Știri
Știri din categoria Inflație

BCE vede inflația aproape de 3% în 2026, ceea ce menține presiunea pentru dobânzi mai mari, pe fondul incertitudinilor legate de războiul din Iran și de costurile energiei, potrivit Ziarul Financiar. Mesajul băncii centrale sugerează că relaxarea monetară rămâne dificilă, iar finanțarea în euro ar putea rămâne scumpă mai mult timp decât anticipau companiile și piețele.
Declarațiile îi aparțin lui Philip Lane, economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Bloomberg, care avertizează că evoluția inflației depinde „foarte mult” de modul în care se va încheia criza din Iran, ceea ce face perspectiva „foarte incertă”.
„Cel mai probabil, inflaţia va rămâne în jurul nivelului de 3% pentru restul acestui an. Dar evoluţia depinde foarte mult de modul în care se va rezolva această criză. Este, prin urmare, o situaţie foarte incertă.“
În iulie, inflația din zona euro a accelerat ușor la 2,9%, îndepărtându-se de ținta BCE de 2%. În același timp, economia zonei euro a avut o evoluție peste așteptări în trimestrul al doilea, cu o creștere de 0,4%, pe care Lane a descris-o drept „relativ bună”, dar cu riscul ca presiunile asupra prețurilor să continue.
Lane nu a indicat explicit dacă BCE va continua să majoreze dobânzile după creșterea de 0,25 puncte procentuale din iunie, însă a transmis că instituția va face „ceea ce este necesar” pentru a readuce inflația sub control. În acest context, piețele financiare anticipează cel puțin încă o majorare de 0,25 puncte procentuale până la finalul anului, conform aceleiași surse.
„În acest moment, economia europeană se descurcă relativ bine. Să vedem care va fi impactul războiului mai târziu în acest an.”
Presiunile inflaționiste nu sunt limitate la energie. Lane a avertizat că prețurile alimentelor ar putea deveni unul dintre principalii factori care mențin inflația ridicată anul viitor, inclusiv pe fondul unor posibile efecte ale fenomenelor meteorologice precum El Niño.
În paralel, BCE trebuie să țină cont și de impactul dobânzilor ridicate asupra populației cu credite ipotecare, însă prioritatea rămâne readucerea inflației sub control și evitarea unei perioade prelungite de scumpiri accelerate.
Perspectivele prezentate de Lane sunt, în linii mari, aliniate cu proiecțiile BCE din iunie, care urmează să fie actualizate în septembrie. Până atunci, evoluția războiului din Iran, a prețurilor la energie și a inflației rămâne un element central pentru următoarele decizii de politică monetară.
Recomandate

Accelerarea inflației la 3,3% în zona euro crește presiunea pentru dobânzi mai mari , ceea ce poate scumpi finanțarea pentru companii și state în perioada următoare, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin pe fondul unui nou șoc energetic legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care reaprinde temerile investitorilor privind o inflație mai persistentă. Eurostat a publicat o estimare preliminară care arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie. Nivelul este în linie cu prognoza economiștilor consultați de Reuters, conform materialului. Ce urmează la BCE: încă o majorare a dobânzii Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, ceea ce ar fi a doua creștere a costurilor de împrumut „din 2023 încoace”, notează publicația, care citează Financial Times. Economiștii de la Oxford Economics anticipează că accelerarea inflației face această decizie foarte probabilă: „În condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze, BCE este aproape sigură că va majora dobânda la şedinţa de săptămâna viitoare.” August a fost a șasea lună consecutivă în care inflația din zona euro a rămas peste ținta de 2% pe termen mediu a BCE. Energia împinge din nou prețurile în sus În timp ce inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei) a scăzut la 2,4%, de la 2,5% în iulie, componenta energetică a accelerat puternic: de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Potrivit articolului, acesta este cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din energie de la începutul lui 2023, în contextul crizei energetice europene declanșate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Publicația mai arată că prețurile petrolului au crescut cu peste 15% de la începutul lunii august, pe fondul restricțiilor persistente ale transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz . Reacția piețelor: randamente în urcare, costuri mai mari de finanțare Evoluțiile au alimentat temerile investitorilor că economia globală ar putea intra într-o perioadă prelungită de inflație și au împins în sus randamentele obligațiunilor, potrivit materialului. Ziarul Financiar notează că, marți, costurile de împrumut ale Marii Britanii au atins cel mai ridicat nivel din 2008, iar randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990. Pentru companii și guverne, combinația dintre inflație mai ridicată și dobânzi în creștere înseamnă, în practică, un mediu mai scump de finanțare și o presiune suplimentară asupra planurilor de investiții și a bugetelor publice, dacă tendința se menține. [...]

România revine pe primul loc la inflație în UE, cu 7% în octombrie , un nivel care menține presiunea pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, într-un context în care inflația a urcat și la nivel european, potrivit Agerpres , pe baza datelor Eurostat . La nivelul Uniunii Europene și al zonei euro, rata anuală a inflației a crescut în octombrie la 4%, de la 3,8% în luna precedentă. În clasamentul statelor membre, România a avut cea mai ridicată rată anuală, urmată de Lituania (6,1%) și Bulgaria (5,9%). La polul opus s-au situat Suedia (0,6%), Cehia (2,1%) și Danemarca (2,1%). Dinamicile lunare arată o accelerare mai largă: față de septembrie 2026, inflația anuală a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în două și a crescut în 16, inclusiv în România, unde a urcat de la 6,5% la 7% (metodologia armonizată la nivel european). Diferența dintre Eurostat și INS și ce împinge prețurile în sus În paralel, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică indicau pentru România o rată anuală a inflației de 6,9% în octombrie, în creștere de la 6,6% în septembrie. INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la servicii (11,23%), urmate de mărfurile nealimentare (7,66%) și de cele alimentare (3,07%). Pe termen scurt, presiunea s-a văzut și în evoluția lunară: în octombrie, prețurile au fost mai mari cu 0,82% față de septembrie 2026. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 6,3%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni a fost 9%. Implicații pentru politica monetară: prognoza BNR rămâne sub presiune Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 6,1% (de la 5,5% anterior) și anticipează o coborâre la 3,4% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în august de guvernatorul Mugur Isărescu. Totuși, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, BNR avertiza că inflația anuală va crește până la finalul lui 2026 și ar urma să depășească nivelul de 6,1% din prognoza din august, invocând scumpirea combustibililor și energiei, majorarea cotațiilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb. [...]

BNR a urcat la 7,4% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 , pe fondul presiunilor venite din energie și combustibili, într-un context în care cererea din economie rămâne slabă, ceea ce limitează spațiul pentru o înăsprire „mai brutală” a politicii monetare, potrivit Economedia , care relatează prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației susținută de guvernatorul Mugur Isărescu pe 16 noiembrie 2026. BNR indică acum o inflație (IPC – indicele prețurilor de consum) de 7,4% în decembrie 2026, în creștere de la 6,1% în prognoza anterioară, și de 3,7% la final de 2027, față de 3,4% anterior, conform raportului publicat în noiembrie (documentul BNR este disponibil aici ). De ce a fost revizuită inflația: energia rămâne factorul dominant Guvernatorul a arătat că rata anuală a inflației s-a redus „semnificativ” în trimestrul al treilea, în principal pe fondul unor „efecte statistice favorabile”, dar traiectoria până la final de an include o ușoară creștere, pe care BNR o leagă în principal de evoluțiile din energie și produse petroliere. Isărescu a spus că efectul de vârf apărut după majorarea TVA și a accizelor, suprapus peste criza energetică, s-a estompat: „A cam dispărut «cocoașa» inflaționistă apărută după creșterea prețurilor determinate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică.” În explicațiile privind determinanții recenți ai prețurilor, BNR pune accent pe „tensionarea suplimentară” a piețelor internaționale de energie și pe transmiterea în lanț a scumpirilor combustibililor în economie. Raportul mai notează presiuni și în zona bunurilor intermediare, unde unele variații sunt amplificate de cotațiile energetice ridicate. Cererea slabă și așteptările pesimiste: constrângeri pentru politica monetară Un mesaj central al prezentării a fost că economia operează în continuare cu un deficit de cerere (deviație negativă a PIB), ceea ce face dificil de justificat o înăsprire puternică a politicii monetare doar pentru câștiguri marginale pe inflație, în condițiile în care o parte importantă a dinamicii prețurilor vine din ofertă și energie. În același timp, Isărescu a indicat că așteptările privind evoluția economiei rămân „încă pesimiste”, după „mai mult de un an de evoluții nefavorabile”, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici rămân ridicate. Cerere internă: consumul scade, investițiile au contrabalansat BNR se așteaptă ca consumul privat să se contracte în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare. În contrapondere, investițiile (formarea brută de capital fix) au avut o evoluție pozitivă, iar guvernatorul a susținut că acest model a ajutat la evitarea unei căderi economice mai accentuate după măsurile de impozitare adoptate pentru corecția fiscală. Totuși, Isărescu a semnalat că investițiile străine directe nu au avut o evoluție favorabilă, iar investițiile din fonduri europene nu au ajutat „în principal”, deși România mai are bani de atras și BNR se așteaptă la efecte pozitive în perioada următoare. Contul curent și cursul: dezechilibrele externe rămân în atenție Guvernatorul a spus că deficitul de cont curent „nu s-a ameliorat”, deși BNR se aștepta ca reducerea deficitului bugetar să fie însoțită de o corecție corespunzătoare a contului curent, corelație care „nu există, deocamdată”, potrivit prezentării. Printre explicațiile discutate se află importurile asociate investițiilor și o evoluție insuficient de favorabilă a exporturilor, însă BNR indică faptul că, pe baza unui indicator de competitivitate (REER – curs de schimb efectiv real), competitivitatea prin preț nu ar fi înregistrat o deteriorare. Pe curs, Isărescu a descris o perioadă îndelungată de stabilitate, urmată de corecții legate de criza politică, apreciind că, „după cum stau lucrurile”, cursul este „într-o zonă de echilibru”. În același timp, a atras atenția că prima de risc rămâne o vulnerabilitate, fiind „cea mai slabă” din regiunea cu care România se compară, conform declarațiilor citate de Economedia. Ce urmează BNR a indicat datele următoarelor ședințe de politică monetară: 19 ianuarie și 17 februarie. În raport, banca centrală menține ideea că riscurile privind traiectoria inflației sunt „relativ echilibrate”, dar guvernatorul a subliniat incertitudinea ridicată legată de prețurile la energie, cu riscuri „în ambele sensuri”. [...]

BNR a ridicat prognoza de inflație pe fondul scumpirii energiei și carburanților , iar banca centrală nu mai vede o scădere a inflației până la finalul anului, potrivit Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că șocul de preț vine din zona ofertei (energie/combustibili), ceea ce limitează eficiența unei înăspriri rapide a politicii monetare. BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să urce ușor până la sfârșitul anului, după care să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Mugur Isărescu a spus că prețurile de sărbători ar putea rămâne relativ stabile sau să aibă „creșteri normale”, fără „scumpiri exagerate”. „Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei.” De ce s-a schimbat prognoza: energia se transmite în costuri și prețuri Guvernatorul BNR a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se văd în costurile de producție și, ulterior, în prețurile din întreaga economie. „Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile.” Prognoza a fost construită pe date disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, cotația a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că persistă incertitudini privind evoluția prețurilor. BNR anticipează și o scădere a „inflației de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate acționa mai direct), dar la un nivel mai ridicat decât se estima anterior, tot pe fondul energiei și carburanților. În interiorul inflației de bază, serviciile rămân componenta cu cele mai persistente creșteri. De ce nu a crescut dobânda-cheie: deficit de cerere și inflație din ofertă În acest context, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația a urcat la 6,94% în octombrie. Isărescu a motivat decizia prin faptul că economia are deja un deficit important de cerere, iar dinamica prețurilor este influențată puternic de factori de ofertă, în special energia. „Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei.” Context economic: consum mai slab, investiții susținute de fonduri UE BNR indică o slăbire a consumului populației în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii creditării. Investițiile au compensat parțial, mai ales cele finanțate din fonduri europene, în timp ce investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară. Totodată, Isărescu a spus că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală, însă analizele BNR arată că economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț. În perioada următoare, traiectoria inflației rămâne sensibilă la evoluțiile din energie și combustibili, iar BNR își calibrează politica monetară într-un context în care presiunile vin mai ales din costuri, nu dintr-o cerere excesivă. [...]

Puterea de cumpărare a salariului mediu a continuat să scadă , deși câștigul salarial mediu net a urcat la 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit datelor citate de Digi24 . Pe fondul inflației, salariul real (indicatorul care arată ce poți cumpăra efectiv cu venitul) a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie 2025, marcând a 15-a lună consecutivă de scădere anuală. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net a crescut cu 5% față de aceeași lună a anului trecut, însă ritmul nu a acoperit creșterea prețurilor. În termeni lunari, față de august 2026, salariul mediu net a avansat cu 0,5%, dar puterea de cumpărare a scăzut cu 0,3% (indicele câștigului salarial real a fost 99,7%). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 lei, cu 35 de lei (0,4%) peste nivelul din august. Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin Diferențele între sectoare rămân mari. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.513 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.982 lei; pescuit și acvacultură: 3.005 lei. Potrivit datelor prezentate, diferența dintre sectorul cu cel mai ridicat salariu mediu și cel cu cel mai mic a depășit 10.500 lei. Mișcări lunare: creșteri puternice în energie, scăderi în jocuri de noroc Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de august au fost consemnate în: extracția petrolului brut și a gazelor naturale: +13,4%; fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: +12,7%. În același timp, cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde salariul mediu net s-a redus cu 9,3%. Sectorul bugetar: scăderi în sănătate și administrație, ușor plus în educație În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a scăzut în septembrie (față de luna precedentă) cu 0,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,2% în administrația publică. În învățământ, salariul mediu net a crescut cu 1% față de august. În ansamblu, datele indică faptul că, deși salariile nominale continuă să urce, presiunea inflației menține veniturile reale pe un trend descendent, cu efect direct asupra consumului și asupra costului vieții pentru gospodării. [...]

Creșterea inflației peste 4% în SUA riscă să blocheze scăderea dobânzilor , pe fondul scumpirilor alimentate de războiul cu Iranul și de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump a declarat că „iubește” inflația și a susținut că prețurile vor scădea după încheierea conflictului. Datele guvernului american citate în material arată că inflația la nivelul prețurilor de consum a avut în luna mai cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Întrebat dacă această evoluție îi poate afecta pe republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump a răspuns: „Iubesc inflația”. Războiul și energia, canalul prin care se transmite presiunea în prețuri Trump a legat scumpirile de războiul cu Iranul și de riscul asupra unei rute maritime esențiale, după ce închiderea de către Teheran a afectat fluxurile și a împins în sus prețurile la benzină, îngrășăminte și alte bunuri, contribuind la inflație. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că a aprobat un plan de tranzitare „în secret” a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida preocupărilor privind costurile și inflația, justificând decizia prin succesul operațiunii. „Când se va termina, veți vedea că prețul petrolului va reveni la nivelul de dinainte. Va scădea. Va cădea ca o piatră.” De ce contează: dobânzile pot rămâne sus, cu efect direct în costul creditării Materialul notează că scumpirile pot împiedica Rezerva Federală a SUA să reducă dobânzile, ceea ce ar menține mai ridicate costurile de împrumut. Trump a cerut reducerea ratelor încă de la revenirea sa la putere anul trecut, în condițiile în care dobânzile mai mici ar diminua costurile de finanțare pentru gospodării și companii. Pe plan politic, republicanii încearcă să-și păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, însă se tem de o reacție negativă a consumatorilor, având în vedere că „costul vieții” rămâne o preocupare majoră pentru alegători. Digi24 mai arată că Trump a câștigat alegerile din 2024 în mare parte pe promisiunea de a reduce inflația, dar popularitatea sa pe această temă a scăzut. Ce urmează: risc de nou șoc petrolier și perturbări prelungite Eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz pentru traficul de petroliere sunt, deocamdată, în impas, iar reprezentanți ai industriei și analiști avertizează că în următoarele săptămâni ar putea apărea un nou șoc al prețului petrolului, cu potențial de a afecta piețele financiare în ansamblu. Chiar și în scenariul unui acord rapid între Trump și Teheran, publicația menționează estimări potrivit cărora ar putea dura luni până la normalizarea aprovizionării, iar perturbările ar putea continua până în 2026. În plus, menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea afecta cheltuielile de consum pe termen lung. [...]