Știri
Știri din categoria Inflație

BNR a urcat la 7,4% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, pe fondul presiunilor venite din energie și combustibili, într-un context în care cererea din economie rămâne slabă, ceea ce limitează spațiul pentru o înăsprire „mai brutală” a politicii monetare, potrivit Economedia, care relatează prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației susținută de guvernatorul Mugur Isărescu pe 16 noiembrie 2026.
BNR indică acum o inflație (IPC – indicele prețurilor de consum) de 7,4% în decembrie 2026, în creștere de la 6,1% în prognoza anterioară, și de 3,7% la final de 2027, față de 3,4% anterior, conform raportului publicat în noiembrie (documentul BNR este disponibil aici).
Guvernatorul a arătat că rata anuală a inflației s-a redus „semnificativ” în trimestrul al treilea, în principal pe fondul unor „efecte statistice favorabile”, dar traiectoria până la final de an include o ușoară creștere, pe care BNR o leagă în principal de evoluțiile din energie și produse petroliere.
Isărescu a spus că efectul de vârf apărut după majorarea TVA și a accizelor, suprapus peste criza energetică, s-a estompat:
„A cam dispărut «cocoașa» inflaționistă apărută după creșterea prețurilor determinate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică.”
În explicațiile privind determinanții recenți ai prețurilor, BNR pune accent pe „tensionarea suplimentară” a piețelor internaționale de energie și pe transmiterea în lanț a scumpirilor combustibililor în economie. Raportul mai notează presiuni și în zona bunurilor intermediare, unde unele variații sunt amplificate de cotațiile energetice ridicate.
Un mesaj central al prezentării a fost că economia operează în continuare cu un deficit de cerere (deviație negativă a PIB), ceea ce face dificil de justificat o înăsprire puternică a politicii monetare doar pentru câștiguri marginale pe inflație, în condițiile în care o parte importantă a dinamicii prețurilor vine din ofertă și energie.
În același timp, Isărescu a indicat că așteptările privind evoluția economiei rămân „încă pesimiste”, după „mai mult de un an de evoluții nefavorabile”, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici rămân ridicate.
BNR se așteaptă ca consumul privat să se contracte în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare. În contrapondere, investițiile (formarea brută de capital fix) au avut o evoluție pozitivă, iar guvernatorul a susținut că acest model a ajutat la evitarea unei căderi economice mai accentuate după măsurile de impozitare adoptate pentru corecția fiscală.
Totuși, Isărescu a semnalat că investițiile străine directe nu au avut o evoluție favorabilă, iar investițiile din fonduri europene nu au ajutat „în principal”, deși România mai are bani de atras și BNR se așteaptă la efecte pozitive în perioada următoare.
Guvernatorul a spus că deficitul de cont curent „nu s-a ameliorat”, deși BNR se aștepta ca reducerea deficitului bugetar să fie însoțită de o corecție corespunzătoare a contului curent, corelație care „nu există, deocamdată”, potrivit prezentării. Printre explicațiile discutate se află importurile asociate investițiilor și o evoluție insuficient de favorabilă a exporturilor, însă BNR indică faptul că, pe baza unui indicator de competitivitate (REER – curs de schimb efectiv real), competitivitatea prin preț nu ar fi înregistrat o deteriorare.
Pe curs, Isărescu a descris o perioadă îndelungată de stabilitate, urmată de corecții legate de criza politică, apreciind că, „după cum stau lucrurile”, cursul este „într-o zonă de echilibru”. În același timp, a atras atenția că prima de risc rămâne o vulnerabilitate, fiind „cea mai slabă” din regiunea cu care România se compară, conform declarațiilor citate de Economedia.
BNR a indicat datele următoarelor ședințe de politică monetară: 19 ianuarie și 17 februarie. În raport, banca centrală menține ideea că riscurile privind traiectoria inflației sunt „relativ echilibrate”, dar guvernatorul a subliniat incertitudinea ridicată legată de prețurile la energie, cu riscuri „în ambele sensuri”.
Recomandate

BNR a ridicat prognoza de inflație pe fondul scumpirii energiei și carburanților , iar banca centrală nu mai vede o scădere a inflației până la finalul anului, potrivit Digi24 . Mesajul-cheie pentru economie este că șocul de preț vine din zona ofertei (energie/combustibili), ceea ce limitează eficiența unei înăspriri rapide a politicii monetare. BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să urce ușor până la sfârșitul anului, după care să scadă aproape continuu și să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028. Mugur Isărescu a spus că prețurile de sărbători ar putea rămâne relativ stabile sau să aibă „creșteri normale”, fără „scumpiri exagerate”. „Guvernatorul a precizat că BNR nu se mai așteaptă la o scădere a inflației până la sfârșitul anului, în principal din cauza evoluției prețurilor produselor petroliere și ale energiei.” De ce s-a schimbat prognoza: energia se transmite în costuri și prețuri Guvernatorul BNR a explicat că tensiunile de pe piețele energiei și gazelor naturale se văd în costurile de producție și, ulterior, în prețurile din întreaga economie. „Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate față de exercițiul anterior este determinată de o reevaluare ascendentă amplă a prețului energiei. Normal, când se duce prețul la energie, se duce în toate părțile.” Prognoza a fost construită pe date disponibile până la 1 noiembrie, când petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Între timp, cotația a coborât spre 90 de dolari, însă Isărescu a avertizat că persistă incertitudini privind evoluția prețurilor. BNR anticipează și o scădere a „inflației de bază” (componenta asupra căreia politica monetară poate acționa mai direct), dar la un nivel mai ridicat decât se estima anterior, tot pe fondul energiei și carburanților. În interiorul inflației de bază, serviciile rămân componenta cu cele mai persistente creșteri. De ce nu a crescut dobânda-cheie: deficit de cerere și inflație din ofertă În acest context, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația a urcat la 6,94% în octombrie. Isărescu a motivat decizia prin faptul că economia are deja un deficit important de cerere, iar dinamica prețurilor este influențată puternic de factori de ofertă, în special energia. „Economia are deja un deficit major de cerere. Era greu de explicat că trebuie să îl reducem pentru o mișcare eventual marginală, în condițiile în care evoluția prețurilor depinde atât de mult de factori din partea ofertei și, în special, de prețul energiei.” Context economic: consum mai slab, investiții susținute de fonduri UE BNR indică o slăbire a consumului populației în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii creditării. Investițiile au compensat parțial, mai ales cele finanțate din fonduri europene, în timp ce investițiile străine directe nu au avut o contribuție similară. Totodată, Isărescu a spus că deficitul de cont curent nu s-a redus odată cu deficitul bugetar, așa cum anticipa banca centrală, însă analizele BNR arată că economia nu a suferit o deteriorare a competitivității prin preț. În perioada următoare, traiectoria inflației rămâne sensibilă la evoluțiile din energie și combustibili, iar BNR își calibrează politica monetară într-un context în care presiunile vin mai ales din costuri, nu dintr-o cerere excesivă. [...]

Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]

România rămâne outlierul inflației în UE, cu implicații directe pentru costurile firmelor și puterea de cumpărare , în condițiile în care rata anuală a inflației la nivelul Uniunii a coborât la 2,9% în iunie, dar România a avut din nou cea mai ridicată valoare, de 9,2%, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În iunie, cele mai mici rate anuale ale inflației din UE au fost în Suedia (1%), Cehia (1,1%) și Danemarca (1,8%). La polul opus, după România (9,2%), au urmat Lituania (5,4%) și Bulgaria. Față de mai 2026, inflația anuală a scăzut în 22 de state membre (inclusiv în România, de la 9,7% la 9,2%), a rămas stabilă în trei țări și a crescut în două state membre. Diferența față de zona euro și structura presiunilor pe prețuri În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai. Contribuțiile principale la inflația anuală din zona euro au venit din: servicii (1,51 puncte procentuale); energie (0,77 puncte procentuale); alimente, alcool și țigări (0,29 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România: servicii și bunuri nealimentare, în prim-plan Pentru România, Agerpres amintește că datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) indicau o scădere a inflației anuale de la 10,9% în mai la 10,4% în iunie (10,42% față de luna similară a anului precedent, conform analizei INS). INS arată că cele mai mari creșteri de prețuri au fost la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 12,29%; mărfuri alimentare: 5,75%. La alimente, INS menționează scumpiri importante la cafea (19,9%), ouă (13,66%) și lapte de vacă (12,13%), iar pentru grupa „zahăr, produse zaharoase și miere de albine” o creștere de 9,44%. Prognoza BNR și condițiile de risc Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 5,5%, de la 3,9% anterior, și anticipează 2,9% la sfârșitul lui 2027. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a spus că proiecțiile depind de ipoteze legate de implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea la „un minimum de stabilitate politică și guvernamentală”, inclusiv existența unui Guvern. „S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi”, a transmis guvernatorul BNR. [...]

Scumpirea accelerată a carburanților împinge inflația anuală a Rusiei peste 6% , pe fondul unor probleme de aprovizionare și al discuțiilor din guvern despre măsuri de sprijin pentru piața de combustibili, potrivit Meduza , care citează date Rosstat . În iunie 2026, prețurile de consum la benzină în Rusia au crescut cu 6,88% față de luna precedentă. Comparativ cu iunie 2025, benzina este mai scumpă cu 19,90%. Pe segmente, Rosstat indică scumpiri lunare de 7,3% pentru AI-92, 6,7% pentru AI-95 și 3,1% pentru AI-98. Motorina s-a scumpit în iunie cu 7,1%. Pe partea de inflație, Rosstat arată că rata anuală a urcat la 6,02% în iunie, de la 5,31% în mai. În iunie, prețurile de consum au crescut cu 0,87%, iar de la începutul anului cu 4,19%. RBC notează că depășirea pragului de 6% este o premieră din ianuarie 2026, când inflația anuală era 6,58%. Guvernul discută un nou pachet pentru piața de combustibili RBC mai relatează că guvernul și instituțiile de profil discută un nou set de măsuri pentru susținerea pieței, între care: analizarea formării prețurilor pentru combustibilul din Belarus pe Bursa din Sankt Petersburg; rezolvarea problemei închiderii „nejustificate” a stațiilor de alimentare pe timpul nopții; extinderea mecanismului de „dempfer” pentru import (un instrument de compensare a diferențelor de preț) și la motorină; dezvoltarea unui mecanism de operațiuni de tip swap pe bursă pentru produse petroliere, pentru optimizarea logisticii livrărilor. Producția de benzină, sub presiune; autoritățile admit probleme în teren Reuters estimează că producția de benzină din Rusia, după atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, a coborât la 65% din consumul sezonier mediu. Pe 10 iulie, vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut existența unui deficit, care duce la cozi și la funcționarea „instabilă” a unor benzinării. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a susținut că loviturile asupra rafinăriilor urmăresc să creeze o „atmosferă nervoasă” în țară. [...]

Puterea de cumpărare a salariului mediu a continuat să scadă , deși câștigul salarial mediu net a urcat la 5.717 lei în septembrie 2026, potrivit datelor citate de Digi24 . Pe fondul inflației, salariul real (indicatorul care arată ce poți cumpăra efectiv cu venitul) a fost cu 1,5% mai mic decât în septembrie 2025, marcând a 15-a lună consecutivă de scădere anuală. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că salariul mediu net a crescut cu 5% față de aceeași lună a anului trecut, însă ritmul nu a acoperit creșterea prețurilor. În termeni lunari, față de august 2026, salariul mediu net a avansat cu 0,5%, dar puterea de cumpărare a scăzut cu 0,3% (indicele câștigului salarial real a fost 99,7%). Câștigul salarial mediu brut a ajuns la 9.532 lei, cu 35 de lei (0,4%) peste nivelul din august. Unde se câștigă cel mai mult și cel mai puțin Diferențele între sectoare rămân mari. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.513 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.982 lei; pescuit și acvacultură: 3.005 lei. Potrivit datelor prezentate, diferența dintre sectorul cu cel mai ridicat salariu mediu și cel cu cel mai mic a depășit 10.500 lei. Mișcări lunare: creșteri puternice în energie, scăderi în jocuri de noroc Cele mai mari creșteri ale câștigului salarial mediu net față de august au fost consemnate în: extracția petrolului brut și a gazelor naturale: +13,4%; fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului: +12,7%. În același timp, cea mai mare scădere a fost în activitățile de jocuri de noroc și pariuri, unde salariul mediu net s-a redus cu 9,3%. Sectorul bugetar: scăderi în sănătate și administrație, ușor plus în educație În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu net a scăzut în septembrie (față de luna precedentă) cu 0,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,2% în administrația publică. În învățământ, salariul mediu net a crescut cu 1% față de august. În ansamblu, datele indică faptul că, deși salariile nominale continuă să urce, presiunea inflației menține veniturile reale pe un trend descendent, cu efect direct asupra consumului și asupra costului vieții pentru gospodării. [...]

România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]