lei, fără TVA, și o lungime de 27 de kilometri.
Pe traseu sunt prevăzute, conform autorităților:
Durata totală estimată este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
În cadrul proiectului este inclusă și conexiunea cu Autostrada Moldovei A7. Legătura ar urma să fie realizată printr-un segment de autostradă de 5,5 kilometri, care va conecta A8 cu DN2 și cu nodul rutier de la Pașcani.
Premierul demis Ilie Bolojan a indicat că semnarea contractelor pentru celelalte tronsoane ale A8 ar urma să aibă loc „în perioada următoare”, după soluționarea contestațiilor.
Programul SAFE oferă României acces la finanțare pentru proiecte majore de infrastructură, considerate esențiale pentru dezvoltarea economică, mobilitate și siguranță rutieră. În mesajul său, Ilie Bolojan a legat proiectul de potențialul de dezvoltare al regiunii și de conectivitatea cu Republica Moldova și Ucraina.
„Conectivitatea este o condiție de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar Autostrada Unirii va contribui la modernizarea și creșterea economică a jumătății de nord a României și la îmbunătățirea relațiilor comerciale cu Republica Moldova și Ucraina.”
Recomandate
CNIR mută semnarea contractelor în online, reducând birocrația în proiectele A8 , după ce a încheiat primul contract semnat exclusiv electronic pentru supervizarea unui lot din Autostrada „Unirii”, potrivit Mediafax . Miza operațională este scurtarea timpilor administrativi și simplificarea procedurilor într-un proiect de infrastructură cu derulare pe termen lung. Directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, spune că semnarea electronică este „un nou pas” în transformarea digitală a instituției, după ce compania a introdus soluții digitale pentru documente interne și managementul activității. „Semnarea electronică a contractelor înseamnă mai puțină birocrație, un timp de lucru mai scurt și proceduri mai simple”, a precizat Gabriel Budescu. Contractul de supervizare: valoare și durată Contractul vizează supervizarea lucrărilor pe lotul 1C Sărățeni–Joseni al Autostrăzii „Unirii” (A8) și a fost atribuit Asocierii ACTIV PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ S.R.L. – EMAY Uluslararası Mühendislik ve Müşavirlik Anonim Șirketi. Principalele repere din contract, conform informațiilor CNIR: Valoare: 55,1 milioane de lei Durată totală: 118 luni 54 de luni pentru etapele de proiectare și execuție 60 de luni pentru perioada de garanție Ce înseamnă supervizarea și unde este lotul 1C Potrivit CNIR, supervizorul va urmări derularea proiectării și a lucrărilor de execuție, inclusiv respectarea cerințelor tehnice, calitatea materialelor și echipamentelor și conformitatea cu prevederile contractuale. Lotul 1C Sărățeni–Joseni are 32,4 kilometri și este în etapa de proiectare . Lucrările sunt realizate de asocierea SA&PE CONSTRUCT S.R.L. (lider) – Euro-Asfalt d.o.o. – TEHNOSTRADE S.R.L. – SPEDITION UMB S.R.L., un consorțiu româno-bosniac. Prin semnarea acestui contract, toate cele patru loturi dintre Sărățeni și Pipirig, care însumează 116 kilometri din secțiunea Miercurea Nirajului–Leghin a A8, au servicii de supervizare pentru contractele de proiectare și execuție. [...]
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
Finalizarea Lotului 1 din A0 Nord până la sfârșitul anului ar putea muta o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură , cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe infrastructura rutieră din jurul Capitalei, potrivit Economedia . Lotul 1, între Corbeanca și Bâcu , a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , spune că există șanse ca întregul inel de autostradă al Bucureștiului să fie deschis circulației până la finalul acestui an, informație preluată de Mediafax . Ce este gata și ce ar putea fi deschis mai devreme În ultimele două luni, lucrările ar fi avansat semnificativ. Pe primii 8,5 kilometri, între Corbeanca și Mogoșoaia, asfaltul a fost așternut pe toată lungimea, podurile au fost finalizate, iar lucrările conexe sunt într-un stadiu avansat. Dacă ritmul actual se menține, acest sector ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii august, ceea ce ar asigura continuitatea circulației pe A0 Nord între DN1A Mogoșoaia și DN2 Afumați. Blocajul operațional: descărcarea provizorie în DN1A, la Mogoșoaia Pentru deschiderea circulației pe tronsonul Corbeanca–Mogoșoaia este necesară aprobarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a unei soluții provizorii de descărcare a traficului în DN1A, la Mogoșoaia. Potrivit lui Horațiu Cosma, sensul giratoriu definitiv este prevăzut în proiectul centurii Buftea și nu va fi finalizat la timp pentru punerea în circulație a sectorului, motiv pentru care este necesară o soluție temporară. Segmentul Mogoșoaia–A1 Bâcu: termenul contractual vs. ținta de final de an Pe segmentul dintre Mogoșoaia și A1 Bâcu, termenul contractual extins este în primele luni ale anului 2027, însă oficialul susține că finalizarea până la sfârșitul acestui an este posibilă. În prezent, podurile și pasajele sunt într-un stadiu avansat de execuție, terasamentele sunt aproape finalizate, iar lucrările de asfaltare au început. Dacă estimările se confirmă și lucrările sunt închise până la finalul anului, Bucureștiul ar putea avea primul inel complet de autostradă funcțional, investiție care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și să reducă presiunea asupra actualei centuri rutiere. [...]
Circulația pe DN7, pe Valea Oltului, rămâne afectată de lucrări care urmăresc reducerea riscului de căderi de pietre , iar traficul este dirijat în zonele de intervenție, potrivit Economedia . Lucrările se desfășoară între Călimănești și Câineni, pe un tronson cu risc ridicat de desprinderi de pe versanți. Intervențiile vin în contextul accidentului produs marți între Boița și Lazaret, unde o stâncă desprinsă de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în trafic. În urma incidentului, un bărbat de aproximativ 65 de ani a murit. Ce se lucrează și cum se circulă Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță că echipele din teren fac: lucrări de rănguire a versanților (îndepărtarea manuală a rocilor instabile); montaj de plase de protecție, pentru a reduce riscul de noi căderi de pietre pe carosabil. Pe durata lucrărilor, circulația se desfășoară dirijat în zona șantierului. Autoritățile recomandă șoferilor să respecte semnalizarea temporară și indicațiile personalului din teren. [...]
Primul lot construit din Autostrada Moldovei (A7) este deja în trafic, iar podul de la Vadu Pașii a preluat o parte din fluxul care trecea prin Mărăcineni , reducând presiunea pe una dintre cele mai aglomerate legături rutiere dintre Muntenia și Moldova, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău a publicat imagini video care documentează evoluția lucrărilor, la patru ani de la ordinul de începere. Lotul 2 Mizil–Pietroasele (28,35 km), parte din tronsonul Ploiești–Buzău al A7 (proiect finanțat prin PNRR), a fost construit de asocierea Coni SRL & Trace Group Hold PLC și a fost finalizat și deschis oficial circulației în octombrie 2025. Podul de la Vadu Pașii: efect direct în redistribuirea traficului În materialul video apar și etapele de construcție ale Podului de la Vadu Pașii, cu o lungime de 1,36 kilometri, descris ca al doilea cel mai lung pod rutier din România. Podul asigură continuitatea A7 peste râul Buzău și realizează legătura dintre Moldova și regiunile de sud și vest ale țării. DRDP Buzău susține că deschiderea acestei infrastructuri a permis redirecționarea traficului de pe podul Mărăcineni, „principala legătură rutieră dintre Muntenia și Moldova”, cu efecte în fluidizarea circulației și creșterea siguranței rutiere într-o zonă intens circulată a județului Buzău. Cum a fost realizat videoclipul și ce urmează Instituția precizează că videoclipul a fost realizat folosind imagini de arhivă și instrumente de inteligență artificială, pentru a reconstrui „povestea unor puncte-cheie” din administrarea DRDP Buzău. În postare este menționat și un obiectiv operațional mai larg: sectorul administrat ar urma să ajungă „în scurt timp” la 220 km de autostradă (fără un calendar detaliat în materialul citat). Pentru perioada următoare, DRDP Buzău indică faptul că, pe parcursul acestui an, vor fi date în folosință mai multe loturi din Autostrada Moldovei A7. Pentru context, Economedia trimite și la un material separat despre A7 Bacău–Pașcani și nodul rutier „turbion” care va conecta A7 și A8: Economedia . [...]
Extinderea șantierului pe secțiunea 3 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu , în condițiile în care lucrările se desfășoară acum doar pe aproximativ 30% din traseu, potrivit Economica , care redă o postare a șefului CNAIR . Stadiul fizic al secțiunii Cornetu–Tigveni „se apropie de 15%”. Pe teren, asocierea Webuild SPA – Tancrad lucrează cu 1.300 de muncitori și 530 de utilaje, pe zonele pentru care există Autorizații de Construire. Activitățile includ amenajarea drumurilor de acces, relocări de utilități, excavații și umpluturi, consolidări de ziduri de sprijin și execuția mai multor structuri. Blocajul major: avizele de mediu și autorizațiile pentru restul traseului Conform aceleiași surse, extinderea fronturilor de lucru este condiționată de un „lanț” administrativ: constructorul trebuie să finalizeze și să depună documentația pentru Acordul Revizuit de Mediu, apoi instituțiile din subordinea Ministerului Mediului trebuie să analizeze și să emită acordul, iar ulterior Ministerul Transporturilor poate elibera Autorizațiile de Construire pentru întregul șantier. „Fiecare zi de întârziere în birouri este o zi pierdută în munte.” Ce se construiește pe secțiunea Cornetu–Tigveni și unde sunt lucrările acum Secțiunea 3 are 37,4 km și include: 1 tunel; 55 de structuri (viaducte și poduri); 2 noduri rutiere. În prezent se lucrează la 15 poduri, aflate în diverse faze de execuție, cu stadii fizice cuprinse între 50% și 92%. La ecoductul Călinești, stadiul fizic a ajuns la 56%, fiind în derulare lucrări de excavare, armare, betonare și hidroizolație. Tunelul Poiana: forarea va începe dinspre capătul Sibiu Pentru tunelul Poiana, descris ca „cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România” (1.780 m), sunt în curs lucrări pregătitoare pentru platforma pe care va fi montată instalația TBM (mașină de forat tuneluri). După analize geotehnice, constructorul a decis ca forarea să înceapă dinspre capătul Sibiu. Contractul pentru construcția secțiunii Cornetu–Tigveni are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Secțiunile 2 și 3 sunt prezentate ca tronsonul care traversează efectiv Carpații, cu rol în asigurarea circulației continue pe Coridorul Pan-European 4 (Constanța–Nădlac). [...]
